Page 4 - Albina_1962_01

f?
C H E M A R E A

Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivi

(Urmare din pag. l-a) ginerilor, tehnicienilor şi specialiştilor în a- Pămîntul însuşi parcă ar cere colectiviza­ gura recolt
gricultură, care ne îndrumă zi cu zi pentru rea, ca să poată avea şi el bucuria roadelor chibzuinţă
şi în muncile cele mai grele, după toate re­ ca să împlinim toate muncile în cele mai pe care este în stare să le dea adîncurile lui. toarele, spri
gulile agrotehnice, în aşa fel încit de la un bune condiţii şi după toate regulile ştiinţei. Ziua încheierii colectivizării agriculturii va pectaţi cu :
an la altul să avem recolte tot mai mari şi Congresul al III-lea al partidului ne-a dat fi ziua uneia din cele mai mari victorii a prin contra
să creştem tot mai multe animale. sarcina de a spori cît mai mult producţia de poporului nostru, va însemna o nouă treaptă noastre şi
Mulţi dintre cei care au vorbit la Consfă­ cereale şi îndeosebi de grîu şi porumb, de a în drumul spre cea mai mare prefacere şi inimă, la ti
tuire, preşedinţi, brigadieri sau ţărani colec­ creşte cît mai multe animale pentru a pro­ înnoire a vieţii satului, a ţărănimii, spre un Inginer
tivişti, au arătat cu îndreptăţită mîndrie cum duce tot mai multă carne, lapte, ouă, lină şi avint al agriculturii, spre o viaţă şi mai
în gospodăriile lor colective au obţinut două altele. îmbelşugată a poporului muncitor. zootehnici
şi trei mii de kg. grîu la hectar, trei mii,
patru mii şi unii chiar opt mii. de kg. po­ Ţărani colectivişti, mecanizatori, Dragi tovarăşi. tori, medi
rumb boabe la hectar. Tovarăşii din Dobro-
gea au arătat cum, după trei ani de la ter­ lucrători din gospodăriile de stat, Pentru a întări gospodăriile colective prin Astăzi pă
minarea colectivizării, producţia de cereale creşterea veniturilor şi a răspunde în acelaşi se întind p>
este de două ori mai mare ca înainte. Noi Să depunem toată străduinţa şi priceperea timp intereselor mari ale statului şi nevoilor întinderi dt
ştim cu toţii că aşa este pietutindeni unde noastră pentru a da viaţă acestor importante populaţiei, chemăm întreaga ţărăniihe şi pe pentru muli
ţăranii au întemeiat gospodării colective. cerinţe. Să folosim cît mai bine pămîntul, să toţi lucrătorii din agricultură să lupte pentru agricolă.
Şi mai ştim cu toţii, şi noi şi voi, că o dată aplicăm la timp tot ceea ce ştiinţa agricultu­ a obţine recolte tot mai mari de floarea- Aveţi tot
cu acest belşug, colectiviştii trăiesc mult rii ne învaţă. Să lacem arături adinei, căci soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, mazăre, fa­ muncă, de
mai bine ca înainte, că şi-au făcut case de astăzi cu tractoarele puternice putem brăz­ sole şi să cultive cît mai multe legume, în­ existat ase)
cărămidă, acoperite cu ţiglă, ca la oraş, că da cum niciodată nu se putea face înainte deosebi în jurul oraşelor şi a centrelor mun­ putut desfă
nimeni nu mai umblă desculţ, că sini mai cu animalele de muncă ; să dăm pămîntului citoreşti, pentru a putea răspunde din bel­ atît a it T
arătos îmbrăcaţi, că o mare parte sînt atît îngrăşămintele de care are nevoie, să folo­ şug nevoilor populaţiei. Biruim nt
de înlesniţi că şi-au luat radio, televizoare, sim seminţe de soi bun şi hibrizi care pro­ Să nu uităm apoi, tovarăşi, că ţara ror aplicaţi
aragaze, biciclete şi unii dintre ei motoci­ duc mult, să semănăm la timpul cuvenit şi noastră este deosebit de prielnică pentru nice, care-i
clete. Ţăranul colectivist se bucură azi de un cu desimea cea mai poliivitâ, să facem la livezi şi vii-, Sînt la noi multe dealuri pe care stă be
trai civilizat, el citeşte şi învaţă pentru a-şi vreme şi cît se poate de bine toate muncile care creşte doar o iarbă aspră şi spini, Prin glas
da singur seama ce este lumea şi viaţa, de îngrijire a semănăturilor şi să strîngem terenuri nisipoase pe care nu rodesc ce­ mător, s-a
după cum le arată ştiinţa şi adevărul. apoi recoltele la timp şi fără pierderi. reale şi culturi de cîmp. Insă toate acestea vi s-a adri
Aşezările — comunele şi satele — sînt Să ne fie drept învăţătură experienţa, mun­ sînt bune pentru viţă de vie şi pomi fructi­ laolaltă, în
feri. Să le cultivăm, să le încununăm cu co­
mai frumoase şi mai curate. Parcă ar fi me­ ca din gospodăriile care au obţinut cele mai roane înflorite de meri şi peri, de caişi şi şi de stat,
reu gătite de sărbătoare. Pe uliţele satelor bogate recolte. Pilda lor este cel mai bun pe scară m
vişini, să le încărcăm cu viţa purtătoare de
şi veţi pute
de colectivişti întîlneşti seara, deseori, oa­ sfătuitor. Ea ne arată că e cu putinţă ca în struguri dulci ca mierea. Să plantăm numai turnire a rc
meni — tineri şi bătrîni, fete şi femei — ve­ anul 1962 toate gospodăriile colective să ob­ soiuri bune pentru ca munca noastră să fie
nind de la bibliotecă cu o carte în mină, că ţină asemenea recolte şi chiar mai bogate. din plin răsplătită. Vom crea astfel pentru Munca d
nu-i sat fără bibliotecă şi nu-i bibliotecă fără De ce unele da şi altele nu ? Depinde numai întreaga populaţie bucuria plăcută pe care acum, sprij
sute de cititori. de vrednicia oamenilor şi de organizarea umăr la ui
muncii. o dau fructele parfumate şi gustoase, izvor pe care ne
In multe sate vezi ferestrele şi curţile lumi­ de sănătate şi bogăţie de seamă a ţării. ţel comun,
nate ca ziua de becuri electrice, auzi cîn- Pornind de la aceste rezultate, mulţi din­ marea mulţ
tarea difuzoarelor şi, undeva, la căminul cul­ tre vorbitorii la Consfătuire au arătat că se Cglectivişti, crescători de animale Veniţi ci
tural, vezi mulţime mare venită la cinema­ poate merge şi mai departe, deoarece gos­ colectiviştii
tograf. podăriile noastre au tot ce le trebuie pentru din ţoale gospodăriile colective,
ganizăm m
Satul de colectivişti se cunoaşte de depar­ a putea obţine recolte de 5.000 kg. porumb ştim şi cun
te, după acaretele frumoase ale gospodăriei, boabe la hectar, într-un pămînt neirigat. Toţi ştim că de totdeauna regiunile ţării ce ne presi
după cirezile de vite de rasă, după pătulele Pentru aceasta, în fiecare gospodărie să a- noastre sînt minunate pentru creşterea ani­
P"neţi
pline, după şirele de paie, după ţinuta oa­ malelor, pentru această plăcută îndeletni­ pentru tot ■
cire, aducătoare de mari venituri.
menilor pe care-i întîlneşti pe drum, după legem loturile cele mai bune, pe care să le terea voast
vorbirea lor. cultivăm după cum ne învaţă ştiinţa şi după Să folosim din plin acest dar al naturii agriculturii
Ştiţi, fraţi ţărani, prea bine toate acestea, metodele verificate pe teren de fruntaşi. pentru a creşte cît mai multe animale. Să merita de 1
că le vedem cu toţii. Ele sînt rodul colecti­ Asemenea rezultate, care creează colecti­ le păstrăm şi să le creştem îndeosebi pe
vizării care a dat satelor belşug şi mare în­ viştilor o viaţă tot mai îmbelşugată, înseam­ cele din prăsilă proprie. Să creăm neapărat Oamen
lesnire.
nă un mare îndemn pentru ţăranii care au în fiecare gospodărie puternice ferme de îndreptaţi
Dragi tovarăşi. mai rămas la gospodăria individuală, unde vaci, crescătorii mari de porci şi să căutăm celor mai
Noi, ţăranii, mai ştim că dacă viaţa noas­ nu se pot obţine nici pe departe asemenea a le înmulţi an de an. practică, de
tră s-a schimbat atft de mult, asta o dato­ recolte. De la sat Ia sat, oamenii află totul Să sporim mereu numărul de oi cu lină ţifică în st:
răm partidului nostru, îndrumării lui înţelep­ prin viu grai şi, trecînd pe drumurile ce taie fină şi semifină şi să le îngrijim astfel incit tuale ale c
te, căci grija lui de fiecare ceas e bunăstarea să avem cît mai multă lînă de la fiecare Luptaţi pen
şi fericirea întregului popor. cîmpurile, văd cu ochii deosebirea dintre re­ în practica
coltele de pe fîşiile răzleţe ale individualilor oaie. Cum nu există curte de ţăran fără
Avem un aliat puternic şi sigur, eroica păsări, să nu existe în jurul oraşelor şi lor ştiinţifi'
noastră clasă muncitoare, clasă conducătoa­ şi cele de pe ogoarele întinse ale colectivei.
re, pe muncitorii din fabrici, din uzine, din De aceea, an cu an, mii şi mii de familii centrelor muncitoreşti gospodărie colectivă Tovarăşi,
mine şi de pe şantiere. Statul pe care clasa de ţărani se unesc, întemeiază gospodării fără crescătorie de păsări din cele mai bune Incredinţi
muncitoare, prin partidul său, îl cîrmuieşte. colective şi se poate spune că azi apare vă­ rase. Să hrănim şi să îngrijim bine anima­
ne ajută mereu cu maşini, cu credite, cu tot lele şi păsările. Ştim doar foarte bine din- tul său Ce:
ce este necesar pentru a întări agricultura dit că colectivizarea totală se va înfăptui tr-o experienţă de sute de ani, din moşi- tele noastri
noastră socialistă. Industria noastră fabrică înainte de 1965, lucrătorilor
tractoare şi maşini tot mai multe şi mai strămoşi, că numai astfel putem obţine o bătute aici
bune. In uzinele ţării se fabrică marile noas­ Ţărani întovărăşiţi şi cu gospodării producţie mare de lapte, de carne, de lînă, transmite t
tre ajutoare de nădejde. La orice muncă am de ouă.
face pe tarlalele gospodăriilor colective, sim­ individuale, încredinţaţi, aşadar, această muncă celor care ne-a î
ţim cum ne iau asupra lor, din greul muncii, mai pricepuţi şi harnici colectivişti, celor Vom fi
tractoarele şi maşinile pe care muncitorii Veniţi cu toată încrederea alături de noi, şi-l vom să
le-au făcut. de marea mulţime a ţărănimii, de ţărănimea care prin firea lor iubesc animalele şi păsă­ treaga ţără
Aici, în Consfătuire, în numele întregii ţă- colectivistă. Muncind toţi laolaltă în gospo­ rile. Ingrijiţi-vă din timp de hrana îndestu­ lui şi să
rănimi, noi am mulţumit din suflet harnicei lătoare şi bună pentru toate animalele. Ri-
noastre clase muncitoare pentru grija şi dra­ dării colective, pe tot întinsul ţării, vom dicaţi-le adăposturi sănătoase, folosind în marele froi
gostea pe care ne-o poartă. Cele 52.000 de făuri bunăstarea şl fericirea pentru toţi, pen­ mod chibzuit materialele care se găsesc prin nimi din p>
tractoare, 48.000 de semănători, peste 23.000 tru noi şi familiile noastre. Să pară în soa­ Nu vom
de combine, ca şi toate celelalte maşini agri­ rele lunii iunie, cînd se coace griul, ţara partea locului (pămînt lutos, stuf, lemn) pen­ sita muncă
cole, de mîinile lor sînt alcătuite, cu trudă, toată poleită în aur. tru a le construi cît mai ieftin. noastre co
dar cu voie bună. Şi îngrăşămintele acelea, pentru obţ
albe ca zăpada, din care se trag recoltele bo­ Am suferii împreună în robie la moşieri. Mecanizatori, ingineri şi tehnicieni
gate, tot în fabrici sînt făcute, prin munca Să ne bucui ăm azi lot împreună de belşug agricole, p
şi priceperea lor. şi fericire. Vă chemăm cu inima deschisă, din staţiunile de maşini şi tractoare, velului de
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din fa­ fraţi ai noştri Sărbătoarea intrării voastre în oraşe şi sa
bricile şi uzinele noastre sînt hotărîţi să ne colectivă va fi cununia cu belşugul. Noi, colectiviştii, simţim sprijinul puternic Trăiască
sprijine şi mai puternic în viitor, să ne dea pe care ni-1 daţi zi de zi pentru a ne ajuta muncitoare
alte zeci de mii de tractoare şi maşini agri­ Tovarăşi, să avem recolte tot mai îmbelşugate, pen­ Trăiască
cole tot mai bune şi mai bune, să ne trimită tru a ne întări tot mai mult gospodăria.
Viaţa din ce în ce mai îndestulată pe care ducătorul î
tot mai multe îngrăşăminte şi alte produse Vă chemăm să ne daţi şi de aci înainte lui nostru
o duc colectiviştii, o viaţă cum nici n-a vi­
chimice necesare agriculturii. sprijinul vostru, într-o măsură şi mai mare, socialiste,
sat vreodată ţărănimea, ne arată fără greş
Le mulţumim încă o dată, lor, Partidului pentru ca împreună să putem înfăptui cu
că gospodăria colectivă este singura cale patrii, păn
Muncitoresc Romîn şi guvernului, pentru ma­ cinste sarcinile care stau în faţa agriculturii. muncesc 1
spre bunăstarea şi fericirea ei.
rele ajutor pe care ni-1 dau. Mecanizatori, să vă îmbogăţiţi tot mai Ca o ch<
Acesta este adevărul pe care ni-1 strigă
Pe lingă maşinile ce ne stau la dispoziţie, mult cunoştinţele îndeletnicirii folositoare pe tră să< răs’-
ca un singur glas cele peste două milioane
noi, colectiviştii, mai primim şi ajutorul in­ care o aveţi, pentru a putea întreţine şi re­ încredere t
de familii de colectivişti. El este limpede ca para cît mai bine maşinile ce ne sînt atît
lumina zilei. de necesare în munca noastră, pentru a asi-