Page 36 - Albina_1962_01
P. 36
— V ezi, tovarăşe piscicol, asta-1
natura, asta-i d ra cu !... Cum îşi
schimba glasul, se adreseaza Florea,
.piscicolului" care cercetează atent
un cocoş de mare.
— Asta-i natura ascunsă a lui
Popov ! El crede în natura ascunsă...
Aşa-i Popov ?
Pescarii rid. Vorba cu natura
ascunsă e un răspuns la discuţia
avuta pe mare asupra religiei şi a
lui dumnezeu. Piscicolul, cum îi
spune Foţi studentului în piscicul roşie pe margini, şi, mai în fund, în fund (Fragmente)
tura care face practica la talianul de tot, spre apus, se observau la m argi de TRAIAN COŞO
lor, susţinea împreuna cu Iarmoşa nea orizontului zvîcnind fulgere. în cea
şi cu M itrofan ca nu exista decît laltă parte se vedeau ca prin ceaţa faru Condrat îşi simţi o parte
natura — nu-i dumnezeu — iar rile roşii şi verzi, se-auzea geamătul
Popov, care a făcut şcoala de popi m arii în geam andurile de m etal greu. parte din viaţa lui acolo, în
îşi
p rivi
tovarăşii
rilor.
din satul Sfiştofca, apara religia şi Spre nord nu se vedea nimic şi tot spre picioare, în atitudini nehot,
spunea că exista un dumnezeu care apus se vedea, mai aproape, zarea de cum o parte din viaţa lui, di:
sălăşluieşte în „natura ascunsa". lumina a oraşului Sulina, ghirlanzile elec se zbatea acolo în puhoaiele
trice de pe vapoarele şi dragile ancorate în
Vorba asta îi înveselise grozav pe şiindu-se.
port, aşa cum fuseseră pregătite pentru
pescari, fiindcă n-o mai auziseră — Sa mergem, spuse el
23 August. Iarmoşa intra în coliba şi toţi
niciodată şi fiindcă ieşise hazlie din îl urmară : „V in e furtuna, tovarăşi. N e sa le scoatem !...
Dar oam enii tot rămaseră
gura lui Popov... încearcă". C oliba se umplu cu vîn t rece
— M ai Popov, ce-i aia „natură şi cu nisip. Atm osfera calma, blîndă, de expresii rigide, cu gura înti
pîna atunci, dispăru. Oam enii vorbeau o mina ridicata. Fara să v
ascunsa"? întreba deodata, înţe observa aceste poziţii de cl
răstit.
pător, M itrofan, cu ton de răfuială. se uita la toţi. la feţele lor ai
— Las’ sa ne-ncerce ! Institutul M eteo
Ce tot spui tu ca-i ascuns şi rologic a anunţat furtuna... Făceam bine lucioase de peşte, încă umec
ca sta acolo nu ştiu cum, nu daca scoteam talianul... mari, puţin tulburi — simţi 1
ştiu unde? Ce-i aia „natură ascunsa"!? i » * ......................... sfarîma încremenirea. Intr-o
...Popov se simţi încolţit şi încurcat. oaptea se cernea tot mai „C e sîntem noi aici ? Pescari
ei doisprezece oameni stau
Tăcu, p rivi în sus spre oamenii strînşi
C pe marginea paturilor şi deasupra lui şi îngaima : deasa deasupra îm prejurim i
lor, oam enii continuau sa vor
ceaiul de menta. Un
sorb
— A stea nu-s lucruri care se spun aşa.
bească
monoton, în liniştea
felinar agaţat de stîlpul din
m ijloc le luminează feţele. Numai cine crede le înţelege... Zeflem iş posaca a colibei. Cei mai
tilor !...
A lte trei felinare stau şterse, — Lasaţi-1, mai, că s-a încurcat, nu mulţi taceau închişi în ei.
pe o firida sub fereastra, umplute cu gaz, vedeţi... Pisica aceea mai mieuna din cînd in cînd,
aşezate la rînd pentru vrem e de noapte. — „Natura ascunsa" I Popov, asta-i tot dar n-o mai auzea nimeni. Condrat, necăjit,
Feţele oam enilor sînt rumene, mai degrabă ceea ce nu vezi tu şi nu ştii şi de care ţie o înjura încet, drăgăstos şi compătimitor.
pîrlite şi brăzdate adine. A u cute mari pe şi la altul Vi-i frica şi va închinaţi. Oam enii ieşiră iar afara, se-ntoarsera îna
frunte. Dintre toţi, numai Barba Foţi, Ta- Asta-i „natura ascunsă". Da’ cînd o sa poi şi rămaseră unii în picioare, alţii pe mar
ginea paturilor, cu capul în palme, ascul-
nioli şi M itrofan poarta bărbi scurte. După cunoaştem toate puterile naturii şi o sa le
ce au băut ceaiul, oam enii îşi scot cizmele, putem stapîni, atunci n-o sa ne mai fie tînd creşterea furtunii. Iarmoşa şi Foţi îşi
se dezbrăcă, se pregătesc de poveste şi de frică... luaseră cizm ele din cuiul de la stîlp şi tot
culcare. Condrat şi-a adus aminte de Ie suceau în mîini, întorcîndu-le tureatca,
pisica şi o cauta, supărat. Pisica striga pipaindu-le căptuşeala alba de caţapuf
acum din ce în ce mai rar, insa tot mai tare. intui se înteţise şi stuful co gros, cercetîndu-le. N im ic nu se mai
— Condrat, las-o C on d rat! Asta nu-i libei zbîrnîia mai tare, zbură auzea, decît vîntul, afara, şi tălazuirea
pisica ta, asta-i altceva, rîde M itrofan. tăcind nisipul, îndesîndu-1 m a rii; iar înăuntru, rar, scîncetul acela
de pisica şi înjuraturile încete, com păti
Asta-i dracu... 'i după tufele de buruiana ro
mitoare, ale lui Condrat...
— M ăi, el în pamînt este, mă, nu unde şie, sărata. Spre m iaza-zi ce
cauţi tu. Ascultaţi cum îşi schimba glasul, rul era senin, albastru-negru, Un val uriaş de apa se prăvăli vuind
cum umbla glasul a sta : ba încolo, ba ca aburit cu roşu, şi luna era mare, însîn- peste limba de nisip, zguduind-o, împroş-
încolo ; cînd coboară, cînd urca... gerata şi grea. Aproape, apa m arii lucea cînd cu spume pînă deasupra c o lib e i:
„G a ta ! A început!"...
Florea, în picioare, îşi apleacă trupul şi in spinarea solzoasa a valurilor, iar în tare, rupînd pînza aceea c
capul după strigatul pisicii care i se pare larg, de la un loc încolo, totul se ames r. î ......................... ....................................... .... oţel care le tăia n e r v ii:
ca umblă de colo-colo, apoi amuţeşte. teca într-un întuneric gălbui, pîclos, de — C e stăm noi ? spuse Florea. Sînt o —■ Sîntem pescaj, pen
C ineva face ca pisica, glasul de dincolo valuri şi prăpăstii tulburi. Dinspre apus mie de kilogram e de bumbac îm p letit! acolo în larg talianul în
răspunde şi toţi rid. se ridicau rotogoale mari de nori cu spuză Nu-i jucărie ! Trebuie sa m ergem !... noastre ! Dar daca, M elinti,
ACTIVITATE CULTURALA CÎT MAI BOGATĂ,
LA NIVELUL CERINŢELOR SATULUI COLECTIVIS’
Î n faţa activiştilor cultusali din dezbătut probleme ale muncii cul în bibliotecă aceste cifre sînt şi a- situaţie asemănătoare în pri tivităţi complexe, la
Dobrogea stau sarcini de mare
fişate vizibil pe nişte panouri. Nu
îndrumării
căminelor
vinţa
turale pe perioada de iarnă. Cu a-
la conferinţe, cercul
răspundere. Faptul că regiunea ceastă ocazie s-a iniţiat un intere mai în primele zece zile ale lunii 0 maţii artistice. S-au
culturale din raion este şi la
este încă de acum cîţiva ani com sant sistem de într-ajutorare. îna numărul cititorilor bibliotecii a tre casa raională de cultură din Med în fiecare cămin cu
plet colectivizată, constituie o pre inte de şedinţă, activiştii unui ra cut de 100. gidia, unde nici activitatea artistică un minimum de ec
misă cît se poate de favorabilă ca ion au vizitat alt raion al regiunii, Dar între activitatea culturală de nu e prea susţinută. (Corul nu a mai suri, brigadă artist
munca culturală de masă să con urmărind activitatea cîtorva cămine masă din Pecineaga sau din Coba- fost programat de la 23 August Dar în unele comun
tribuie cu maximum de eficacitate culturale, aflînd sau împărtăşind din, şi cea din Topraisar şi Co 1961). De asemenea, biblioteca raio tive tocmai în per
la educarea socialistă a oamenilor metode noi de muncă. S-a hotărît roana, de exemplu, există serioase nală desfăşoară o activitate necores Activitate zilnică la
muncii de la sate. la ridicarea con ca asemenea schimburi de vizite, decalaje. Bibliotecile de aici, deşi au punzătoare atît la centru cît şi în majoritatea comune!
tinuă a nivelului lor politic, cul urmate de expunerea celor văzute, o bună bază materială, au avut in îndrumarea bibliotecilor comunale. domină peste tot ir
tural, la îmbogăţirea cunoştinţelor să aibă loc înainte de fiecare con anul trecut indici de citire slabi (5 Deşi ne aflăm în plin concurs bienal gate, cu un profun.
ştiinţifice şi la dezvoltarea gustului sfătuire privind munca culturală. şi respectiv 2). Decalajul existent „Biblioteca în slujba construcţiei cativ. (La Beilic, de
pentru frumos. De aceea, oricît de Din cele văzute în raionul Negru socialiste”, numărul de cititori a vitatea zilnică se r
bune ar fi rezultatele de pînă acum Vodă, activiştii culturali din raionul scăzut faţă de perioada respectivă a ori doar la repetiţ'
ale muncii, activiştii culturali do Tulcea au tras cîteva concluzii in anului trecut. artistice).
brogeni trebuie să tindă spre şi mai teresante. In regiunea Dobrogea Mult mai legată de sarcinile con ★
mult, ţinînd seama de condiţiile mi La căminul cultural din Pecinea- crete este activitatea casei de cul rganele raion
nunate ce decurg din noua realitate ga, de exemplu, în această perioadă tură din Cernavodă, acelaşi raion. O Vodă, Medgid
a satului colectivist existentă pe se organizează îndeobşte manifes Activiştii ei sînt totdeauna instruiţi sînt preocupai
cuprinsul întregii regiuni. tări vii, atractive, legate de sarci în munca culturală de masă între în legătură cu problemele esenţiale comune, mai ales pi
între factorii care contribuie la nile economice. In sprijinul produc diferitele comune din raion se da- ale agriculturii. Recent s-a elaborat instructajului. Cont
ridicarea activităţii căminelor cultu ţiei sînt folosite formele cele mai toreşte şi slabei munci de îndruma o scrisoare metodică privind sarci sînt slabe şi spora
rale la nivelul sarcinilor actuale, un variate de acţiune. In seara de 9 ia re şi control a secţiei de învăţă- nile muncii culturale în legătură cu se desfăşoare o n
rol de seamă le revine sfaturilor nuarie, la întîlnirea tineretului cu mînt şi cultură a sfatului popular obţinerea unei producţii de 5.000 kg. ştiinţifică, se între
populare raionale şi comunale. în inginerul zootehnic, s-a discutat raional. De altfe] nici măcar acti porumb boabe la hectar şi s-au or ori o inspecţie la
majoritatea comunelor, — unde sfa despre sarcinile ce revin lucrătorilor vitatea casei raionale de cultură din ganizat în diferite comune jurnale rale, limitată la ei
turile populare se ocupă intens de din acest sector. în zilele următoare localitate nu a prea fost controlată vorbite pe această temă. Activiştii secţiei d
instruirea cadrelor, de dezvoltarea au avut loc şi alte manifestări le în ultima vreme. Aşa s-a ajuns la cultură din Adamc
Un bun exemplu îl poate consti
continuă a activităţii culturale de gate de viaţa comunei. La „Joia ti elaborarea unor planuri de muncă tui casa raională de cultură şi ma s-au deplasat în sa
masă — rezultatele hune nu s-au neretului" un concurs fulger cu formale, — unele foarte încărcate — statări, dar nu au
lăsat aşteptate. tema : „Să cunoaştem cifrele de din care nici măcar anumite sarcini joritatea căminelor culturale din ra ciente pentru îmbu
Contribuţia muncii culturale la plan ale gospodăriei colective"; o principale nu au fost îndeplinite. In ionul Hîrşova. (Şi aici s-ar putea or culturale.
îndeplinirea sarcinilor economice conferinţă despre măsurile luate de structorii casei raionale de cultură ganiza o asemenea vizită a activiş Trebuie să dispai
trasate de Congresul al III-lea al gospodărie pentru realizarea unei nu efectuează aproape de loc îndru tilor culturali din raioanele amin turor activiştilor cu
P.M.R este analizată periodic la producţii de 5.000 kg. porumb boa marea metodică a căminelor cultu tite mai sus). Programele concrete dinţă formalistă în
centrele raionale, în şedinţe la care be la hectar ; o seară de întrebări rale din raion. In atenţia activişti axate pe specificul local sînt che de masă. Ei trebui
participă întreg activul cultural. şi răspunsuri etc. Şi la biblioteca lor culturali ar trebui să stea şi zăşie pentru eficienţa sporită a păţi nu numai de
Asemenea discuţii au loc şi pentru comunală se vădeşte preocuparea răspîndirea experienţei colectivişti muncii culturale. nifestărilor, ci şi d<
pregătirea acţiunilor mai impor de a lega munca cu cartea de sar lor fruntaşi. In raion există două O problemă foarte importantă, se intereseze cum
tante. cinile concrete de producţie. Pen gospodării colective şi un S.M.T., care din păcate nu stă în atenţia tea la îndeplinirea
secţiei de învăţămînt şi cultură a
L a o recentă consfătuire la Con tru fiecare categorie de cititori se decorate cu Ordinul Muncii, precum Sfatului popular raional Adamclisi, mice ce stau în
stanţa,
unde au participat,
pregătesc cărţile potrivite, iar cu
muncii din agricul
şi multe alte unităţi
cu rezultate
i printre alţii, vicepreşedinţii ilejul fiecărei manifestări orga este modul în care sfaturile popu E tocmai ceea c
pr
^sfaturilor populare raionale, direc nizate la casele de citit au fost pre deosebite, a căror experienţă înain lare comunale conduc munca cultu sistemul de într-aj
torii caselor de cultură şi biblio zentate Şi cifrele de plan ale gos tată ar trebui să fie mai bine popu rală de masă. Drept urmare s-a a- viştilor culturali d
tecarii principali din raioane, s-au podăriei pe anul în curs. De altfel, larizată. juns la o schematizare a acestei ac brogei.
P " t p r f mrp: Jf .
