Page 1 - Albina_1962_02
P. 1
O sarcină
importantă
a căminelor
culturale
eri de ianuarie... In sălile că-
minelor culturale, luminate
^ până tîrziu, oamenii ascultă
expuneri şi conferinţe, asistă la
spectacole şi discută pe marginea
învăţămintelor Consfătuirii pe ţară
a colectiviştilor.
27 ianuarie... In satul Miceşti din
raionul Alba lulia, rulează filmul
„Puterea p â in iiS a la căminului e
ticsită de oameni. Înghesuiţi pe
bănci, ei urmăresc secvenţele care
înfăţişează realizările din regiunea
lor. E un documentar inspirat din
viaţa nouă a regiunii Hunedoara.
Filmul a luat sfîrşit, dar oamenii
continuă să stea pe locurile lor. Pe
scenă se aşează o tablă şi directo
rul căminului anunţă o nouă mani
festare. Începe o „seară de calcul“
legată de creşterea valorii zilei-
muncă în gospodărie. Cei aproape
300 de participanţi urmăresc cu a-
tenţie calculele făcute de un inginer
de la secţia raională, care le arată
că pe baza învăţămintelor Consfă
tuirii pe ţară a colectiviştilor gospo
dăria a luat o serie de măsuri. în
urma cărora valoarea zilei-muncă
din gospodăria din Miceşti va creşte
în acest an la circa 44 lei. Se dis
cută despre creşterea producţiei la
hectar, despre soiurile de seminţe,
despre lărgirea sectorului zootehnic,
despre rasele de animale şi altele...
Seară de ianuarie... La căminul
cultural din Teremia Mare — Banat,
tineri colectivişti şi tineri muncitori
din gospodăria de stat din comună
participă la o „seară de întrebări şi
răspunsuri“ pe marginea documen
telor Consfătuirii. Cei peste 150 de
tineri prezenţi la manifestare ascultă
şi o expunere a inginerului agro
nom din gospodăria colectivă, despre
principalele sarcini care stau în faţa
GHEORGHE COSTIURIN „Constructori" — pictură în ulei colectiviştilor. Se discută despre mă
(Din „Expoziţia regională de artă plastică") surile luate, în urma cărora gospo
dăria va obţine în acest an un venit
de circa 6 milioane lei, despre căile
măririi producţiei de cereale şi de
NCEPlND cu anul 1960, ţara noastră a trecut guri de tractoare, peste 15.000 semănători mecanice şi struguri, despre îngrăşarea celor 800
la îndeplinirea planului de şase ani, care se 6.500 combine. In al treilea rînd, gospodăriile colective însuşirii experienţei gospodăriei co
de porci prevăzuţi în plan, despre
au primit din partea statului împrumuturi pe termen lung,
Anul 1961 a fost, aşadar, al
lărgirea sectorului legumicol pe baza
încheie în 1965.
I
fără dobîndă, în valoare de 940 milioane lei, — cu 457
doilea an al şesenalului. Pentru fiecare an din
milioane lei mai mult decît în 1960. Iată, aşadar, de ce aju
cei şase, partidul şi guvernul, apreciind cu
chibzuială, au fixat ce şi cît să se producă
seară şi în acelaşi raion, la Cenad,
tului nostru democrat-popular.
din totalul prevederilor pe şase ani.
peste 300 de colectivişti au asistat
întregul spor de producţie industrială şi agricolă a dus
la sărbătorirea lui Aurel Şerban, cel
Acum, după încheierea lui 1961, s-au adunat rezulta tor masiv se bucură gospodăriile colective din partea sta lective din Macea-Arad. In aceeaşi
tele din întreaga ţară şi s-a totalizat cît s-a produs In în mod firesc la o viaţă mal îmbelşugată a oamenilor mai bun crescător de porci din
toate ramurile de producţie. Rezultatele sînt mai ^ mult muncii de la oraşe şi sate, la sporirea cîştigurilor oame G.A.C. „Mureşul". La această seară,
decît îmbucurătoare : planul de stat nu numai că s-a nilor muncii, la o bogăţie crescîndă de mărfuri pe piaţă. închinată lui Scrban Aurel, pre
Au sporit totodată investiţiile de stat în fabrici, uzine, in
îndeplinit, dar a fost şi mult întrecut. Lucrul acesta rezultă şedintele gospodăriei colective, Ion
în chip vădit din Comunicatul Direcţiei Centrale de Sta construcţiile de locuinţe, şcoli şi spitale. Cifra acestor Rusu, a vorbit despre recomandări
tistică, publicat sîmbătă, 3 februarie a. c., de către toate investiţii a fo3t de 28 miliarde lei — cu 5 miliarde lei le Comisiei pentru problemele cre
ziarele. Comunicatul arată că planul producţiei globale mai mult decît în 1960. S-au pus în funcţiune o mulţime şterii animalelor, şi despre faptul
de fabrici şi uzine noi, care, în anii ce vin, vor spori şi
industriale a fost îndeplinit în proporţie de 104,2 la sută* ele producţia totală a ţării. In sectorul social-cultural s-au că gospodăria a prevăzut în planul
adică cu un plus de 4,2 la sută peste ceea ce se provă* investit 1,2 miliarde lei, adică cu 72 la sută mai mult pe 1962 să îngraşe 1.000 de porci.
zuse iniţial. Aceasta dovedeşte mai multe lucruri şi anume : decît în 1960, iar în locuinţe noi 1,9 miliarde lei, cu 18 la In sala căminului cultural din Că-
în aceeaşi seară
răşeu-Satu Mare,
că planul a fost bine chibzuit, că tragerea de inimă cu sută mai mult decît în 1960. s-au adunat sute de oameni. S-au
care şi-au îndeplinit sarcinile toţi oamenii muncii din Pe piaţă s-au pus în vînzare mărfuri a căror valoare făcut calcule despre veniturile pe
patria noastră a dus la a fost cu 6 miliarde mai care le-ar putea obţine gospodăria
depăşirea lui şi că, aşa mare decît în 1960. Numai prin creşterea a 500-600 păsări la
stînd lucrurile, capacita produse alimentare s-au suta de hectare...
tea de producţie a fabri pus în vînzare cu 14,3 la Manifestările amintite, deşi au a-
cilor, uzinelor, minelor sută mai multe decît acum vut loc în diferite sate din diferite
este şi mai mare decît cea doi ani. Iată, aşadar, cum colţuri ale ţării, au avut totuşi a
prevăzută, dacă maşinile UNU! UN DE SUCCESE s-a îmbogăţit traiul oame sursă comună de inspiraţie : docu
mentele Consfătuirii pe ţară a colec
şi utilajele sînt bine folo nilor muncii. tiviştilor.
site de muncitori. Volumul schimburilor de In aceste zile de iarnă activitatea
Pe de altă parte, în comparaţie cu rezultatele obţinute mărfuri cu străinătatea a crescut faţă de 1960 cu 17 căminelor culturale este orientată,
în anii dinainte, se mai constată că producţia noastră la sută. Am exportat cu deosebire tractoare, utilaje pen după cum e şi firesc, spre popu
este în continuă şi accentuată creştere. Planul şesenal tru extragerea şi rafinarea ţiţeiului, pentru instalaţii chimice, larizarea bogatelor învăţăminte ale
prevede un ritm mediu anual de creştere a producţiei mobilă de calitate superioară şi altele. Consfătuirii, a sarcinilor ce se des
globale de 13 la sută. Iată însă că acum, la încheierea Toată această creştere a producţiei a dus în anul prind din aceste documente. La că
anilor 1960— 1961 luaţi laolaltă, s-a constatat că acest 1961 Ia mărirea salariului real cu 16 la sută faţă de anul minele culturale se organizează
ritm este mai mare şi anume de 16 la sută. Supradepâ- 1959. Mai trebuie arătat aici câ numai în aceşti ultimi doi conferinţe şi expuneri pe mar
şirea se datoreşte faptului că, în industrie, muncitorii, ani, 1960—1961, au fost atribuite oamenilor muncii din ginea cuvîntării tovarăşului Gh.
tehnicienii şi inginerii îşi cunosc şi mai temeinic meseria fondurile statului un număr de 71.000 apartamente, că Gheorghiu-Dej, a bogatei experien-
şi muncesc mai spornic, faptului câ, fabricile şi uzinele numărul sălilor de clasă la şcolile de cultură generală
au numeroase maşini şi utilaje noi, dintre cele mai bune, a crescut cu 3.700, câ s-au dat în folosinţă cămine stu
şi câ multe unităţi au fost înzestrate cu maşini de înaltă denţeşti cu 11.500 locuri, cantine pentru 6.100 studenţi, în (Continuare în pag. 2-al
tehnicitate, cu un mare randament. In anii noştri, auto timp ce la sate au luat fiinţă 650 de cinematografe noi.
matizarea cîştigă tot mai mult teren. In unele unităţi, mai S-a îmbunătăţit Bimţitor şi îngrijirea medicală. Numărul
mult de jumătate din munci sînt făcute automat de către paturilor în spitale şi sanatorii a crescut cu peste 3.000 ; in dOQPt niim or •
maşini, omului revenindu-i numai sarcina de a suprave s-au înfiinţat 340 circumscripţii medico-sanitare noi, 115
ghea şi dirija aceste maşini care fabrică singure. case de naştere, noi policlinici raionale şi orăşeneşti. Mai
Mari sporuri de producţie s-au dobîndit şi în agricul bine de o jumătate de milion de oameni ai muncii au fost
tură. Astfel, faţă de anul 1960, în 1961 s-a produs cu 750 la odihnă şi tratament în staţiuni balneo-climaterice. 0 Un preşedinte d e gos
mii tone de cereale mai mult. Cantităţile de produse agri. Acestea şi multe altele ne-au fost aduse la cunoştinţă podărie despre cămi
cole predate statului pe bază de contract au fost mai mari de Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică cu privire
faţă de 1960, cu 13 la sută la grîu, cu 10 la sută la porumb, la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare nul cultural -
cu 21 la sută la legume, cu 25 la sută la lapte. O primă Romîne pe anul 1961. (pag.: a 2-a)
explicaţie a acestor sporuri stă în lărgirea sectorului înştiinţarea aceasta este pentru noi toţi o mare bucu
socialist în agricultură. Numărul gospodăriilor colective a rie. Sub conducerea înţeleaptă a partidului, ţara noastră,
crescut, tot mai multe familii de ţărani cununîndu-so cu iubitoare de pace şi hărnicie, merge pe calea cea bună. 0 O ramură des pro
belşugul. O suprafaţă sporită de pâmînt arabil a putut fi înaintea noastră se deschide, an cu an, un viitor strălucit. ducţie rentabilă
cultivată astfel în cele mai bune condiţii. Intr-adevăr, la Oamenii muncii îşi făuresc o viaţă fericită, socotind, aşa
sfîrşitul anului trecut, sectorul socialist în agricultură cu cum ne învaţă partidul, câ fiecare nou succes este şi un (pag. a 3-a)
prindea 92,6 Ia sută din suprafaţa arabilă a ţării. Numă îndemn pentru înfăptuiri viitoare, pentru grăbirea măreţu
rul gospodăriilor agricole colective a crescut la 6.424. lui proces de desâvîrşire a construcţiei socialiste. 0 K ilow aţii şl belşugul
In al doilea rînd, în 1961 agricultura a primit un număr (pag, a 6-a)
sporit de maşini: peste 12.000 tractoare, peste 14.000 plu DEMOSTENE BOTEZ •*......... yjL
