Page 11 - Albina_1962_02
P. 11
| S-a încheiat |
| colectivizarea agriculturii |
| în regiunea Galaţi |
jj Ziarele de marţi, 13 februarie a.c., au publicat jj
1 telegrama prin care comitetul regional Galaţi al gj
g P.M.R. raportează Comitetului Central al P.M.R, g
jj şi tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej personal, ca g
jj s-a încheiat colectivizarea agriculturii în regiu- g
g nea Galaţi. jjj
jj Au trecut numai cîteva zile de cînd, la 27 ia- jj
g nuarie a.c., s-a vestit încheierea procesului de g
jj colectivizare a agriculturii în alie două regiuni; jj
jj Banat şi Cluj. Şi iată că acum, pe harta regki* jj
jj nilor colectivizate se înscrie încă una — Gala- g
g ţiul- „Urmînd cu încredere îndemnul partidului g
jj — arată telegrama — un număr de 197.625 fa- jj
jj mi Iii ţărăneşti, adică 99,42 la sută din totalul fa- jj
g miliilor din zona coleclivizabilă, s-au unit in 432 g
j§ gospodării colective*'. §}
g Viata însăşi dovedeşte că trecerea ţărănimii g
jj la gospodăria colectivă a devenit o mişcare de jj
jj masă, factorul convingător cel mai de seamă jj
g fiind exemplul de gospodărire laolaltă oferit de jg
în comuna. Buda-Piteşti, regiunea Argeş, funcţionează o şcoală pentru pregătirea cadrelor din
gospodăriile colective. Şcoala este frecventată de 160 cursanţi care au la dispoziţie material jj gospodăriile fruntaşe. Aşa au decurs lucrurile şi g
didactic, cărţi, un lot experimental de 80 ha. şi întreaga activitate este condusă de cadre jj în regiunea Galaţi. In această privinţa, lele- jj
didactice de specialitate. în fotografie : lecţie practică de zootehnie. g grama subliniază că : „Un rol deosebit m in- jj
jg cheierea procesului colectivizării agriculturii l-a g
gj avut exemplul viu, convingător al gospodăriilor g
U N P L U N iN T O C M IT jj colective fruntaşe, care au exercitat o puternică g
jj
g atracţie in rîndul ţăranilor întovărăşiţi şi cu
g gospodărie individuală. Realizările gospodărit- g
e A tâ z d A ic U a , jj lor colective fruntaşe dovedesc cită drqHate are gj
g partidul nostru cînd arată ţărănimii că gospo- g
g dăria colectivă este singura cale a sporirii pro- g
Nu »ste prea multă vreme o răsădite uniformă şi o bună Ce va Însemna pentru co
da ciad Gheorghe Râduţă, dezvoltare. Pregătişi <zsemă lectiviştii din Dor Mărunt în jj ducţiei agricole şi a ridicării nivelului ei de trai g
preşedintele gospodăriei co nătoare s-au făcut şi pentru deplinirea planului de pro jj material şi cultural". g
lective din comuna Dai Mă- culturile de primăvară. De ducţie dezbătut In aceste ni- g Astfel, in 1961, cu toate condiţiile climatice g
runt. s-a Întors de la marele exemplu întreaga supraiaţă le ? Va însemna la slkşitul g nefavorabile, gospodăriile colective din regiunea jj
sfat al colectiviştilor ţinut ce va fi insămieţată cu po anului un venit de circa 19 jj Galaţi au obţinut la porumb boabe o producţie g
Bucureşti. Multe din însemnă rumb a fost arată adine, la milioane lei. Valoarea ziiei-
rile pe care le-a tăcut atunci, 32-36 cm., cu scormonitorul, muncă va depăşi şl ea cu g medie de 2.445 kg. la hectar, iar la griu cu jg
au constituit puncte de por din toamnă, iar 300 hectare muM pe «e a a anului trecut. §j 400 kg. în medie mai mult la h.vtar decii into- g
nire pentru discuţii amănun au fost Îngrăşate cu gunoi Semnificativă este grija deo J vărăşirile. Cit despre numărul animatelor, pro- gj
ţite în cadrul gospodăriei. de grajd (oiţe 20 tone la fie sebită a colectiviştilor pentru g prietate obştească, acesta a crescut in 1961 cu jj
Cu b ee poale spori produc care hectar. In treacăt fie sporirea averii obşteşti. în
ţia la hectar, de ce este ne- spus, existau condiţii pentru acest an, se vor reţine pen g peste 31.000 taurine, 45.000 porcine şi 55.000 g
ceearâ dezvoltarea tuturoT lngrăşairea unei suprafeţe tru fondul de bază, 15 la sută ) ovine. g
fermelor din sectorul zooteh mult mai mari). Terenurile din veniturile băneşti şi oam g După regiunile Dobrogea, Bucureşti, Banat şi g
nic. oare sini sursele aducă destinate sfeclei de zahăr au 4 la sută din produse. j Cluj, — Galaţiul este a cincea regiune complet fjj
toare de mari venituri ţi arti- fost de asemenea arate adine Am văzut oare este sursa g colectivizată. Exemplul regiunii Galaţi confirmă, g
tea alte îndrumări date de şi îngrăşate cu clte 200 kg. veniturilor. Se cuvine să ară
documentele Consfătuirii au supeefosfat la hectar. tăm şi cum vor ii ele reali g o dată mai mult, justeţea aprecierii făcută de jj
fost dezbătute de către co Dacă în anii trecuţi secto zate. Marea majoritatea a ve j Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie— 1 iulie jj
lectivişti, concretizîudu-se ta rul vegetal s-a dezvoltat pe niturilor băneşti vor proveni g 1961, că există deplina posibiLitate ca sarcina g
planul de producţie Întocmit măsura posrbHilăţilor gospo din contractările cu statul j trasată de Congresul ai III-le:i al partidului cu jj
pe anul in curs. dăriei. apoi nu acelaşi lucru (peste 9 milioane şl jumăta
★ se poate spune despre oel te). Să enumeTăm cîteva din g privire ia terminarea colecti v'.r. trii agriculturii, g
Cel de-at 12-lea bilanţ al zootehnic. După 11 ani de ac tre ele : 730 tone griu, aproa g să fie tradusă în viaţă încă înainte de 1965. g
gospodăriei colective „Viaţă tivitate, adică la sftrşitul anu pe 100 vagoane porumb, 368
Nouă“ a scos la iveală mul lui 1960, gospodăria avea tone floarea soarelui, 40 tone
te fapte demne de laudă. Ve doar 230 de bovine. Creşte fasole şi peste 380 vagoane
niturile realizate de colectivă rea porcilor era şi mai mult de sfeclă de zahăr. Din sec Cîntă mai cu foc
totalizează mai mult de 7 mi neglijată. torul zootehnic gospodăria
lioane şi jumătate lei. Va Lucrurile au Început să se va Hrra, pe bază de contract
loarea zHei-muncă s-a ridicat schimbe in cursul anului tre 178.000 litri lapte (cu 50.900 Fluier®» de soc Fluiera» de fag
la 30 lei, din care 16 lei în cut. Gospodăria şi-a sporit mai mult oa in 1961), 5.179 Cîntă mai cu loc Cîntă mai cu drag.
bani. Fondul de bază al gos simţitor efectivele de animale kg. lină, 66 tone corne de Plaiul însorit. Câ-n casă şi-n tindă
podăriei a trecut şi el de 3 atit prin cumpărări, din cre porc, 22.700 kg. carne de bo Satu-ntiaerit, Ard stele sub grindă
milioane. Anul care s-a în ditele primite de la stat, olt vine etc. Munca înfrăţită, Şi cu-a lor văpaie
cheiat a marcat un salt sim şi din prăstlă proprie. Re Mânui de producţie al gos Roada înzecită. Bezna nopţii taie
ţitor şi in creşterea produc zultatul : la sfîrşitul anului podăriei colective „Viaţă
ţiei. La majoritatea culturilor 1961 avea 4S2 bovine, din Fluiera* de-aiun
producţiile medii planificate, care 118 vaci cu lapte, 1.740 Nonă" din comuna Dor Mă Fluier aş de os Zi-i un cintec bun
runt, regiunea Bucureşti,
re
au lost depăşite. La porumb ovine şi peste 1.500 găini flectă spiritul gospodăresc Cîntă mai voios Partidului drag
s-au obţinut în medie cîie ouâtoore. cd colectiviştilor, dorinţa lor Lanurile verzi. Purtător de steag
3.422 kg. boabe la hectar, Planul Pe 1962 prevede de <x-»l făuri o viaţă Mladreie livezi. Pe drumu-nsorit
griul a dat 1.760 kg. la hectar, sporirea numărului de bovine mereu maţ prosperă, străda Viaţa luminoasă Pe care-am pornit.
pe o supraiaţă de 1.500 hec cu 156 capele. Numărul vaci nia de a munci tot nuri bine. Şi beişugu-a oasâ.
tare, iar floarea soarelui 1.S40 lor cu lapte aprocgae se va Auzit în comuna Ocoliţi Ma
kg. Creşterea realizată hr dubla. Ferma de ovine va cu ION MIHIT rş. regiunea Maramureş, de
producţia sieclei de zahăr prinde 2.509 de ai, iar oea , CHIR A VERA.
depăşeşte 7 tone pe fiecare de păsări va ajunge la 5.400
hectar. găini ouătoare. Cea mal mare
O producţie de 2.000 kg grîu dezvoltare o va cunoaşte
la hectar de pe 1.710 hectare, insă creşterea porcilor. Nu
aproape 4.009 kg. porumb mărul lor va spori de peste
boabe la hectar, pe o supra trei ar| (de ta 335 la 1.071).
faţă de 1.078 hectare, cîte Sporul se va realiza in cea
30.000 kg. la sfecla de zahăr mai mare parte din prăstiă
şi 1.700 kg. la floarea soare proprie. Avind in vedere
lui, iată numai cîteva din aceste creşteri, colectiviştii
producţiile medii planificate s-au angajat să livreze sta
de colectivişti pentru anul tului pe baza de contract un
1962. Totodată, pe o întindere număr de 660 porci graşi.
de 800 hectare, eî şi-au pro O asemenea creştere a nu
pus să realizeze 5.000 kg. po mărului de animale cere in
rumb boabe la hectai neiri- mod firesc şi asigurarea unor
gat. Sini cifre deplin reali condiţii corespunzătoare de
zabile, finind seama de hăr hrană. De aceea, colectiviş
nicia colectiviştilor şi de bo tii au prevăzut ca baza fu
gata experienţă pe care ei au rajeră pe acest an să cuprin
acumulat-o. Recolta acestui dă 412 hectare cu plante de
cm a iost pregătită Cu multă nutreţ (secară furajeră, lu
grija. Marea majoritate a carnă, borceag, iarbă de Su
griului semănat (cam 1509 dan ele). 91 hectare cm po
hectare) este din soiurile de rumb siloz şi can 500 hecta
mare productivitate. Insămia- re cu masă-verde in culturi
ţaciea s-a făcut cu mijloace duble.
mecanice, dusă cele mai în totalitatea si, h u ş fura
bune premergătoare, in epo jeră însumează aproximativ
ca optimă ; au fost îngrăşate 13409 tone (aproape Încă o
cu superiosîaî peste 459 hec dată faţă de anul trecut). Nu Gospodăria oaiecUvă „Ogorul înfrăţit“ se află în apropierea oraşului ftm. VUoea. Pentru feriria
tare din terenurile mai slabe, au iost neglijate aici condiţiile aprovizionare a oraşului cu legume timpurii, ooiectiviştii au construit e seră oare «ri tuna
asigurîndu-se asUel plantelor de adăpostite. aprilie va de primele roade.
