Page 6 - Albina_1962_01
P. 6
i n cuvîntui rostit la Consfătuirea pe ţară tate. Mulgătorii de la G.A.C. Topraisar citesc
/ o fruntaşilor agriculturii socialiste, de multe broşuri zootehnice (comunista Eliza
* către vicepreşedintele sfatului popular al Ghergu ştie ce să le recomande), iar lecturile
raionului Negru Vodă, găsim între altele o de specialitate netezesc calea priceperii şi în-
referire la trecutul nu prea îndepărtat: demînării pe tărîm practic. Tocmai în această
„De la o vacă nu se obţinea cu mult mai direcţie îşi îndreaptă atenţia brigadiera noa
mult lapte decit de la o capră".■■ stră■ Ea organizează lunar şedinţe de pro
Scurt şi cuprinzător ! O vacă dădea numai ducţie cu mulgătorii şi îngrijitorii, Sînt ana
cu ceva mai mult decit o capră. Cam atît lizate cu acest prilej atît succesele, cît şi ră-
lapte pica în şiştarul ţăranului dobrogean, mînerile în urmă. întregul colectiv îşi spune
înainte de colectivizare. părerea.
Care e situaţia astăzi ? Ne-o spune tot to Dacă undeva intervine vreun neajuns, dacă
varăşul vicepreşedinte Constantin C îrja n : un mulgător invocă, să spunem, greutăţi ima
producţia de lapte a crescut pe raion la 2.000 ginare pentru a-şi motiva lipsa de îndemînare
litri de fiecare vacă furajată, sau de pasiune în muncă, bri
iar cele 49 de gospodării co gadiera organizează ţie loc
lective au acum 7.600 vaci, schimburi de experienţă. Cei
faţă de numai 1.137 capete buni învaţă astfel de la cei
în 1957 foarte buni, fie că e vorba de
Colectivizarea a spulberat iuţeală la muls, de furajare
de mult temerile unora că chibzuită sau de păstrarea
zootehnia în general şi curăţeniei.
creşterea vacilor de lapte Cu ajutorul organizaţiei de t,CLACA"
în special, nu ar fi ren partid şi al consiliului de con (De la Expoztţia ăe artă fotografică a lucrătorilor din
tabile în condiţiile stepei. Dacă în Dobrogea ducere, se ţin concursuri „Cine ştie, cAştigă",
nu vedeai pe vremuri decit oi şi saiele, azi dotate cu premii, pe tema creşterii, în grijirii cooperaţie).
admiri in orice sat cirezi de vaci din rase de şi furajării animalelor.
mare productivitate şi ferme ultramoderne. M ulgătorii şi în grijitorii de taurine ăe te
Aşa e şi în comuna Topraisar. La înfiin G.A.C. Topraisar alcătuiesc un colectiv unit Tinereţe tîrzie
ţare, în 1950, colectiva de aici nu avea nici întocmai ca o familie. Fiecare tinde să înveţe *
o vacă. In 1952, a cumpărat 12 capete, pentru ăe la celălalt, iar fosta mulgătoare, brigadiera C- drept vorbind, mătuşa Primeşte ce i se cuvine după
ca la sfîrşitul lui 1961 să aibă 614 vaci cu de astăzi, ştie să-i îndrume şl să-i emuleze, L Zamfira din comuna Clă zilele-muncă, dar preşedintele
lapte şi juninci. fiindu-le apropiată, bucurîndu-se de încre deşti, raionul Ruhuşi, mai avu o surpriză pentru ea.
Conducerea gospodăriei a atras în sectorul derea şi de stima lor. m'd n-a avut tinereţe. Imediat „Mata, mătuşă Zamfira, tre
zootehnic un mare număr de femei. La în Comunista Eliza Ghergu a fost delegată la duipă ce s-a măritat ca Dum buie să primeşti de acum şi
ceput, unele s-au codit, nu voiau să primea bravă, adică taman cînd îi e pensie, c-aşa-i rînduiala în co
scă şi a fost o vreme cind nimeni nu s-ar fi Consfătuirea pe ţară a fruntaşilor agriculturii omului mai dragă viaţa, s-au lectivă." Şi mai primeşte
gîndit că ferma de vaci cu lapte a colectivei socialiste. Cinstea aceasta s-a răsfiînt asupra dus să se înscrie, după cum mătuşa Zamfira încă 320 kg.
ăin Topraisar va fi condusă de o femeie. N ici tuturor colectivistelor din Topraisar, care erau atunci rinduîeINe, în re grine, şi brînză, şi zarzavaturi
iihiar tovarăşa Eliza Ghergu, căci despre ea luptă acum pentru producţii animale şi vege gistrul de dijmaşi al moşierului. şi vreo 500 de lei. M-am uitat
9 vorba, n-ar fi crezut, pe vremea cînd era De a doua zi a început cor mai bine la ea şi am văzut câ-i
simplă mulgătoare. că va ajunge brigadier tale şi mai sporite. voada pe neplata, pe silnicii şi mijesc în ochi lacrimile. Şi-o fi
Zootehnic şi i se vor da în grijă trei grajduA ANGELA PREDA foame. Asta i-a fost care va să adus aminte taman atunci de
pline cu vaci. zică Zamfirei darul de nuntă. viaţa ei trecută î l-am strins
Gţiva ani mai tîrziu i s-a sfîrşit miinile şi am felicitat-o. Pre
Eliza Ghergu a muncit însă bine. Vacile Dis
creţia. Rîndunica, Marioara şi Zărzârica, P9 omul istovit de muncă. şedintele a spus că alţi 14 ^
Zamfira nfci
Hotă rit lucru,
care le avea în lot, dădeau cîte 4.000 litri âg bătrini care au trudit o viaţă ^
lapte pe an. Harnica mulgătoare a fo it fcrl- n-a avut tinereţe. sînt în cinste la colectivă şi
In 1959, Zamfira noastră,
misă la şcoală. A devenit brigadieră şl şefă Mîndrâ-i lelea primesc pensie. <r g r
de fermă. Zamfira Dumbravă, vădană Altă grijă acum pe mătuşa
şl mamă a cinci copii Zamfira. Cum să-şi ducă acasă
D in ferma de la Topraisar, cisternele albe Mîndră-i lelea-n sărbători rostuiţi, a ascultat p ova ţa co
au transportat în 1961 către LC.I.L. 250.000 Cum ii ruja între flori. muniştilor şi a intrat în oolec- produsele ? Dar oamenii î-au
litri de lapte. Un adevărat rru — pornit dfs Harnică ml-e la jucat tivă. E harnică bătrinioa şi a sărit în ajutor. Alde Zavate şi
acolo de unde cu ani în urmă vaca nu dădea De nu afli alta-o sat cîştigat bine din primul an. Merticanu î-au ridicat sacii,
mai mult decit o capră. l-au pus în căruţă şi au petre
Da-n zilele lucrătoare, Şi-a îndestulat cămara au cut-o pînă aoasă. Drept e că
Care e „secretul“ ? Buna îngrijire şi fura Mai mîndră-i ca orice floare bunătăţi şi în anul acela şi-a drumul s-a cam lungit puţin.
jarea raţională a vacilor. G.A.C. Topraisar <t Că la lucru-i ne-ntrecută făcut primul rînd de straie Mătuşa oprea pe cîne-i ieşea innnnnnnnnrreinnnnm nrfrT
Nici de zece, nici de-o sută. bune. Şi l-a cumpărat din
asigurat pentru fiecare vită mare peste tO în cale şi-i povestea cum a a-
prisosul de produse. Zicea ea : juns ea la bătrîneţe, colecti
tone de porumb siloz. Acestui furaj i se a- Auzit în satul Libotm (Baia' „N-am avut eu la nunta mea vistă fiind, să se simtă pentru
daugă tainurile de concentrate uruite şl de Mare) de CHIRA VERA. asemenea straie*. Un an mai prima dată în viaţă tîrvără.
dovled furajeri. tîrziu cîştigă şi mai bine şi-şi
umple dulapul cu straie noi.
Îngrijirea ştiinţifică a animalelor presu Anul ăsta, la împărţirea pro TACHE VASILACHE
pune un bagaj de cunoştinţe mereu împrospă duselor, mare i-a fost mirarea. colectivist
Interviul acesta m-a pus pe gîn-
duri. Or fi femeile sfioase la Belinţ,
dar nu cumva din cauză că nu au
fost cu destul curaj puse în munci
de răspundere ? Aşa abătută cum
eram i-am spus totuşi preşedintelui.
— Pe mine m-ai gonit de pe că
ciulă. Dar musca a rămas acolo. De
uitat bine, să văd or ii multe femei explic lipsa femeilor cind vedeam fapt tot consiliul e cu musca pe
la cursurile acestea ? Auzisem că şi auzeam bine ce lucruri iolositoa. căciulă...
nu prea şi am venit să mă conving. ie ar U putut ele alia aici ? Hai la De felul meu sînt optimistă. Dar
Ce să vă spun, mi s-au înmuiat ari sediul gospodăriei Albiniţo. Şi m-am de la sediul gospodăriei am plecat
pioarele de necaz. Puţine, foarte dus. Drept pe căciula preşedinte mîhnită. Noroc că m-am întîlnit cu
puţine femei am văzut aici. Zece. lui, tovarăşului Dânilâ Ion, m-am tovarăşa Tatiana Groza, secretara
AtîL Da, şi să nu uit, mai sînt în aşezat. Dar el mă tot gonea cu comitetului de femei din gospodă
ş es,e *0*' unde am zburat în ul- scrise încă şase la cursurile zooteh mina. Mai tîrziu am înţeles de ce. rie. Cuvintele ei mi-au dat curaj.
|§ tima vieme, am găsit oamenii nice, unde însă pînă la 20 decem Mă socotea o muscă. O muscă pe — Albiniţo, zice ea, ne dăm şi noi
j|j învăţînd cu nădejde. Cursu- brie nu s-a ţinut decit o singură căciulă adică... M-am înfăţişat a- seama că nu am muncit destul de
M iile agrotehnice de masă sînt în lecţie. tunci în faţa lui, mi-am scos carne bine. Trebuia să lămurim femeile
= plină desfăşurare. Iată de ce mi-am După cîte eram informată, în co tul de notiţe şi am început să-i iau de însemnătatea acestor cursuri.
= zis : Albiniţo, prinde şi tu momen- mună, 40 la sută din colectivişti un interviu, cum am văzut că iac Dar, acum, am stat de vorbă cu încă
g tul, interesează-te unde ai putea să sînt temei. De pildă, numai la gazetarii. A, da, uitasem să vă spun, 20 de femei. Şi ele şi-au exprimat
ş te instruieşti. Aşa am ajuns pe ge- grădina legumicolă lucrează vreo era şi tovarăşul tehnician agronom dorinţa să se înscrie.
!§ rul acesta şi cu uliţele satelor în- 30. Poate or fi cursurile neintere de ţaţă. De la Belinţ drumul meu a dus la
§§ troienite, tocmai în raionul Lugoj. In sante, mi-am zis. Hai să stau eu — V-aş ruga să-mi prezentaţi cî- comitetul raional de femei. Am aflat
= comuna Belinţ m-a răzbit deodată de vorbă cu femeile. M-am apro teva tovarăşe din consiliul de con şi aici lucruri care n-au putut să mă
jjj frigul şi am intrat să mă încălzesc piat încetişor de colectivista Ana ducere al gospodăriei. bucure. O şesime abia din numărul
jH oleacă în casa colectivistei Maria Toma şi am întrebat-o ce crede — Să vezi, Albiniţo, de fapt noi, cursanţilor sînt temei. La Ictar, din
H Bariu. L-am aflat acasă numai pe despre cursuri. Mi-a răspuns veselă eu, noi adică, ştii femeile sînt atît totalul de cinci femei înscrise, una
S Costică, ţiul ei din clasa a Vil-a. că lecţiile sînt predate frumos, pe de ocupate. Creşterea copiilor, să este contabilă, alta referentă la
g Cuminte copil, silitor la învăţătură. înjelesul tuturor. „Cînd s a predat gătească. Trebuie să avem grijă de stat, alta învăţătoare... Am văzut
= .Dar mama unde e ?“ „Unde să fie, lecţia despre sol, — mi-a şoptit ea ele. Nu am ales iemei în consiliu... însă că tovarăşa Maria Pînzaru,
g face şi ea şcoală. La cursurile a- — tovarăşul Bejenariu a adus — Desigur, desigur, am zis eu po care e preşedintă a comitetului ra
s grozootehnice". Aha, mi-am zis, are probe de diferite soluri. La lec liticoasă. Atunci poate îmi reco ional de femei, este hotărîtă să nu
s copilul cu cine semăna. Hai şi noi ţia despre îngrăşăminte chimice mandaţi cîteva brigadiere ? lase lucrurile aşa. „Mai bine mai
g la cursuri, Albiniţo, să vedem ce şi folosirea lor raţională, tot aşa, — Brigadiere ? Da, brigadiere. Să tîrziu decît niciodată" mi-am spuB
g se poate învăţa acolo. Intru eu în mostrele de Îngrăşăminte chimice vezi, la grădina legumicolă unde lu în sinea mea ?L deşi ar fi trebuit
g sală încet, să nu tulbur liniştea. care ni s-au arătat ne-au ajutat să crează numai femei, avem... poale să recurg la acele pe care le
=i Tehnicianul agronom. Gheorghe Be- înţelegem şi să ţinem minte cele pre — Aveţi o brigadieră1 Foarte
g jenariu. tocmai explica despre se- date. Grupul nostru de cursanţi a bine. Şi cum o cheamă ? am în tolbă, nu am făcut aceasta. i
g minţe şi semănat, lecţia a 8-a adică, mai vizionat împreună şl un film — N-o cheamă. Adică îl cheamă. Mai aştept. Sîntem încă la începu
g Pe mine nu m-a băgat nimeni în despre cultivarea raţională a sfe E şi el bărbat. Vezi, femeile sînt tul învătămîntului agrozootehnic şi iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!iiii!iiiiiiu iiii!iiiiiiiH!i!i!i!i!iiiii!iiiiiiiiiii!M
H seamă, toţi erau ocupaţi. Cînd teh- clei de zahăr şi a florii-soarelui"... plăpînde, au atîtea ocupaţii_Nu iacă multe se pot schimba în bine.
= nicianul a adus un diafilm ca oa- Rău mi-a părut că n-am fost şi pot fi brigadiere... Am Încredere în femeile din raionul
M menii să înţeleagă mai bine ce eu la film. Mie tloarea-soarelui îmi — Tovarăşe preşedinte, ştiji c e ?
g a explicat, puteam să fac orice năz- place grozav. N-am avut însă timp Prezentaţi-mi atunci cîteva iemei — Lugoj.
g drăvănie, că nimeni nu prindea de pentru păreri de rău. Trebuia să şefe de echipă. ALBINIŢA
H veste. Atîta doar, că nu pentru năz- lămuresc lucrurile, că mi se păreau — Albiniţo dragă, aşa ceva noi Pentru conformitate,
§§ drăvănii am venit la Belinţ. M-am tare încurcate. Cum puteam sâ-ml nu avem. Ştii, femeile sînt sfioase— ELTSABETA ABRAHAM
iiiiiiiiiiiiiiiiiuhiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiuiiniiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimM
