Page 39 - Albina_1962_01

Torpilarea Conferinţei
tripartite de la Geneva

Aşadar, după trei ani de discuţii în care tâaap s-aa ţinut 353
de şedinţe, tratativele tripartite de la Geneva dintre U.R.S.S.,
S.U.A. şi Anglia cu privire la încetarea ezperieaţeler cu arma
nucleară au încetat. Ele au fost torpilate de puterile occidentale
$i în primul rînd de către S.U-A.
Vestea aceasta, de loc îmbucurătoare, vine să confirme încă
odată că cercurile guvernante din apos folosesc tratativele numai
ca paravan pentru a-;i ascunde în faţa popoarelor adevăratele
lor intenţii şi că între vorbele ;i faptele lor există o mare deose­
bire. In această privinţă, nu-i de loc lipsit de semnificaţie faptul
că în timp ce la Geneva reprezentanţii S.U.A. şi Angliei disentau
Ou Uniunea Sovietică despre încetarea experienţelor cu arma
nucleară, în Bermude, John Kennedy fi Macmillan an discutat
cum şi cînd să reia experienţele atomice în atmosferă, dnpă ce
Statele Unite an şi efectuat o serie de experienţe nndeare sub­
terane.
Poziţia S.U.A. şi a Angliei la consfătuirea de la Geme va
vădeşte că guvernele acestor ţări sint adversare ale încetării ex­
perienţelor cu arma nucleară şi adepte ale cursei înarmărilor.
In opoziţie cu atitudinea adoptată de S.U.A. şi Anglia. Uni­
unea Sovietică a declarat prin reprezentantul său S. K. Ţarapkin,
că ea va lupta în continuare pentru realizarea unui acord cu pri­
vire la încetarea experienţelor cu arma nucleară şi că in acest
scop este gata să continue tratativele de la Geneva.
Torpilînd tratativele de la Geneva, S.U.A. şi Anglia îşi
asumă întreaga răspundere pentru zădărnicirea încercării de a
se ajunge la un acord cu privire la încetarea experienţelor cu
arma nucleară.
r
Noi eşecuri ia Cape Canaveral
Popoarele din America Latină condamnă politica agresivă a S.U.A. Împotriva Cubei şi se
declară solidare cu cauza dreaptă a poporului cuban. In fotografie : aspect de la un miting Cu patru ani şi ceva in şi nici de mică importanţă
din Mexic, deslăşurat sub lozinca: „A apăra revoluţia cubană Înseamnă a apăra pro­ armă, la 4 octombrie 1957, aşa cum afirmase generalul
pria noastră independenţă.
cînd Uniunea Sovietică a lan­ american. Credulii din S.U.A.
sat în spaţiul cosmic primul care sperau ca Statele Unite
umilim Cauza Cubei este invincibilă ...... satelit artificial al Pămîntu- să ajungă din urmă Uniunea
ame­
general
lui, un fudul
Sovietică şi chiar să o întreacă
rican susţinea că nu-i de loc în cucerirea Cosmosului, au
greu să arunci în spaţiu o bilă fost forţaţi de împrejurări
Ripostând cu fermitate noilor planuri cu Cuba este acum o datorie incontestabilă = de fier, care, avînd imprimată să-şi dea seama că speranţele
agresive ale imperialismului nord-ameri- a tuturor popoarelor Americii Latine" — js o anumită viteză, să se în- lor sînt zadarnice.
can, popoarele Americii Latine au orga­ se spune în rezoluţia Conferinţei de la vîrte în jurul Pămîntului. De curînd, americanii au
nizat la Havana o impresionantă mani­ Havanii. | Pe atunci în S.U.A. şi avut noi decepţii. Mult aştep­
festare de solidaritate cu eroicul popor Este evident că nici un fel de intrigi, | în alte ţări capitaliste s-au tata lansare în spaţiu a nul
cuban. de şantaje politice şi de comploturi agre- | găsit unii creduli care să ia cosmonaut american care să
Conferinţa de la Havana, conferinţa sive la care se dedau cu disperare impe- | drept bune spusele generalu­ înfăptuiască un zbor orbital
de la Montevideo a reprezentanţilor rialiştii, nu pot întoarce îndărăt roata isto- J| lui american. Au urmat însă în jurul Pămîntului a fost
opiniei publice latino-americane ;i valul riei. Acest adevăr este confirmat de viaţă, j| nu după mult timp lansările din nou amînată. Lansarea
nestăvilit al combativelor manifestări din o dată pentru totdeauna. In cazul Cubei = de către Uniunea Sovietică de unei rachete în Lună a eşuat,
America Centrală şi America de Sud în istoria îşi spune, de asemenea, cuvîntul, | noi sateliţi artificiali ai Pă- racheta respectivă trecînd la
semn de solidaritate cu Cuba, sînt verigi cu atît mai mult cu cît Cuba nu este = mîntului, lansarea în spaţiu a mai bine de 38.000 km. de­
trainice ale sprijinului nelimitat de care singură. De partea ei, de partea progre- §| primei planete artificiale în părtare de acest satelit al Pă­
se bucură cauza dreaptă a poporului cu­ sului şi libertăţii este întreaga omenire H jurul Soarelui, lansarea unei mîntului. Reflectând starea
ban. „Cauza Cubei este cauzş comună a iubitoare de pace şi dreptate. şj rachete în Lună etc., iar în de spirit ce domneşte în aces^
tuturor popoarelor latino-americane, cauza Aşa cum, pe bun temei, a subliniat şi | anul trecut, epocalele zbo­ te zile în S.U A., în legătură
progresului şi a libertăţii pe continentul conferinţa de Ia Havana, opinia publică i ruri în Cosmos ale cosmonau­ cu nereuşita experienţelor
aostru" — a declarat Victor Zuniga, pre­ mondială vede, în zvîrcolirile disperate ş ţilor sovietici Iuri Gagarin şi spaţiale, ziarul francez „Le
şedintele Confederaţiei muncitorilor din Gherman Titov. Toate acestea Parisien Liberă* scrie că în
Ecuador. ale diplomaţiei americane — ce se dă = au demonstrat că primul S.U.A. opinia publică este
Reprezentanţii popoarelor latino-ame- peste cap să schimbe ceea ce nu poate fi = succes al Uniunii Sovietice în deprimată şi că peste tot
întruniţi la Havana au respins cu schimbat — dovada slăbiciunii S.U.A., în = lansazea unui satelit artifi­ domneşte „decepţia şi eon*
indignare provocările imperialiştilor din faţa torentului înnoirilor social-politice 1 cial nu era deloc întâmplător stemarea".
S.U.A. şi ale lacheilor lor la Punta del Este care mătură vechile stări de lucruri din §
şi arată că indiferent de rezultatele intri­ America Latină. Este o constatare deplin §
gilor S.U.A. la Punta del Este, popoarele conformă cu realitatea care demonstrează, I Reprezentanţii colonia­
latino-americane şi-au spus răspicat cu- încă o dată, că S.U^L, întreaga politică s liştilor la OJf.U. au de­ Din 7
vîntul de solidaritate cu Cuba, şi-au imperialistă, au încetat de mult să mai ||
reafirmat voinţa de a stăvili orice nouă clarat că Salazar, sînge-
aventură pe care Washingtonul şi sim- ţină pas cu viaţa, ou evoluţia istoriei, fapt § rosul dictator, portughez, fn 7 zile
desfăşoară în Angola „o
briaşii săi vor încerca s-o săvîrşească îm­ care le condamnă inevitabil la noi şi noi §§ înaltă operă t&vilizatoa-
potriva poporului cuban. „Solidaritatea eşecuri, la o continuă izolare politică. §j (Desenţ de V.- Vagiliu)
re."
Monopoliştii nord-ame-
ricani Jac tot oe le stă
Uneltiri ale colonialiştilor In Congo in putinţă spre a-l scoa­
te basma curată pe cri­
Ştirile sosite In aceste zile Okito, şi Mpolo au iost asa­ lor Împotriva Congoului Îşi minalul de război vest-
in cea mai mare republica sinaţi. găseşte sprijinitori puternici german, Heusinger, aflat
Iricană, Congo, patria lut Nu !._ Antoine Gizenga nu in monopoliştii nord-ameri- in slujba lor.
atrice Lumumba, sînt de na­
este de Ioc in siguranţă. cani, care şi de astă dată au
nă să provoace o legitimă Viata sa este in mare primej­ acţionat deschis ca duşmani
elinişte in rîndurile opiniei die. Tocmai de aceea, opinia înrăiţi ai libertăţii şi indepen­
ublice progresiste din Iu­ publică progresistă din lumea dentei popoarelor. Acest com­
ţea intreagă. Aşa cum re- întreagă, conştientă de peri­ plot a devenit posibil şi cu
rltă din aceste ştiri, în colul ce-1 ameninţă, cere ca sprijinul autorităţilor ON.U.
Pngo se pune la cale un Gizenga să fie pus imediat în care în loc să urmărească
ju asasinat politic a cărui sorii, colaboratorii Universitâ- traducerea în viaţă a rezolu­
ntă este, de astă dată, An- libertaie. „Noi studenţii, profe­ ţiilor Consiliului de Securitate
>ine Gizenga, prim-vicepre- ţii prietenia popoarelor „Pa­ pentru alungarea mercenari­
idinte al guvernului central trice Lumumba" — se spune lor din Katanga, dau ajutor
ongolez. Colonialiştii şi unel- in rezoluţia adoptată in ca­ colonialiştilor şi uneltelor lor
;le lor din Leopoldville vor drul mitingului care a avut să se răfuiască cu Gizenga.
â se răfuiască acum cu An-
loc la Moscova — ne unim Cît de bine se simte tn a-
Dine Gizenga, care le-a stat glasul cu glasul milioanelor ceastâ situaţie călăul Chom-
i le stă ca un spin în ochi, de oameni care cer eliberarea be. De altlel, el a şl declarat Pecetea noului stăpîn
eoarece el luptă cu consec- lui Anioine Gizenga. Cerem cu cinism : „Constatăm că
enţă pentru adevărata inde- ca Organizaţia Naţiunilor Înţelegerea reciprocă se re­
endenţâ şi suveranitate a Unite să ia măsuri imediate stabileşte In relaţiile dintre Cheltuielile militare prevăzute in bugetul
tongoului. pentru a-i Snirîna pe colonia­ Katanga şi O.N.U. şi nu putem BXJui. apasă greu pe spinarea oamenilor muncii
Ce-i drept, pentru a linişti lişti şl pe marionetele lor". declt să ne lelicltâm pfentru americani în timp ce monopoliştilor le aduc
piritele, guvernul central Sâptâmînalul „L'Avangarde", aceasta". «nari profituri.
iongolez a dai un comunicat organ al Uniunii Marocane a Popoarele lumii, condam-
:are neagă că Gizenga s-ar Muncii, a publicat recent un nînd Insă cu Indignare noul
dla sub stare de arest, afir- articol In care cere punerea complot imperialist din Congo,
aînd chiar că deţinerea aces- imediată în libertate a lui cer să se pună capăt inter­
uia in tabăra mobutistâ de Gizenga şi scrie : „Dacă Gi­ venţiilor străine in această
a „Binza" este „o măsură zenga ar fi ucis, vom şti cine ţară, care a avut atlt de mult
>entru asigurarea securităţii sint ucigaşii lui. Aceaştâ cri­ de suferii în ultimul an şi să
ale". Popoarele lumii ştiu mă ar putea li comisă numai fie pus In libertate Antoine
nsâ cît preţ pot pune pe a- cu complicitatea O.N.U.". In Gizenga.
lemenea afirmaţii. Anul tre- acelaşi timp, la Leopoldville, Poporul romin alături de
ut cînd Patrice Lumumba se capitala Republicii Congo, toate popoarele ţărilor socia­
lila Intr-o situaţie similară, mari grup’ .ri de patrioţi con- liste, de întreaga opinie pu­
(asabuvu (care şi pe atunci aolezi s-au adunat in aceste blică progresistă din lume Îşi
>ra preşedintele Congoului) zile in lata ambasadei S.U.A. ridică glasul de protest şi in­
şi în lata sediului O.N.U. din dignare cerlnd eliberarea
ipunea : „Lumumba se ailâ tn
acest oraş, scandînd lozin­ imediată a lui Antoine Gi­
siguranţă" pentru ca nu mult cile : „Trăiască Gizenga 1", zenga şl asigurarea integri­
După aceea să parvină zgu­ „Jos imperialismul I" tăţii şi suveranităţii Republicii
duitoarea veste că Lumumba, Noul complot al colonialişti- Congo.