Page 35 - Albina_1962_01
P. 35
r
Cu încredere şl holărîre pe drumul
agriculturii socialiste!
A
In regiunile Banat şi Cluj s-a încheiat
colectivizarea agriculturii
1 A
Î n ziua de 27 ianuarie a.c. ziarele au publicat tele
gram ele prin care com itetele regionale Banat şi
Cluj ale P.M.R. şi com itetele executive ale sfaturilor
1 populare regionale, aduc la cunoşiinţa Com itetului C e »
« trai al P.M R. că în aceste regiuni colectivizarea agri
culturii a fost îndeplinitei.
A cest fapt constituie o confirm are a justeţei aprecie
rii fticulă de Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie— 1 iu-
. tie 1901, că există posibilitatea deplină «ie a se realiza
înainte de 1935 sarcina trasară de Congresul al IH-lea
al partidului cu privire la terminarea colectivizării agri-
' culturii.
Peste 154.000 de fam ilii de ţarani muncitori, romîni,
germani, m aghiari şi sîrbi din regiunea Banat lucrează
astăzi înfrăţite în 483 gospodării colective care deţin
[ 582.912 hectare teren.
Brigadierul legumicol Ion Codrescu şi muncitoarea Aurelia Codreanu de la G.A.S. Mogoşoaia, re 1 „Transform ări adînci s-au petrecut azi în viaţa sate
giunea Bucureşti, controlează comportarea culturilor iorţate din răsadniţe. lor bănăţene colectivizate — spune telegrama. — A zi
te întîmpina aici tarlale nesfîrşile, case noi, nenumă-
i rate construcţii — grajduri, saivane, m agazii — maşini
care s-au mutat, să introducă
îmPHHŢIHEn curentul electric şi să cumpere ; agricole dintre cele mai moderne. G ospodăriile colec-
; tive din regiune au sporit veniturile băneşti la peste
băiat.
pentru
îmbrăcăminte
r & G Celor 306 aparate de radio, 626.000.000 lei, revenind în m edie 110.000 lei ia suta de
93 maşini de spălat, 64 ma ; hectare teren agricol. Multe gospodării colective au ob
şini de cusut şi 24 aragazuri, ţinut venituri de peste 30C.000 lei la suta de hectare.
cîte există acum în comună, ! D ezvoltarea şi întărirea econoinico-organizalorică a
li se vor mai adăuga, desigur, gospodăriilor agricole colective, creşterea producţiei v e
L azăr Rusalim stă în Petre Stoiţa, de 26 de ani, a multe altele getale şi animale, au dus la creşterea averii obşteşti, la
efectuat 622 zile-muncă.
curtea gospodăriei, reze
mat de o căruţă cît o Se apropie amiaza... In înd colectiviştii din Şan- I sporirea veniturilor colectiviştilor. V aloarea zilei-uiuncă
corabie. Pînă să-i vină rkidut, curtea gospodăriei e un du-te- C dra îşi calculează veni a crescut an de an. La obţinerea acestor succese a con
mai face „o ţîră de matema vino, ca într-un furnicar. Că turile, ei fac şi socoteala tribuit în mare măsură sprijinul multilateral şi perma
tică". Doi tineri îl ascultă cu ruţe încărcate cu produse trec creşterii şi dezvoltării gospo nent acordat de stat gospodăriilor colective prin credite,
osebire şi intervin mereu. So huruind pe poarta gospodă dăriei, care constituie izvorul maşini agricole, seminţe, îngrăşăm inte şi altele."
cotesc mulţime de cifre, le în riei, iar altele goale se aşează belşugului din oasele lor. Nu In regiunea Cluj ţărănimea muncitoare este unită şi
torc pe toate părţile, căutînd la rkid. Iată-1 pe Petre Bochiş numai brigadierii, socotitorii organizată în prezent in 725 gospodării colective, care
să pătrundă cît mai bine ros din brigada întîia trecînd cu şi contabilii gospodăriei, ci şi ‘ cuprind 98,5 la sută din suprafaţa colectivizabilă a re
tul lor. o căruţă vîrfuită cu saci plini colectiviştii cunosc cifrele mai giunii. In munca entuziastă pentru încheierea colecti
Din magazia albă, cu uşile de porumb. A primit roadele importante privind dezvol vizării agriculturii, organele şi organizaţiile de partid,
larg deschise, răzbate pînă la pentru cele 529 zile-muncă tarea gospodăriei lor. Dacă-i sfaturile populare şi celelalte organizaţii de masă d i*
ei un iz dulceag de boabe şi lucrate ou soţia şi băiatul lui. întrebi de izvorul celor 17 lei,
veselia celor care umplu sacii. Ludovic Takacs, din brigada a bani numerar pe zi, ei îţi vor ; regiunea Cluj, respectînd cu stricteţe principiul libent-
Plini de grîu şi de porumb, doua, nu conteneşte cu căratul răspunde că în 1961 gospodă lui consimţămînt, au desfăşurat o m ultilaterală activi-
sacii sînt luaţi pe braţe şi aşe sacilor la cin tar. Are ce căra ria a obţinut bani frumoşi din ; tate politică şi organizatorică în rîndurile oam enilor
zaţi cu grijă pe cîntar. Căruţe acasă. Cele 727 zile efectuate contractările încheiate cu sta muncii de la sate.
încărcate pînă la refuz nici nu de el, soţia şi cei doi copii, tul, indicînd cifre, aproximativ In cuvîntarea rostită la conferinţa organizaţiei oraşe-
apucă să se urnească din loc înseamnă zeci de saci de grîu exacte. Iţi vor arăta, bunăoară, ■ neşti de partid Bucureşti, tovarăşul Gheargbe Gheor-
şi vocea magazinerului răsu şi porumb. că în acest an ei au contrac ghiu Dej felicitînd în numele Com itetului Central al
nă solemn, chemînd alţi tat cu statul circa 215 tone de partidului ţărănimea din regiunile Clnj şi Banat, pe in
oameni la cîntar. eara, in Şandra, casele grîu, 420 tone de porumb,
Lazăr Rusalim şi cei doi S par mai mari şi parcă peste 350 vagoane sfeclă de ginerii, m ecanizatorii şi agronom ii din Staţiunile de
tineri mulgători cu care dis mai bine proptite în zahăr p ecum şi alte produse, M aşini şi Tractoare şi din gospodăriile agricole de stat,
cută, au venit la împărţirea din care au obţinut peste 2,5 ! pe lucrătorii din sfaturile populare, precum şi organele
roadelor direct de la ferma de pămint. Grinzile podurilor au milioane lei. Iţi vor arata, de şi organizaţiile de partid care au contribuit la tndrunuf*
vaci. Au venit in ha unele pe acum o povară grea. Ele tre asemenea, că sectorul lor zoo rea ţărănimii pe calea agriculturii socialiste, sublinia
care le poartă la muls şi la buie să susţină cantităţi mari tehnic Ie-a adus un venit de ză că :
ţesălat, în bocancii de toate peste 500.000 lei. „în faţa organelor de partid şi a sfaturilor populare
zilele. Dar cămăşile le sînt împărţind veniturile pe anul din aceste regiuni — ca şi din regiunile Dobrogea şi
albe oa zăpada şi-s proaspăt 1061, colectiviştii din Şandra Bucureşti — stă sarcina de mare răspundere de a în
bărbieriţi, ca in zilele de s-au gindit şi la viitor, la
sărbătoare. dezvoltarea pe mai departe druma şi ajuta concret şi operativ gospodăriile colec
Matematica pe care Lazăr a gospodăriei. Ei au prevă tive în activitatea lor econom ica şi organizatorică, re-
Rusalim şi cei cîţiva colecti zut să obţină în acest an cu partizînd în acest sector cadre bune şi competente.
vişti o fac lingă căruţă, ope 1.000 1 ie mai multe cereale Toate forţele ţărănimii, ale tuturor lucratorilor din agri
rează cu cifre de ordinul ca in anul trecut; să crească cultura acestor regiuni com plet colectivizate trebuie
sutelor, miilor şi chiar a sute pe suta de hectare 31 taurine acum concentrate pentru consolidarea şi dezvoltarea e-
lor de mii. Se calculează pînă (din care 12 vaci cu lapte), să conomică a gospodăriilor colective.
în celt mai mici amănunte con îngraşe, raportat la aceeaşi Posibilităţile nelim itate de sporire a producţiei agri-
tribuţia pe care a adus-o fie suprafaţă, 52 porci etc. ! cole deschise de încheierea colectivizării vor fi pe de
care la dezvoltarea gospodă Acestea sînt cîteva din pre
riei. a avutului lor comun şi vederi, la care colectiviştii din plin valorificate dacă colectiviştii din aceste regiuni şi
cu ce vor ieşi după un an de Şandra s-au gindit în ziua organele de partid vor înţelege să treacă la unirea gos
muncă. Se calculează valoarea aceea de sfîrşit de an, cînd podăriilor colective m ici şi crearea de unităţi agricole
totală a zilelor muncă realiza s-au împărţit veniturile. Pen mari, capabile sa asigure folosirea raţionala a pământu
te de fiecare, se discută prer tru aceste prevederi, ei vor lui, aplicarea m etodelor agrotehnice înaintate, utiliza
ţul de cost al unui litru de de grîne şi porumb. In acest munci cu hărnicie sporită rea mai eficace a m ijloacelor mecanizate, îmbinarea
lapte şi veniturile obţinute de an, gospodăria colectivă a astfel ca în casele lor să culturii cerealelor cu creşterea anim alelor şi cu alte
gospodărie.
împărţit membrilor ei pentru crească şi mai mult belşugul. ramuri de producţie agricola".
roptit de loitra căruţei, zilele lucrate : 653.515 kg. po
P Lazăr Rusalim se gîn- rumb, 247.205 kg. grîu. Adău R. JARAt
deşte adine. De la lotul
lui de vaci a muls, anul trecut, gaţi la această cifră încă
26,700 litri lapte, ceea ce în 101.107 kg. porumb ce s-au
seamnă ân medie cîte 2.700 împărţit ce retribuţie supli
litri de fiecare vacă. Asta-i
munca lui, aportul său la pro mentară şi alte produse şi
păşirea marii familii a colecti veţi avea imaginea clară a
viştilor. Ziua-muncă are în belşugului d’n oasele colecti
acest an în gospodăria din viştilor. Iată-1 de pildă pe Lu
Şandra, regiunea Banat, o dovic Takacs care a primit
valoare de 33 lei. S-au împăr
ţit pentru ziua-muncă 5 kg. 3.635 kg. porumb, 1.817 kg.
porumb şttuleţi, 2,500 kg. grîu precum şi alte produse
grîu. 1,800 kg. cartofi, zahăr şi 12.359 lei în numerar. Du
şi alte produse, precum şi 17 mitru Alba a dus acasă 3.400
lei în numerar. Lazăr Rusa
lim înmulţeşte numărul zile- kg. porumb, 1.700 kg. grîu şi
lor-muncă cu cantităţile din 11.560 lei. Petre Bochiş a pri
fiecare produs în parte, cu mit 2.645 kg. porumb, 1.372 kg.
banii ce i se cuvin pe o zi şi grîu şi a încasat suma de
zîmbeşte mulţumit. Va avea
8.993 lei. Ce o să facă colecti
ce să care cu căruţele pentru
viştii din Şandra cu banii şi
cele peste 600 zile-muncă. l i
cu produsele ce le prisosesc ?
nul dintre cei doi tineri cu
In casa nouă a lui Lazăr Ru
care a -tainit. a venit la Şan
salim va intra ân acest an un
dra de la poalele muntelui
aparat de radio, o maşină de
Găina, şi are numai 24 de ani.
Il cheamă Dumitru Alba şi e cusut şi o maşină de spălat
cel mai vrednic dintre îngri rufe. Petre Bochiş şi soţia lui.
jitori. Pe fişa lui e notat cu Veronica, au hotărît să aco La cursul agrotehnic al G.A.C. din salul Dudu, regiunea Bucureşti, inginerul agronom Vladim/r
680 zile-muncă. Celălalt tînăr. pere c . ţiglă casa nouă în Cristea predă cursanţilor lecfia despre cultura porumbului.
