Page 10 - Albina_1962_02

Vasile Stan recunoaşte zilelor-muncă; în dreptul
că s-a gîndit mult. Săptă- numelui lui ceea ce cîşti-
mîna trecută, împreună cu gase el lucrînd în întovă­
alţi întovărăşiţi, a fost în răşire. E drept că sporul de
vizită la gospodăria colec­ recoltă pe care îl obţi­ i
tivă din Munteni, regiunea nuse în întovărăşire era
Galaţi — regiune, astăzi mult mai mare decît ceea
complet colectivizată. A- ce recolta atunci cînd îşi
colo a văzut construcţiile muncea pămîntul indivi­
Seară de iarnă la căminul cultural din comuna Ţibucani, regiunea Bacău. După vizionarea programu­ spaţioase ale sectorului dual. dar... Mai era un
lui artistic, unii colectivişti împrumută cărţi, iar alţii îşi dispută victoria unor partide de şah. zootehnic, a intrat in ca­ „dar". Şi aceasta pentru că
sele noi ale colectiviştilor valoarea a tot ceea ce re­ >
alizase el, în 1961, lucrînd
Cartea, prieten de nedespărţit şi a măsurat, aşa, din ochi, cele 4 hectare în întovără­ i
hambarele lor pline cu grîu
şire, era cu 13.400 lei mai
şi porumb...
mică decît a veniturilor co­
„Apoi, îşi zicea el, uite
(Urmare din pag. l-a) Ascultătorii de vara trecuta, măcar o parte şi la noi aici, în comuna lectivistului Năstase, deşi
din ei, sînt astăzi cititori ei singuri. Matca..." Şi repeta — pen­ amândoi au avut acelaşi nu­
măr de braţe de muncă.
zînd sub 500 de cititori şi sub 5.000 cărţi ci­ Cititul e greu, pîna se prinde de om. tru a cita oară ? — desfă­ Dacă şi el ar fi muncit în
tite, cum silit cele din Buşeşti (Cehu-Silva- şurarea serii de calcul. gospodărie—
niei). Satulung (Şomci.iuj, Berinţi (Lapuş). Au apărut la sfirşitul anului trecut în Edi­ Erau strînşi la căminul îşi aduce aminte că pe
Aceste biblioteci şi bibliotecarii care le tura Agro-Silvică, un grup de 23 broşuri des­ cultural şi colectivişti şi drum, după ce ieşiseră de
gospodăresc fac un rau serviciu colegilor lor pre principalele probleme, care interesează întovărăşiţi. la cămin, i-a spus hii
din regiune, scazind media numărului de ci­ pe fiecare ţăran muncitor. Despre „Cultura A vorbit mai întîi tova­ Năstase:
titori pe bibliotecile comunale din regiune şi griului de toamnă" ca şi despre „Cultura po­ răşul Frîncu Negruţ, pre­ — Ce de grîu şi porumb
rumbului", „Insilozaxea porumbului" şi „Spo­ şedintele G.AC. „Cale
în felul acesta nu-şi aduc nici contribuţia lor ai luat ? Şi zahăr... (Năs­
deplina Ea culturalizarea populaţiei din co­ rirea producţiei păşunilor şi fîneţelor", „Creş­ nouă*, din Matca. tase primise 84 kg. zahăr).
muna lor. terea şi îngrijirea vacilor" ca şi „a porcilor — Noi — zicea preşedin­ La care Alexandru Năs­
lata ia celalalt capat al ţării o alta regiune, pentru came* şi aşa mai departe. Mă gân­ tele — sîntem doar la-n- tase i-a răspuns cu bucu-
cu un nivel de cultura şi de ştiinţa foarte deam, dacă am reuşi ca cel puţin o parte din ceput... rie-n glas :
scăzut altădată : Dobrogea. aceste broşuri să fie citite de aceia cărora Gospodăria e tînără, abia — De, aşa-i în gospodă­
Astăzi in cele 150 de comune din această le sînt adresate, cu cîte milioane de litri de a împlinit anul. Dar din rie... Şi apoi : Ascultă, de
regiune funcţionează 122 biblioteci comunale lapte, cu cîte mii de tone de came am reuşi primul an, colectiviştii au ce nu vii şi tu alături de
noi?
şi 210 biblioteci săteşti. In peste 150 biblio­ să mărim producţia gospodăriilor noastre co­ (nuncit cu entuziasm, hotă­
Şi amîndoi au stat de
teci săteşti funcţionează bibliotecari retri­ lective, cu cîte milioane şi milioane de lei râţi să obţină recolte boga­ vorbă pînă tîrziu. Au cum­
buiţi de către gospodăriile colective in zile- s-ar îmbogăţi oamenii dintr-insele. pănit încă o dată rezulta­
munca. Numai in cursul anului 1961 s-au alo­ La munca aceasta trebuie să participe în­ te pentru ca gospodăria să tele, ău chibzuit împre­
cat de la bugetul statului aici in Dobrogea, treaga intelectualitate a satului. Oricine ştie se dezvolte şi să sporească ună...
peste un milion lei pentru aprovizionarea cu să citească frumos poate şi ar trebui, fiind de belşugul în casele lor. In A doua zi, în zori, Vasile
cărţi a bibliotecilor, la care se adaugă încă datoria sa — sa conducă un cerc de citit Sînt ajutorul colectiviştilor au Stan era la gospodăria a-
600.000 lei din fondurile gospodăriilor colec­ mulţi, foarte mulţi intelectuali în satele noas­ sosit tractoarele de la gricolă colectivă „Cale no­
tive. tre care participă intr-un fel sau altul la S.M.T. Culturile de grîu uă" din comuna Matca, ra­
Mi.se pare interesant faptul că dacă In anul munca de culturalizare a maselor. Mulţi sînt şi porumb au fost întreţi­ ionul Tecuci şi ţinea îm­
1956, in regiunea Dobrogea s-au înscris în lectori, conferenţiari, alţii instructori ai dife­ păturită în mină cererea
biblioteci 9.000 ţărani muncitori, în anul 1961 ritelor formaţii artistice, alţii fac parte din nute după toate regulile de înscriere în gospodărie.
numărul cititorilor colectivişti a depăşit cifra coruri sau din echipele de teatru, din brigăzi agrotehnicii. Pentru a obţi­ 11 aştepta pe preşedinte—
de 60.000. ştiinţifice sau din cele artistice. O parte nu ne venituri suplimentare, Şi ca Vasile Stan, atunci,
Împlinirea procesului de colectivizare, este încă prinsa în această activitate. M i se colectiviştii au început în acea zi, îl aşteptau pe
creşterea puterii gospodăriilor colective ca şi pare că acesteia din urma, munca cn cartea dezvoltarea, din primele preşedintele GA.C. din
creşterea nivelului de trai al ţăranilor colec­ i s-ar potrivi cel mai bine. Pentru asta nu se luni, a sectorului zooteh­ Matca, Dumitrache Gonţa,
tivişti din această regiune atrag după sine ne­ cere un talent deosebit N ici sa ştii să dan­ nic şi a legumicultura. De Tache Popa, Ion Drago-
cesităţi noi in domeniul culturii oamenilor. sezi, nici s-o faci pe actorul. Se cere sa vrei mir— Ţărani întovărăşiţi,
Simt că fără ridicarea nivelului lor de ştiinţă să-ţi aduci părticica ta la munca tuturora. pe cele 15 hectare cu roşii, pe care belşugul gospodă­
şi cultură ei nu pot sa meargă mai departe. Bibliotecarii au nevoie de acest activ. Ei sin­ neirigate, ei au recoltat 250 riei colective i-a convins
De aici şi grija lor pentru biblioteca, pentru guri nu pot organiza o munca aşa de mare. tone de roşii, revenind un
carte. Sînt aici în Dobrogea exemple care, de Pe tot cuprinsul ţării se desfăşoară cel câştig net de 7.000 lei pen­ că bunăstarea îşi va face
asemenea, merita pomenite. Colectivişti frun­ de-al doilea concurs bienal „Biblioteca în tru fiecare hectar. Aproape loc şi mai mult în casele
taşi ca tovarăşii Costea Ion, Trifan Dumitru, slujba construcţiei socialiste". o jumătate de milion a lor, lucrînd pămîntul în
Bondarenco Maria din gospodăria colectivă Bibliotecile comunale şi săteşti trebuie, aşa realizat gospodăria pentru marea familie a colectiviş­
Topologu, crescătoarele de păsări Enache cum spune regulamentul concursului, „sa-şi tilor.
Maria din Petroşani şi Radu Angelica de la orienteze conţinutul activităţii spre propa­ cantităţile de grîu, porumb
Poarta Alba sînt în acelaşi timp fruntaşi şi la ganda şi difuzarea lucrărilor social-politice, şi floarea soarelui, în baza N. OCT. M ARINESCU
cititul cărţii agricole. tehnice, agrozootehnice şi beletristice privind contractelor încheiate cu
La Consfătuirea pe ţara a ţăranilor colecti­ lărgirea şi consolidarea sectorului socialist statul. Munca colectivişti­
vişti din decembrie 1961, tovarăşul Gheorghe din agricultură", „sa intensifice propaganda lor a fost din plin răsplă­
Gheorghiu-Dej sublinia următorul fa p t: şi difuzarea cărţilor care prezintă avantajele tită. Trimestrial li s-au a-
„Dezbaterile consfătuirii reflecta roadele muncii în g.a.c. şi metodele avansate din a- cordat avansuri băneşti.
muncii desfăşurate de partid pentru răspîn- gricultura, sa contribuie prin activitatea cu Valoarea zilei-muncă s-a
direa în masa a cunoştinţelor agricole. Aceas­ cartea la realizarea sarcinilor de producţie
tă acţiune trebuie să capete o mai mare am­ ale g.a.c., sa desfăşoare o munca diferenţiata ridicat la 33 Iei.
ploare, astfel îneît să cuprindă practic în­ cu oamenii muncii din agricultura, incit fie­ — Uite — şi tovarăşul
treaga masă de ţărani colectivişti, acordîn- care ţăran muncitor, brigadier, şef de echipa, Negruţ vru să dea cîteva
du-se o deosebita atenţie tineretului. Cadrele tractorist etc. sa primească o îndrumare com­ exemple.. Dar văzîndu-1
de specialişti sînt chemate sa dea întregul lor petenta a lecturii, în funcţie de specificul lo­ pe colectivistul Alexandru
sprijin cercurilor de învăţamînt agrozooteh­ cului de producţie...' Năstase, în primele bănci,
nic de masă, precum şi altor forme de ras- Aşadar o muncă plină de răspundere. Nu se gîndi că e mai bine să
pîndire a cunoştinţelor agricole în rîndurile o muncă Ia voia întîmplarii. Să citim acele spună chiar el şi-l între­
ţărănimii". cărţi, în primul rînd care răspund acelor in­
Urmînd această indicaţie deosebit de plina dicaţii date de partid care sa-i duca pe oa­ bă : Cît grîu ai primit,
de învăţătura a tovarăşului Gh. Gheorghiu- meni la producţii mai mari de grîu, porumb, tovarăşe Năstase ?
Dej, munca cu cartea la sate va fi simţitor legume, cartofi, floarea soarelui, lapte, carne — 1.220 kg.
îmbunătăţită. Cartea agricola reprezintă un şl lina ; la venituri mai mari. la un trai mate­ — Şi porumb ?
puternic sprijin pentru ţărănimea noastră rial mai bun. — Atît cît să-mi ajungă
muncitoare. Ea trebuie să devină şi prie­ trei ani — 8.200 kg.
tenul casei şi tovarăşul de drum al co­ Cînd oamenii vor ajunqe sa obţină 5.006 Intovărăşitul Vasile Stan
lectiviştilor noştri. La început va fi greu kg. porumb boabe de pe hectarul de pămînt
neirigat, cînd vor ajunge să dea zeci de mii a rămas puţin mirat. Pre­
sa-i facem pe toţi. Dar daca vom mun­
ci cu dragoste, vom ajunge acolo. Este de kilograme de legume, cartofi şi sfecla, ca şedintele, tovarăşul Negruţ,
meritul unor bibliotecari destoinici că au des­ urmare a învăţaturilor trase din cărţile agro­ observîndu-i întipărită pe
coperit metodele de a se apropia de inima zootehnice pe care le-au citit, atunci vor a- faţă mirarea i se adresă :
oamenilor. junge sa vadă în carte pe „meşterul virtu­ — Şi dumneata, tovară­
Trebuie amintita aici metoda deosebit de ţilor". şe Stan ?
interesanta a bibliotecarei din Isaccea, care Ea va deveni pentru fiecare dintre noi Lui îi rămăsese cu 420
pentru a lega şi mai mult lectura cercurilor „prietenul nostru îa tăcere". V a «levenţi to­
de citit de activitatea concreta a colectiviş­ varăş şi sfetnic de nedespărţit. kg. mai puţin grîu, iar po­
tilor, a organizat aceste cercuri pe brigăzi şi Atunci oamenii îşi vor adwaa in bibliote­ rumb aproape jumătate din
echipe. cile lor personale aceste „vase pline de înţe­ ceea ce primise Alexandru
Unele biblioteci ştiu să-şi modifice formele lepciune" care-i vor purta în ceasurile lor de Năstase. Cineva a avut o
de muncă ţiniod seama şi de anotimp, de vre­ odihnă pe „cîmpurile acoperite cu flo ri' sau idee... Şi tabla a fost îm­
me, de locul unde se afla oamenii, mutîndu-şi prin „grădinile pline cu fructe". părţită în două. De-o parte
activitatea la locul de muncă al oamenilor Socialismul ne duce intr-acolo. Atunci — şi numele lui, Vasile Stan —
(grajduri, saivane), folosind ca formă de răs- aceste zile nu sînt aşa de departe — oamenii întovărăşit; în cealaltă a Recitatoarea artistică
pîndire a cunoştinţelor agrozootehnice lectu­ noştri şi din cel mai îndepărtat sat, vor putea Domnica Dunduc, de la
rile în grun Tovarăşa Voinea Rodica, biblio­ lui Năstase — colectivist. căminul cultural Jegălia,
raionul Feteşti, regiunea
tecară la Topologu (Dobrogea), a organizat în sa spună : „C it de fericit sînt cu cărţile Sub numele lui Alexandru Bucureşti.
vara trecută la locul de munca al colectiviş­ mele !" Năstase au fost trecute
tilor aproape o suta de lecturi în grup. CO NSTANTIN PRISNEA produsele primite pe baza