Page 38 - Albina_1962_01
P. 38
publica „Dial
guri asupra ş'
inţelor noi", 1
crare în car
sub forma un
convorbiri înt
trei prieteni, G
lilei îşi expui
părerile asup
lumii şi asup
ştiinţelor. Disc
„Cunoaşterea ştiinţifică Galilei vorbea frumos, era vesel şi ţiile celor tr
nu poate fi stăvilită ; ea nu ştia sa strecoare o glumă în mijlocul durează patru ;
are limită'... celui mai plicticos subiect ştiinţific. le. Dialoguri
Galileo Galilei Aceasta i-a atras mulţi discipoli şi le, se expun to
sînt vii, spiritu
prieteni în mijlqcul cărora şe simţea
L una aceasta s-au împlinit 320 bine. Tînar, îndrăgostit de viaţa, de te punctele i
de ani de la moartea lui Gali
leo Galilei, una din cele mai oameni şi de natura, cîntareţ neîn vedere,, dar co
luminoase figuri ale culturii ome trecut din lâuta, iubit de prieteni şi vingatoare pe
neşti, întemeietor al mecanicii şi as- respectat chiar de advershri, Galilei tru cititor si
trofizicei, astronom, fizician şi mate era fericit. doar argument
matician de geniu. Tînărul profesor nu-şi pierdea le în favoarea
coperr
deilor
S-au scurs 32 de decenii de la timpul: în discuţiile cu prietenii, în ciene. Lucrare
contemplarea cerului spuzit de stele,
noaptea aceea de ianuarie a anului în prelegerile ţinute în faţa studenţi a avut un succ
1642, cînd, în vîrsta de 78 de ani şi răsunător. I
complet orb, acest patriarh al ştiin lor, el îşi urmărea cu tenacitate idei treaga lume ş
ţelor dăruia discipolilor, adunaţi în le. A fost epoca cea mai fecunda din inţifica privi
jurul său, ultimele sale sfaturi. In viaţa sa. cu admiraţ
Privind cerul, el a descoperit cu
noaptea aceea, Inchiziţia romano-ca- ochiul liber doua stele necunoscute. spre savantul
tolica a răsuflat uşurata : îşi închi talian. Nunr
puia ca a cîştigat definitiv lupta cu Imediat după aceea el a construit obscurantiştii
acel batrin îndărătnic. îşi închipuia telescopul ce-i poarta numele. Prin rau furioşi.
ca, arsa pe rug şi interzisă sub ame realizarea telescopului, el a reuşit susţinător deschis al ideilor coperni- Simplicio, unul dintre partenerii
ninţarea unor blesteme grele, opera primul sa privească „cerul" mai de ciene. convorbirile din „Dialoguri", refu.
marelui savant va fi înmormîntata aproape. Descoperirile făcute cu a- Cu o astfel de activitate ştiinţifi uneori sa se plece în faţa adevărult
o data cu autorul. jutorul telescopului au darîmat ba
zele astrologiei şi astronomiei ofi ca, pentru Galilei devine inevitabila aducînd argumente copilăreşti. 1
Cit de mult s-a înşelat! ciale, închistate în credinţa că „în insinuările duşmanilor lui Galili
Născut acum aproape patru secole, cer totul este încremenit". cunoaşterea amestecului de ignoran Papa Urban al VlII-lea se recunoa
in Pisa (la 15 februarie 1564), dintr-o După ce a observat ca Luna este ţa şi cruzime cu care biserica cato te în acest personaj şi înţelege 1
familie florentina scapatata, micuţul acoperita de munţi şi cratere ase lică îşi închipuia ca poate rezolva savantul şi-a bătut joc de el.
Galilei făcea sa răsune de voioşie mănătoare celor de pe Pamînt, ca problemele ridicate în faţa ei de şti Adus la Roma, Galilei, în vîrsta <
străduţele înguste ale batrînului o- Jupiter are sateliţi, ca Soarele are inţa. Primele sale ciocniri cu Inchi aproape 70 de ani, după ce a fo
raş. Copilul s-a făcut iubit de toţi pete, în sfîrşit, după ce a constatat supus de Inchiziţie la interogato:
ziţia au avut loc în 1615 cînd, cu
prin caracterul sau deschis. Curînd că planeta Venus are faze asemănă interminabile, a fost declarat ereti
el şi-a uimit profesorii prin inteli toare cu fazele Lunei, în anul 1610 toate ca avea sănătatea şubrezită de judecat şi condamnat la închisoai
genţa vie şi prin spiritul sau deose tînarul savant a devenit adept al 0 boala grea, a fost silit sa mearga Batrin şi bolnav, sub ameninţări
torturilor, Galilei a fost silit de I
bit de pătrunzător. Se spune ca, pe celor mai înaintate idei ale timpului. la Roma. Aci el s-a prezentat în faţa
vremea cînd era încă student la Pisa, El nu ţine seama de faptul ca rugul chiziţie sa citească o abjuraţie pr
In timpul unei slujbe religioase, pri pe care fusese ars de Inchiziţie Gior- „Sfîntului Oficiu al Inchi-:ţiei", unde care „recunoştea" împotriva bunul
virea i-a fost atrasă de mişcările pe dano Bruno pentru astfel de idei, nu 1 s-a pus în vedere sa nu mai susţi simţ şi împotriva propriilor sale co:
care le facea candelabrul suspendat se stinsese decît de zece ani. Pentru nă, verbal sau în scris, învăţăturile vingeri, ca : „Pămîntul este nemişc
de cupola catedralei. Candelabrul Galilei se spulberau acum şi ultimele lui Copernic, care erau declarate de şi este aşezat în centrul Univers
fusese mişcat din poziţia sa verticala lui" 11
de un curent de aer şi se legăna uşor. îndoieli asupra adevărului cuprins biserică drept „eretice”.
Privind cu atenţie, Galilei baga de în teoria lui Copernic. El s-a convins Anii trec unul după altul, Galileo
seama ca timpul ce se scurge de la pe deplin ca Pamîntul este cel care Galilei înaintează în vîrsta, sănăta
o trecere la alta a candelabrului se învîrteşte în jurul Soarelui şi nu tea i se şubrezeşte, dar el foloseşte
prin poziţia verticala este totdeauna invers, cum susţinea biserica. De a- toate mijloacele pentru a demonstra
acelaşi, cu toate că oscilaţiile erau
din ce în ce mai mici. Această ob cum înainte, acest om plin de încre in faţa lumii întregi adevărul cuprins
servaţie, făcuta de > . tînar de 20 de dere în forţele sale, a devenit un în descoperirile ştiinţei. In 1632 el
ani, a fost folosita mai tîrziu pentru
a -se construi orologiile cu resort:
pentru a se asigura uniformitatea în A?a arată telescopul cu care Galilei
regulator uniformitatea în oscilaţiile Din gîndurile lui Galileo Galilei XVII-lea
mersul ceasornicului se foloseşte ca revoluţionat astronomia secolului
unui pendul.
Condiţiile în care a fost judec
La vîrsta de 25 de ani, din cauza „Cei cu adevărat înţelepţi, cu cit cu mişcă in furul Soarelui, adică deasu Galilei au aratat încă o data faţa h
dificultăţilor materiale în care se nosc med multe cu atlt işl dau mat pra lui Mercur şi Venus şl sub Saturn. doasa a obscurantismului clerice
zbatea familia sa, Galilei a fost ne bine seama cit de puţin cunosc in Jupiter şi Marte, de ce n-ar H necesar Triumfînd prin forţa, Inchiziţia nu
realitate".
voit sa-şi întrerupă studiile. Din fe ir să admitem că şi el se învîrteşte in putut schimba insa părerile batrin-
ricire i-au fost recunoscute meritele „Filozofia e scrisă in aceastâ imen- Jurul Soarelui ?“ lui savant şi cu atît mai puţin pan
şi în acelaşi an a fost numit profesor rea discipolilor sai din lumea între,
sâ carte (Natura) cate ne sttt continuu t r
la universitatea de pe băncile că ga. Legenda spune ca, ridieîndu-s
reia greutăţile materiale îl obligase deschisă înaintea ochilor, dar nu Adresîndu-se Inchiziţiei care fşi în din genunchi, după citirea abjuraţU
ră pe student sa se retragă. Trei ani poate li cunoscută dacă mai înainte chipuia că prin teroare poate opri şti Galileo Galilei ar fi murmurat desti
mai tîrziu el a căpătat o catedra la nu-i înveţi caracterele in care e scri inţa pe loc, Galileo Galilei spunea : de tare pentru a fi auzit: „E pur
Universitatea din Padova. sâ, dacă nu-i înţelegi limba..." „Acum ar trebui să condamnaţi muove". (Şi totuşi se mişcă.)
★ toată astronomia şi nici asia n-ar mai Este un răspuns nimicitor dat ii
1 „Cum Pămîntul se încadrează intre afunge ; ar trebui să opriţi pe oameni noranţei obtuze a bisericii catolic
Pagină redactată corpurile cereşti care neîndoielnic se să mai privească cerul". Răspunsul acesta a răsunat pesi
c de ing. D. ZUGRÂVESCU veacuri, devenind nemuritor, alatu
de opera genialului savant.
Să privim cerul lelor alese. La nevoie, putem minos este obiectul studiat ei — a descoperit un cont
rea la cîte un capăt a lenti
(Soare, Lună, planetă, stele).
nent, dar Galilei descoperă i
confecţiona singuri tuburile de O lunetă cu calităţi optice faţa ochilor noştri un unive
printr-o tunetă Galilei care' avem nevoie, înfăşurind superioare se poate construi nou".
pe cilindru hîrtie cu lăţimea folosind ca ocular în locul
conslruifă de noi de 100 cm respectiv 25—30 cm unei lupe simple, un ocular tanţa focală a unei lupe, coi
*) Pentru a determina di
de
unsă cu pap sau cu clei
de microscop I.O.R. tip şcolar,
tîmplărie. sau un ocular de binoclu. Ori centrăm cu ajutorul ei raze
Inventatorii lunetei sînt o- obiectivul, iar lupa, fixată în Cu o astfel de lunetă se ob cum, construcţia trebuie rea
lancfezii, meşteri în fabricarea acelaşi mod la capătul unui ţin măriri de 10 pînă la 25 lizată îngrijit şi, pentru a pu Soarelui intr-un punct. Di
tanţa de la lentilă pînă la ac
ochelarilor şi a altor cîteva tub lung de 25—30 ctn şi cu de ori dar, din cauza unui de tea efectua observaţii de ca
instrumente optice, încă de diametrul mai mic, va forma fect propriu tuturor lentilelor litate, este absolut necesară punct este tocmai distaw
focală.
prin veacul al XlII-lea. Ga ocularul lunetei noastre. Tu simple, imaginea apare încon construirea şi a unui stativ,
lilei a aflat de invenţia lor şi, burile pot fi făcute din orice jurată de curcubee. Pentru a care să permită fixarea lune
fără a avea la dispoziţie un material. Singurele condiţii îndepărta pe cit posibil acest tei în poziţia de observaţie.
model, şi-a construit-o singur. care li se impun sînt să fie defect, vom acoperi obiectivul Altfel, finind luneta în mină,
El a realizat în felul aces fiecare tremurătură va fi am
ta un aparat simplu şi uşor y f IN S i i DE F/XAftE O B IE C T IV . LENTILĂ 0 6 O C H ELARI plificată şi imaginea va juca
de mînuit, aparat pe care, cu î --------------------------------- supărător de mult în faţa o-
puţină bunăvoinţă. fiecare chiului. In figura alăturată
dintre noi şi-l poate construi. \LUPÂ 'OCULAR este prezentată luneta fixată
Pentru aceasta trebuie să ne • 56 Cm IN E I E DE FIXA Rt pe stativ.
procurăm de la Centrofarm o tn anul 1609, în Veneţia, cu
lentilă de ochelari de +1,0 o astfel de lunetă, Galilei a
dioptrii, adică o lentilă cu dis Tuburile ocular şi obiectivul trebuie să lunece unui in celăit făcut demonstraţii publice.
cu-frecare, pentru a permite punerea la punct a imaginii.
tanţa focală de 100 cm şi. de
Toţi privitorii au rămas uimiţi
la un magazin cu arti suficient de rigide pentru a nu (lentile de ochelari) cu o dia de spectacolul pe care îl ofe
cole optice o lupă cu distan se deforma, să aibă diametrele fragmă de hîrtie neagră, care rea „cerul mărit şi apropiat".
ţa focală de 10 pînă la 4 cm*). în aşa fel alese incit tubul o- Mîndri de el, contemporanii
Lentila de ochelari, fixată cu cular (tubul mic), să alunece nu-i va lăsa liberă decît ® i-au considerat realizarea mai
ajutorul unor inele de carton prin frecare în interiorul tu porţiune circulară centrală, cu mare decît descoperirea Ame-
sau de lemn la capătul unui bului obiectiv şl, bineînţeles, diametrul de 1,0 ; 1,5 ;... 3,5 ricii, făcută cu un secol şi ceva Montată pe stativ, aşa v
tub lung de 100 cm, va forma ambele tuburi să permită fixa respectiv 4,0, după cit de lu în urmă : „Columb — spuneau arăta luneta construită de nc
