Page 7 - Albina_1962_01
P. 7
Cerinţa p o p o a re lo r rie 1959, Marea Caraibilor s-a
ngustat
nesăţioşii
pentru
irustmani. Mîinile li s-au
scurtat, şi oricîte urlete au
Omenirea a intrat in anul scos după aceea, revoluţia cu-
1962 in condiţii de pace. Aces iiană a progresat ferm, înfăp
ta este fără îndoială an mare tuită de eroicul popor care
succes al forţelor iubitoare de munceşte şi îşi apără cuceri
pace în frunte cu Uniunea So rile avînd pe buze lozinca:
«MKMINII vietică. Cei care ar fi dorit să „Patria o muerte" — „Patria
sau moartea".
vadă din non omenirea sînge-
rînd pe cîrapurite de bătaie, Ce s-a întimplat după zdro
nu şi-au atins scopul. Au ră birea vechiului aparat de stat
mas totuşi multe probleme litigioase nerezolvate, care fac antipopular al călăului Ba
ca atmosfera internaţională să fie încă destul de încordată. tista ? Să recapitulăm. Sub
E vorba între altele de încheierea Tratatului de pace german, conducerea guvernului său
şi de rezolvarea pe această cale a problemei Berlinului occi revoluţionar, în frunte cu pri
dental, de încheierea unui acord cu privire la încetarea expe mul ministru Fidel Castro,
rienţelor nucleare, încheierea unui tratat cu privire la dezar poporul cuban a înfăptuit re
marea generală şi totală sub un control internaţional efi forma agrară, lichidînd lati
cient etc. fundiile moşierilor şi întin
Uniunea Sovietică, consecventă politicii sale de pace, a fă sele concesiuni de terenuri a-
cut numeroase eforturi constructive pentru ca toate acesle cordate înainte monopoluri
probleme mari ale contemporaneităţii să fie rezolvate în mod lor nord-americane ; au luat
echitabil. Sînt cunoscute popoarelor lumii propunerile făcute astfel fiinţă marile gospodării
de guvernul sovietic pentru încheierea Tratatului de pace cu ale poporului şi sute de coo
Germania, transformarea Berlinului occidental într-un oraş perative agricole. Au fost na
liber, încheierea imediată a unui acord cu privire la încetarea ţionalizate centrele industriei
experienţe'or nucleare. zahărului, marile fabrici şi
Faptele demonstrează însă că puterile occidentale în frunte întreprinderi comerciale, mi
cu S.U.A. n-au făcut şi nu fac încă nici acum paşii necesari nele, transporturile, băncile.
pentru ca aceste probleme vitale să-şi găsească soluţionarea „Declaraţia de la Havana",
mult dorită de popoare. Dimpotrivă, conducătorii acestor ţâri proclamată de cubanezii în
aplică tactica tergiversărilor, uitînd însă că timpul nu lucrează S-au împlinit trei ani de americane. La nici o sută de truniţi în Adunarea Generală
de loc în favoarea lor. In acelaşi timp ei se străduiesc să Naţională a consfinţit „drep
arunce asupra Uniunii Sovietice vina pentru impasul în care cînd detaşamentele armatei mile depărtare de ţărmul tul ţărănimii la pămînt" şi
de
eliberare,
revoluţionare
S.U.A., un popor însetat de
i' găsesc încă multe din problemele nerezolvate. Chiar la conduse de Fidel Castro, au libertate înălţa steagul liber „dreptul muncitorului la ro
recenta întîlndre din Bermude, dintre Kennedy şi Macmillan, intrat în Havana, capitala tăţii, fără ca monopoliştii dul muncii sale".
cei doi conducători occidentali în loc să caute căi comune Cuba a fost împînzilă de o
pentru a începe cît mai grabnic tratative cu Uniunea Sovie Cubei. Regimul terorist al lui yankei să poată face altceva impunătoare şi entuziastă ar
Batista,
decît
să spumege de furie.
lacheul imperialis
tică, s-au sfătuit aşa cum arată Rayn, comentatorul Agenţiei mului nord-american, se pră Pentru ei, Marea Caraibilor mată de alfabetizatori. Toţi
Associated Press, cum să facă să arunce asupra Uniunii So buşise. Era în prima zi a a- fusese pînă atunci un fel de neştiutorii de carte au de
vietice vina pentru orice eşec în încercarea de a găsi o cale nului 1959. lac, îh apele căruia navele prins lumina slovelor. Cuba
de ieşire din impasul în care se află problema Berlinului, în Pe insula de 114.524 km. S.U.A. navigau după bunul revoluţionară este întiia ţară
cetarea experienţelor nucleare, etc. In acelaşi timp — scrie pătraţi şi cu aproape 7 mili lor plac, acostau în orice port din lumea celor două Ame-
acelaşi comentator — „întîlnirea din Bermude are un aspect oane locuitori, se petrecea un voiau, debarcau trupe, înscău rici care a lichidat analfabe
de natură să producă Occidentului puţine motive de bucurie. tismul.
Astfel, In timp ce cei doi oameni de stat vorbeau de unitatea eveniment remarcabil: po nau regimuri de teroare, în Eliberarea naţională, ridi
porul cuban scutura pentru
locuiau o juntă militară cu
aliată, conferinţa nu a iăcut, într-un anumit sens, decît să totdeauna jugul pe care i-1 alta care le convenea. carea nivelului de trai mate
pună în lumină lipsa de unitate occidentală". A id, Rayn se puseseră monopolurile nord- rial şi cultural al poporului,
referă în primul rînd la poziţia net obstrucţionistă a genera Şi dintr-o dată, la 1 ianua- victoriile Cubei stîrnesc o în
lului de Gaulle, care se opune cu înverşunare începerii tra p;iiiiiitiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiit:!tmiffiiu«iitttNimiwiimm!iittiifmiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitn»iimtimiiiHmttiniHii!mtitmm^ sufleţire extraordinară prin
tativelor cu Uniunea Sovietică. tre patrioţii din ţările latino-
ajungă la un punct comun de vedere pentru a începe trata ( D R U M U R I 1 de simpatii crescînde. Po
americane. Cuba se bucură
în timp ce conducătorii occidentali nu vor sau nu pot să
tive cu Uniunea Sovietică, numeroşi comentatori vest-euro- poarele de pe acele meridiane
peni şi americani care judecă lucid situaţia, îndeamnă Ia tra | DE JERAL FELIX CIKAIA (CONGO) 1 o consideră drept o stea a
tative. „Cu Rusia — scrie de pildă ziarul britanic „Daily Mail“ speranţei. Ele ştiu că de iz-
— trebuie să se ajungă la o înţelegere indiferent dacă dr. In palma-ntînsâ cdte drumuri prevestesc bînda Cubei depinde şi pro
Schroder (ministrul de Externe vest-german — n.n.) va dori Aceste linii. Daţi-mi un cuţit pria lor izbîndă în lupta pen
sau nu aceasta 1“ In acelaşi timp ziarul englez „Times" în Ca somnoroasa-mi linişte să o pătrundă. tru libertate şi progres. Iar
deamnă puterile occidentale să recunoască frontiera Oder- Să rupă firul vechiului destin! cubanii spun : „Venceremos!"
Neisse, să renunţe la activitatea de spionaj şi la provocări Ce bine este sâ fii liber 1 Sâ redai — „Vom învinge !“
împotriva ţărilor socialiste. Acestor ierburi, rouă 1 Şi sâ vezi Le-au fost de ajuns 72 de
întărirea şi consolidarea păcii în lume depind în mare mă Câ toate drumurile parafei eşti ore ca să arunce în mare ban
Pornesc in dimineaţa liniştită. dele de mercenari pe care le
sură de rezolvarea problemelor vitale ale contemporaneităţii.
Şi toate drumurile sâ le vesi pregătiseră şi le asmuţiseră
De aceea, popoarele cer ca in anul ce vine puterile occidentale
Ca liniile-n palma ta întinsă I trustmanii. Vor zdrobi orice
să dea dovadă de mai mult realism, să conlucreze cu Uniunea altă agresiune piraterească.
Sovietică pentru ca aceste probleme să fie soluţionate rezo In romineşte de M. DJFNTEMIROV Cuba e puternică. Ea se
nabil şi d i mai grabnic. bucură de înţelegerea şi aju
torul tuturor popoarelor iubi
toare de pace şi libertate, ea
se bucură mai cu seamă de
sprijinul hotărit al popoare
tutul de ,.arieni de onoare".
OMOARE" a în văţat! care face parte şi poporul
lor comunităţii socialiste din
Se vede bine cine de la cine
doctorul Ver
In timp ce
O woerd şi rasiştii sud-africani nostru.
continuă practicile lor rasis N. CULCEA
Intr-un.a din zilele tea fi invidiată şi de Hitler, ceastă ţară au scăzut cu mai te, deportările şi masacrul
L trecute, japonezii din prescriu cu rigurozitate cine mult de 50 la sută- Toate a- băştinaşilor, în timp ce hotă
Republica Sud-Afri- poate fi considerată „persoa cestea fac ca guvernul rasist răsc ca japonezii să fie con
E cană au devenit, cum nă albă". Dacă rasiştii sud- 6ă fie deosebit de interesat în sideraţi „albi de onoare", D ale imperialiştilor
s-ar zice......albi". Nu africani şi-au călcat pe inimă dezvoltarea comerţului cu Ja populaţia băştinaşe îşi în
T vă miraţi, aşa este. oriile lor rasiste, trebuie să ponia şi cu marionetele cian- teţeşte lupta împotriva co
făcînd o „derogare" de la te
Japonezii din această
a
kaişiste din Taiwan. Aceasta
rasiştilor
şi
lonialiştilor
O ţară au devenit chiar aibă un motiv serios- este cauza pentru care a decre pentru a-şi cuceri libertatea,
mai ceva oa albii de Ce anume i-a determinat pe tat peste noapte pe japonezii pentru a nu mai fi silită să
N rînd... ,„albi de onoa rasiştii sud-africani în frunte din ţară şi chinezii din Tai trăiască în afara legii în pro
re". Să nu credeţi
pria sa ţară. Nu încape nici o
cu Verwoerd ca sâ recurgă la
wan ca „albi" în toată regula.
cumva că în Repu această hotărîre absurdă, de- Măsura stupidă şi ridicolă a îndoiaJă că în această luptă
blica Suid - Africană s-a în- cretînd nu numai pe japonezi rasiştilor sudafricani nu este rasiştii vor fi înfrânţi. Nu-i
tîmplat un fenomen ciu ci şi pe turiştii chinezi care măcar nici un lucru nou în poate scăpa de aceasta nici
dat sau vreun joc capricios al vin din Taiwan, „albi imacu practica rasiştilor. La vremea cele mai medievale legi, nici
naturii. Nu. Aşa ceva nu 6-a laţi" ? Au devenit ei oare mai sa, şi Hitler a folosit „dero „cucernicia" lui Verwoerd şi
întimplat pe plaiurile sudafri- îngăduitori ?... gări" de la teoriile sale rasia a acoliţilor săi, nici decretele
cane. Căci dacă ar fi fost vor Nu, Verwoerd şi rasiştii sud- le, cînd a decretat că japone absurde şi stupide.
ba de vreun fenomen mai cu africani nu au devenit mai zilor, aliaţi al celui de al III-
rios al naturii, acesta ar fi indulgenţi cu populaţia de cu lea Reich, să li se acorde sta R. IARAI
schimbat şi culoarea negrilor, loare şi nici nu s-au abătut
a chinezilor şi a indienilor de măcar cu o iotă de la practi
aici, care formează majorita cile lor rasiale. Rezervaţiile, Poţhţt in maşină ; bagajul
tea covîrşitoare a populaţiei prigonirile şi masacrele nu au insă trebuie să n*-l predaţi.
ţării. Dar vezi bine, ei tot încetat faţă de populaţia de
populaţie de culoare au rămas, culoare. Dar treburile rasişti
chiar după ce japonezii au lor din această ţară merg din
devenit „albi între albi". Dacă ce în ce mai prost. Consiliul
natura n-a avut nici un ames de Securitate al O.N.U. a con
tec aici, totuşi cum se explică damnat politica de segregaţie
această metamorfoză uimitoa rasială din Africa de Sud.
re a japonezilor din Africa de Sub presiunea ţărilor a-
Sud? siatice şi africane din Com-
S-a întimplat că guvernul monwedth. Republica Sud-
rasist al lui Verwoerd a hotă- Africană a fost exclusă din
rît printr-un decret ca japone Comunitatea britanică şi se
zii din ţară să nu mai fie con vede ameninţată de o adevă
sideraţi populaţie de culoare, rată blocadă economică. De
ci „albi". A făcut acest lucru, cîţiva ani o criză adîncă zgu
deşi paragrafele legii de înre duie economia acestei ţări. Din Chombe — Dacă-mi daţi —
gistrare a populaţiei, bazate martie 1960 şi pînă în martie lată o imagine a represiunilor brutale la care se dedau ra dau şi eu !
pe o practică rasistă ce ar pu 1961, rezervele de aur din a- siştii sudafricani împotriva populaţiei de culoare. (Desen de NIC. NICOLAESCU)
I**» |. i '! -n •| 'li-
