Page 13 - Albina_1962_02
P. 13
despre metoda etajării hranei pen
tru purcei
de lapte pe mici te
n n iu : s i p u t e r n i c a rase, îmbrăţişate de soare, deasu
pra boxelor cu scroafe. Vine vorba
aici — în termeni deopotrivă ştiin
ţifici şi lirici — chiar şi de o nece
miLIE COLECTIVISTA sară „gimnastică matinală” a pur
ceilor aflaţi în promenadă spre pla
tourile suspendate.
...Momentul hotărîtor al acestui
Interesant şi viu curs universitar
cu teme ştiinţifice izvorîte direct
din realitatea locului unde se hotă
răşte soarta producţiei, se realizează
Îiî sala căminului cultural plină cu
meritată faimă a trecut de multă colectivişti din toate sectoarele de
producţie.
île regiunii, glăsuind cu puterea
Rînd pe rînd, la mica catedră im
pre marile înfăptuiri ale agri- provizată pe scena căminului cultu
ral, pe frontispiciul căreia o mină
iliste, sub înţeleaptă conducere a
scîisese cu litere modeste : „Colec
tivişti, îmbogăţiţi-vă cunoştinţele
Banat. Regiune în plină şi contî- profesionale prin însuşirea noilor
descoperiri ale ştiinţei" — cadrele
, de la cetăţile de foc ale Reşiţei de specialişti înfăţişează, limpede şi
ele pline de rod din Iecea Mare, pe înţeles, părerea lor deschisă des
pre toate cele văzute in sectoarele
ri Comloşul Mare. Meleaguri în- de producţie ale gospodăriei.
Pe băncile din faţa noastră, colec
>ameni stăpîni pe rostul vieţii,
tiviştii îşi notau adeseori, în carne
tiinţă, de cultură, de artă şi fru- te, sfaturi şi indicaţii cît se poate
ţărani vin zilnic la căminele cul- de concrete:
Biblioteca comunală din Biled este înzestrată cu un număr, de 40.000 ... în condiţiile noastre trebuie să
' arate centre unde pulsează o de volume de cărţi şi este vizitată zilnic de numeroşi colectivişti Rvem la culturile de dublu hibrid
tensă viaţă cultural-artistică. Mii în autobuz, dis intre 33.000-37.000
fire de porumb
... de ţărani au participat la cuţiile se întreta O A T E D R E D E la hectar.
ie cu însufleţire.
serile de calcul, de între Schimbul de pă £ a . ...Pentru a rea
bări şi răspunsuri, au vi reri, observaţiile liza 5.000 kg. po
la'
rumb
boabe
zionat expoziţii volante, ati tehnice între ca
citit pe panourile expuse drele de specialişti hectar în culturi
solul
neirigate,
comparaţiile între venitu- ai Institutului A - rale s-au cristalizaf încă la sediul trebuie fertilizat cu cel puţin 40 to
gronomic din Timişoara, invitate de
rile colectiviştilor şi ale ţă secţia de învăţămînt şi cultură a gospodăriei colective. Dar de aici şi ne gunoi de grajd la hectar.
ranilor întovărăşiţi. Mii de' sfatului popular regional şi filiala pînă la a trage concluzii 'definitive ...Afiimalele trebuie să intre pen
ţărani au vizionat filmele S.R.S.C. Banat, pentru o rodnică şi mai cu seamă a da indicaţii prac* tru iarnă în grajd mai bine pregă
documentare „In vizită la drumeţie ştiinţifică la gospodăria tice, mai este încă necesar studiu, tite ca alimentaţie. Se recomandă fin
agricolă colectivă „Partizanii păcii” Şi adevăratul studiu frece prin ana 'de lucerna şi trifoi Pe lingă alte
Comloşul Mare", „Lada din Pişchia, stabiliseră încă de pe liza faptelor la locul de producţie. furaje.
cu zestre" şi altele. acum o atmosferă vie, de lucru. Iată, aşadar, alcătuit ad-hoe, tnţ ...Pentru suprafaţa gospodăriei
Consfătuirea desfăşurată nu de mic convoi de căruţe cu care, oas noastre sînf necesare 660 bovine. Nu
Spicuite din carnetele mult în comuna Peciul Nou cu peţi şi gazde porne_sc spre sectorul trebuie să ne uităm numai în şiş-
noastre cu însemnări des tem a: „Rentabilitatea creşterii pă zootehnic al gospodăriei tarul cu lapte. 30-33 la sută din va
sărilor ia G.A.C.", schimbul de ex loarea furajului se reîntoarce sub
In incinta acestui adevărat „oră
pre activitatea unor aşe- perienţă iniţiat la Recaş cu 160 co şel zootehnic" cu construcţii mari şi formă de îngrăşăminte naturale.
zăminte de cultură din sa lectivişti în problemele pomiviti- luminoase, alcătuit după cele mai „.O vacă bună de lapte nu tre
cole, ori originala „lecţie deschisă” buie să se îngraşe.
tele bănăţene, rîndurile de ţinută în faţa altor 120 colectivişti înaintate cerinţe —• adăpostind a- ...Să reverificăm efectivul de bo
proape 300 taurine, peste 450 por
mai jos îşi propun sa din toate satele raionului Timişoara cine, 1.250 păsări şi peste 850 ovine bine care e „de strînsură”.
la sectorul legumicol al g.a.c. din ...Furajele murate pot fi folosite
oglindească cîteva dintre comuna Macea, raionul Arad, pen f— sosirea micii expediţii ştiinţifice la porcine şi la păsări. Viţeii se
0 întîriipinată cu bucurie. îngrijito
aspectele intensei munci tru deprinderea metodelor agroteh rii de animale sînt dornici, care mal înţarcă prea timpuriu. După o lună
nice în obţinerea unor mari recolta trebuie redusă cantitatea de lapte
de răspîndire a culturii şi de roşii timpurii — se situează, nu 'de care, să înfăţişeze rezultatele natural şi apoi, treptat, trebuie dat
muncii lor şi să afle totodată noi
artei în mijlocul harnicilor întîmplător, cu întreaga lor bogă sfaturi folositoare pentru sporirea lapte smîntînit.
ţie de fapte şi întîmplări, în centrul productivităţii. Şi sfaturile aşteptată ...Slabă preocupare pentru stupă-
colectivişti din unele co discuţiei. vin din belşug. Iată-ne însoţind, 36 tit. E o lipsă mare deşi avem bune
mune ale acestei regiuni Intr-adevăr, şi de data aceasta, pildă, pe jefui catedrei de zootehnie {condiţii naturale. Albinele ajută şi
grupul de profesori şi conferenţiari generală şi alimentaţie, Cbnf. unift la îmbunătăţirea fecundării florilor,
complet colectivizată.
M universitari poposea în inima comu Mircea Moru. „.Avem prea mulţi cai etc.“.
nei Pişchia cu gînduri şi ţeluri La grajdul de vaci eu lapte, M i- Discuţiile din sala căminului cul
foarte concrete. colectiva, ron Baie, şeful fermei, şi D’umitrS tural, devenită neîncăpătoare, au
La sediul gospodăriei
Stăruit pînă tîrziu. Din tîlcul lor,
mom? protocol. Consiliul de conducere Şi gere" în legături fi» C9ZUJ „Lljclş#\ Jtirma încă o dată cît de rodnice şi
Momirov, îngrijitor de animale, as
harnicii colectivişti din Pişchia au
dezbaterile încep fără prea mult
cultă cu atenţie j -originală „prele
desprins noi îndemnuri în lupta pen
tehnicienii gospodăriei dau primele
tru obţinerea de recolte tot mai îm
— E 0 vacă de mere productivă»
relaţii în legătură cu principalele
belşugate, Entuziasta adunare con-
tate — remarcă conferenţiarul unt)
probleme din viaţa colectivei. Con
versitar. — Coarnele subţiri, alurS
vorbirile se profilează pe ramuri
'distincte de activitate. La unul di» fizică şi conformaţie prezentată de folositoare sint asemenea directe
Conlucrări între oamenii de ştiinţă
birouri prof. univ. Constantin Co- „fîntîna laptelui* (pe Care abia STOnj Bl muncitorii ogoarelor colective.
drul rajată", o reuşit să cunoască mult jocaru, de la catedra de fitotehnie, cei doi colectivişti deprind A -0 C®» Ia tI de ce, atunci cînd Hans Loch,
iflat, mai bine felul cum trebuie hrănite cercetează împreună cu ing. agro noaşte şi el îs adîncitura venele® preşedintele colectivei şi-a rostit cu-
ijine vacile în mod diferenţiat, obţinînd nom al gospodăriei, Mihai Borza, re care conduc spre uger), indică ma- yîntul de mulţumire adresat specia
cu în primele zece luni ale anului 1961, zultatele obţinute în cultura porum rile resurse încă nevalorificat© ale liştilor pentru ajutorul dat, colecti
car- în medie, cîte 3.000 litri lapte P® bului dublu hibrid şi fertilizarea so capacităţii de producţie alb acestui viştii au aplaudat cu căldură invi
îna- cap de vacă furajată. Ion Meszaros, lului. Alături, prof. univ. Ion Mar animal... taţia făcută acestora de a poposi şl
ecti- îngrijitor de porci, M. Gheorghe, tin, şeful catedrei de economie şi or Şi pe această temă, discuţia sg în viitor cît mai des cu asemenea
ri de Teodor Gliga şi mulţi alţii, au sub ganizarea agriculturii socialiste, a- amplifică, Zootehnicienii din Piş chiţi ţeluri pe ogoarele gospodăriei din
din liniat, de asemenea, în cuvîntul lor, nalizează împreună cu Hans Loch', dobîndind multe alte cunoştinţe Pişchia.
au că studiul cărţilor zootehnice le-a preşedintele gospodăriei, probleme practice în legătură cu alimentaţia Pe drumul de reîntoarcere în Ti
încă. fost de un real ajutor în respecta legate de o mai bună organizare a raţională şi diferenţiată pentru fie mişoara, membrii brigăzii ştiinţifice
fost rea normelor ştiinţifice de furajare muncii şi ridicarea valorii zilel- care animal, în funcţie de produc cu „profil agrozootehnic" discutau
itecă, ca şi în cunoaşterea şi prevenirea hiuncă, iar conferenţiarul universi ţie, perioadă de lactaţie, stare de în* cu sporită voie bună şi entuziasm
■pori- bolilor la animale. tar Mircea Moru se interesează în treţinere şl anumite însuşiri fizio despre viitoare asemenea „expediţii
me“i In încheierea acestei rodnice con. tovărăşia inginerului zootehnic, logice, masajul periodic al ugerului ştiinţifice operative" şi în alte sate
litri sfătuiri s-au stabilit măsuri concrete Florica Weber, de volumul şi va ori îngrijirea vitelor în perioada ale regiunii Banat.
ată“, loarea unităţilor nutritive ce se sta gestaţiei.
;i al- pentru continua dezvoltare o secto bilesc în alimentaţia animalelor. La sectorul porcine discuţiile păs Pagină redactată
rului zootehnic. în bună parte, unele păreri gene* * de: LIV1U CERNĂIANU,
co- trează acelaşi caracter concret, ope
cu rativ, instructiv. Prin tea altele, ION CONDU STROE şi ,
’rilor bunăoară, îngrijitorii de aici află şi R. IARAI
orga-
ani-
iupra ece ani în colectivă
că in
ti.
cu Azi e zi de sărbătoare : Vino, bade, să horim
ocmit Zece ani de la-nfiinţaie, Şi belşugul să cinstim.
Un- Zece ani de rod bogat Mi-am pus iie de mătasă
dez- Si de trai îmbelşugat.
gos- Ani de muncă împreună Că-s fruntaşă şi-s frumoasă,
docu- Tot în spor şi voie bună. lunii toţi mă joacă-n hori
ngres Cu maşini şi ou tractoare La cămin, în sărbători.
iunie
îngri- Creşte rodul tot mai mare. Harnică-s, colectivistă.
t des- , Spicul nostru, an de am, Norme sute-am scrise-n listă
ruleee *Mai vîrtos îi, mai pogan. Şi-apoi ştiu că de mireasă
a bi- Spic de aur, spic de grîu
. care Fetele te ţin la brîu M-ar lua oricine-n casă
> ina- Ca simbol de hărnicie, Că md-i naş, vreau să se ştie
a ani- De belşug şi bucurie, A noastră gospodărie 1
i ' Că în zece ani de zile
Ai tot pus mereu la chile. (Din programul brigăzii artis
ia a Altădată, slab şi mic -- tice de agitaţie a Casei raio
tudie- I Azi cît vrabia voinic 1 nale de cultură — Lugoj)
peste % Membrii cercului agrotehnic al g.a.c. din comuna Belinţ, raionul Lugoj,
.’ă fu fac o aplicaţie practică la serele de legume
