Page 12 - Albina_1962_02

urnea
B A M T - P

t i

«mu niţii si f r ip t e

0 In regiunea Banat cenzii, prezentări de încă o regiune complet colectivi- a ca roi
rulează momentan patru cărţi, seri literare 'con­ zată. încă un trandafir de belşug şi bună­ vreme
cicluri de -filme docu­ sfătuiri pe diferite te­
mentare agricole cu ur­ me, lecturi în grup, seri stare înflorit în grădina patriei. încă un pas faptelo
mătoarele tem e: „Me­ de întrebări şi răspun­ istoric pentru traducerea în viată a sarcinilor culturi
canizarea în agricultu­ suri, concursuri ghici­
ră", „Cultura cerealelor", toare, expoziţii, procese trasate de ce] de a) Ul-lea Congres al P.M.R., parlidt
„Asigurarea bazei fura­ literare, jurnale vor­ pentru colectivizarea totală a agriculturii din Regi
jere" şi „Dăunătorii ce­ bite, simpozioane literare
realelor şi animalelor". etc.) la care au partici­ ţara noastră. nuă î
Aceste documentare au pat peste 50.000 de oa­ Regiunea Banat. O mare şi puternică fami­ pînă h
menirea so vină în aju­ meni ai muncii.
torul colectiviştilor care lie colectivistă. 483 de gospodării colec­ Dorob
urmează cursurile agro­ tive, întrunind peste 154.000' familii de tinerit
zootehnice. • Numeroase biblio­
teci comunale din ra­ ţărani romuri, germani, maghiari, sîrbi, o dornic
ioanele Arad, Făget, Ca­ suprafaţă de 653.600 ha. de teren agricol, por­ mos. 1
• In raionul Arad s-a ransebeş şi Lugoj îşi
desfăşurat o frumoasă axează acţiunile de nesc laolaltă cu forte sporite pe toate melea­ turale
acţiune cu filmul docu­ masă cu cartea Pe pro­ gurile bănăţene, marea bătălie a recoltelor bogaţi
mentar. Ciclul de filme: blemele de. producţie
„Stupăritul", „Viaţa al­ ale gospodăriilor agri­ bogate, a creşterii bunăstă- :
binelor", „Albina şi re­ cole colective. Astfel, la rii celor ce muncesc pc o-
colta", au fost prezen­ biblioteca comunală din goare.
tate fn comunele Fintl- Sînpetru German din Regiunea Banat. Minu­ MULŢAM!
nele, Pecica, Curtici, Şi- raionul Arad, bunăoară,
ria şi Pîncota contri­ s-a organizat expoziţia nat tinut. Astăzi, în sa­
buind Ia răspîndirea cu­ cu tem a: „Cartea şi tele bănăţene te întîm- PARTID IU
noştinţelor privind dez­ produsul“ unde sînt în­
voltarea apiculturii, în făţişate atît produsele pină un peisaj nou : tarlale
cadrul gospodăriilor a- agricole obţinute de ci­ nesfîrşite, case noi, maşini Foicică de cais
gricole colective. titorii cărţilor respecti­ Azi voios şî mlntţni a
ve cît şi cărţile citite. agricole moderne. Gospo­ Că oqoarele-n Banat
La biblioteca comunală dăriile colective din re­ De unit, s-or fost gă
• In cele 11 luni ale Sag, raionul Arad, s-au Clt cîmpia ni-i de m
anului 1961, cele 687 bi­ organizat lecturi în giune şi-an sporit veni­ Modru mt-i să vezi fî
blioteci de lectură pu­ grup pe teme ca : „Po­ turile băneşti la peste Nu lăsarăm nici o ţî
blică din sistemul aşe­ rumbul bine lucrat asi­ 620.000.000 lei, revenind în Dintr-a haturilor dîră
zămintelor culturale din gură recolte bogate", Şi recolta ne tot salt
regiunea Banat, au pre­ medie 110.000 lei la suta Că e strînsă, laolaltă
GH. STANESCU (junior) — „Colectivistă studiind agroi gătit şi susţinut peste „Gîndacul de Colorado li crescută după Cart
tehnica“ (sculptură gips) 19.000 acţiuni de masă şi combaterea lui", „Cul­ de hectare de teren agri­ S-aibă fiecare parte
(Din „Expoziţia regională de artă plastică") (informări politice, re­ tura roşiilor" etc. col. Multe gospodării co­ Şi să-i fie Îndestul
lective au obţinut venituri Cucuruzul î » pălui
Iar fărina în cămară
de peste 300.000 lei la
La sediul gos­ şi din munca mea DiS belşug din vară-
podăriei agricole proprie am învă­ suta de hectare. Cenad,
colective „Ştefan UNUI ţat". Aurel Şer­ Lenauheim, Recaş, Biled,
Plavăţ" din Ce- ban arată celor Mulţămuu, partid iu<
Traiul că ue-at lerlci
nad, venise de di­ C 0 1 E E T IV IS T fH U N T H S prezenţi cum lu­ Vinga, Macea, Chizătău, Şi că ue-ai Îndrumar
mineaţă o tînără crează, cum a ob­ Bodo, Zăbrani, sînt nu­ Pe iăga« îmbelşugat.
scundă şi brunetă. ţinut cîte 16 pur­ mai cîteva dintre gos­
cei de la o scroafă Auzii ia comune
A intrat în biroul preşedintelui şi Ioan Rusu, preşedintele gospodăriei, în loc de 14 cît era planul. podăriile colective fruntaşe, reg. fiahăt de <».
a înmînat celor prezenţi cîte o in­ dar de convins s-a lăsat tare greu. -. „Să vă dau un singur exemplu
vitaţie. Pe foiţele bătute cu grijă — Mai bine cresc încă o sută de •— continuă el. Dacă scroafele au
la maşină, se putea citi următorul purcei, dar să vorbesc la cămin nu „lapce" mai tare şi purceii se be-
tex t: „Căminul cultural în colabora­ mă pricep — răspundea el. tejesc de pîntec, eu imediat scad
re cu conducerea G.A.C. „Mureşul" Şi totuşi pînă la urmă a primit raţia. Dacă au fătat şi purceii îs mai
organizează în ziua de 11 ianuarie Cînd nici nu se aştepta, s-a trezit la slabi, majorăm pe loc raţia". Şi Şer­
a. c. orele 19 o seară închinată frun­ ferma de porci cu Elena Voichiţă. ban povesteşte simplu şi curgător f â it u m c u id a x
taşului Aurel Şerban, Ia care sînteţi Ea l-a rugat, aooâo la faţa locului, parcă ar vorbi cu îngrijitorii de la
invitaţi a lua parte*. să-i povestească cum lucrează, cum fermă tot ceea ce a făcut pentru ca
Aurel Şerban e cel mai bun îngri­ creşte şi îngrijeşte purceii. Tot ce purceii înţărcaţi la două luni să nu
jitor de porci de la gospodăria co­ face. Şi Aurel Şerban i-a povestit aibă numai 8 kg cît e prevăzut, ci
lectivă „Mureşul". Cind s-a hotă- în graiul lui bănăţean totul, pînă la cel puţin 10—12 kg. rintre variatele manifestări de producţie cu colectivişti
rît ca el să fie sărbătorit, s-a avut ultimul amănunt. Directoarea cămi­ Programul artistic care urmează P masă organizate de colectivul fermei zootehnice. Indat
în vedere o problemă importantă a nului l-a ascultat a stat puţin pe e bogat şi variat. bibliotecii comunale Vinga- bibliotecara s-a gîndit
ambelor gospodării din comună. gînduri şi pe urmă i-a spus : Arad, în sprijinul întăririi economi- organizarea acestei cot
Gospodăria colectivă „Mureşul" a — Tovarăşe Şerban, iată, ce mi-ai Aurel Şerban s-a aşezat pe o ban­ co-organizatorice a gospodăriei co­ mijloacele specifice mu
contractat în acest an 1.000 de porci, povestit mie acum, asta să le spui şi că lingă soţia lui. Urmăreşte şi el lective, se numără şi consfătuirea tea. Pentru aceasta, cu
iar colectiviştii de la „Ştefan Plavăţ" oamenilor la cămin. programul. E fericit A fost sărbă­ cu tema: „Pe mîna cui daţi comoa­ inte de ţinerea consfăti
trebuie să crească şi ei un număr — Păi atîta lucru nu este greu torit de un sat întreg. In sala cea ra ?“ vul bibliotecii a întocmi
mare de porci. Or, o seară închinată — răspunse el zîmbind, şi treaba mare a început dansul. Intr-un bi­ Cum a ajuns bibliotecara la ini­ lectură pentru toate se
fruntaşilor nu e numai un moment fu aranjată. rou, Elena Voichiţă stă de vorbă cu ţierea acestei interesante consfă­ cadrul fermei zootehnu
sărbătoresc, de preţuire a celor me­ Seara, 11 ianuarie... Căminul cul­ directorii căminelor culturale din tuiri ? Constatînd faptul că o serie fost afişate la locurilt
rituoşi, ci şi un prilej de împărtăşire tural, luminat şi încălzit, îşi aşteaptă satele învecinate, care au fost invi- ele metode înaintate de muncă nu îngrijitorilor de animai
o unei experienţe valoroase în mun­ oaspeţii. La ora anunţată, în sală tarţi la această manifestare. Vrea să sînt cunoscute de unii îngrijitori de împrumutate cărţi de l
că. Elena Voichiţă, tînăra aceea bru­ erau 300 de colectivişti. La masa a- animale şi, prin urmare, nici rezul­ c a : „Porumbul siloz -
netă şi slăbuţă părea veselă. Mobili­ coperită cu pînză roşie a luat loc şi le afle părerea. Să le folosească tatele muncii nu sînt cele aşteptate, rii producţiei de lap
zarea e asigurată — gîndi ea. Cei de Aurel Şerban. Era emoţionat. Atîta sfatul pentru manifestările viitoare. consiliul de conducere al gospodă­ „Cum se pot obţine pe*
la „Mureşul" vor veni, de bună sea­ lume s-a adunat pentru e l ! Se uită riei a hotărît, într-una din şedinţele lapte pe cap de va'
mă, în număr mare, iar preşedintele în sală şi din cînd în cînd ochii lui sale, organizarea unei consfătuiri de „Creşterea tineretului t
şi brigadierii de la „Ştefan Plavăţ", se îndreaptă către o femeie din ban­ tele.
cărora adineauri le înmînase invita­ ca întîia, cu o basma albă pe cap. Pe parcurs, sub ind
ţii, o asigurară că nici ei nu vor veni E soţia lui. mitetului comunal de
singuri. Directoarea căminului părea Vorbeşte Ioan Rusu, preşedintele ajutorul tehnicienilor
mulţumită şi totuşi avea emoţii. Era gospodăriei. Arătînd necesitatea dez­ din gospodărie, biblioU
prima ei manifestare de acest fel şi voltării continue a sectorului zooteh­ nizat discuţii cu îngrij
voia ca totul să iasă cît mai bine. nic din G.A.C. „Mureşul", subliniază mole asupra cărţilor ci
O manifestare model cum văzuse la importanţa documentelor Consfătui­ modului în care acef
schimbul de experienţă ce avusese rii pe ţară a colectiviştilor. Apoi se producţie cele învăţate
loc, cu cîtva timp în urmă, la Le- referă la munca şi aportul lui Aurel Consfătuirea a fost
nauheim şi din care oamenii să aibă Şerban, la sporirea efectivului de prezentarea unui refe
ce învăţa. Ajutată de colectivul ei, porci al gospodăriei. Oamenii ascul­ de inginerul zootehnic
de preşedintele gospodăriei „Mure­ tă atenţi şi aplaudă de multe ori gureanu, care a vorbi
şul", Elena Voichiţă s-a preocupat cînd preşedintele arată cum cel săr­ voltarea fermei zoote,
cu pasiune de pregătirea acestei seri. bătorit a crescut, în 1961, 350 de pur­ podăria colectivă, în î
A mobilizat colectivul de creaţie al cei, cum s-a îngrijit de ei, ce metode mentelor celui de al II
brigăzii artistice ca în noul program a folosit şi că împreună cu soţia sa al P.M.R. şi a Plenare
să includă şi un moment legat de (crescătoare de păsări) au realizat în •—1 iulie 1961. Apoi, n:
munca lui Aurel Şerban. A pus afişe 1961, 862 zile-muncă. E o adevărată jitori de animale au v
în toate locurile mai frecventate, a sărbătoare şi un adevărat schimb de pre preţioasele învăţă
stat de vorbă de nenumărate ori cu experienţă. Soţia lui Şerban are ochii din cărţile împrumut
preşedintele gospodăriei şi au stabi­ împăienjeniţi. Cînd nu-şi mai poate bliotecă, cit şi despre
lit în amănunţime desfăşurarea pro­ reţine emoţia, ae adresează aproape au aplicat în muncă
gramului. Cu Aurel Şerban i-a mers în şoaptă vecinei e i:
însă mai anevoie. A fost greu pînă — Cînd s-o pomenit ca atîta lume intate în creşterea şi
l-a convins să fie sărbătorit, iar ca să sărbătorească un crescător de malelor,
să vorbească nici n-a vrut să audă. porci ?! E la mare cinste azi munca, Mulgătoarea Ecater
— Eu la adunări aşa mari încă orişicare ar fi ea. arătat, de pildă, că d
n-am vorbit şi nici nu ştiu ce aş ... „Apoi, eu la porci lucrez din
putea să le spun oamenilor — o ţi- ’58 — începu Aurel Şerban. Am în­ rii cărţii „Cum se pc
pea el jntr-una. A vorbit cu el şi văţat şi din cărţi, şi la cursuri, dar Unul din grajdurile g.a.c, „Victoria" din Lenauheim, regiunea Banat 3.800 litri lapte pe ca