Page 14 - Albina_1962_02

Martie combinat de cantine de la Oneşti care intră anul aceste in funcţiune. Din cauciucul produs aici se vor fabrica anual la Uzina de la
Popeşti Leordeni peste un milion de anvelope.

GIBERELINA Pentru preîntîmpinarea pa -: A r s u r i l e
gubelvr pe oare le produc .Ii- j
D
ctienti, ciupercile parazite ţi Putem suferi ar­
In anul 1986, *-a obser­ insectele, _ Hvezile trebuie
vat un fenomen socotit cu­ . stropite cu substanţe chimiae. 8 S F A T U L fi suri în cele mai
rios in vremea aceea. Preparatele ce se folosesc' diferite împreju­
E
Plantaţiile de orez Îmbol­ pentru stropirile de iarnă sînt MEDICULUI rări: datorită căl­
năvite de o ciupercă nu­ substanţele pe bază de D.N.O.C, fi durii excesive,
..fi substanţelor chi­
mita Giberella fujikuroi . (Selinon fi Sandolin), în canti- ; Rarefiat"
creşteau mai repede decit ; tăţile prescrise, fi uleiul hor- mice, electricităţii, iradiaţiilor etc.
plantele sănătoase. , tiool „Spic". Cele mai frecvente sînt arsurile produse de
latre timp, «nttt>i©tioale Stropitul de iarnă se face căldură. Astfel, în special vara, razele solare peţ
extinse din ctaparci era , prin îmbăierea pomului, adică provoca tuşuri, atunci cînd pielea este expusă
revoluţion-at asedaedaor. Din . printr-o stropire pu/ternică. dintr-o dată un timp prea îndelungat la soare.
T
■ivi» «stila oare fcaboiaă- | Stropitul se execută pe timp Apa clocotită, smoala topită, fierul sau plumbul
eean ereeul, aWeMştU am Umiştit. fără vint sau cu vint topit pricinuiesc de regulă, In caz de aocident,
: slab ce bate din spatele mun­ arsuri limitate. Flacăra iscată de substanţe in­
mtUm tm pont « b , eris- citorului sau lateral. De ase- flamabile poate da arsuri întinse, în special cînd
tefiin. pe oase l-nu ăe- ■ menea, stropitul se face la o e vorba de benzină sau gaze lichefiate. Gazele
O
— «d Gibeaaiiaă. Ca aste «Uci m i d i e ruda a pe- temperatură de peste sere gi vaporii supraîncălziţi produc arsuri grave, ta
d r d a ei oare se enhngs tet din cisperci. < prade Ctiskts pentru a special in caz de enplezii la cazane sau aute-
! se evita îngheţarea solu- clave. Acidul sulfuric, acidul azotic, soda caus­
CapezinaeBtărfle dHezioaee mn vădit calitatea excep­
tică etc. pot pnevoca arsuri foarte grave, mor­
ţională m GiberoNnel de a stimata creşterea ptaate- tale. Ia ce .priveşte intensitatea lor, arsurile «e
A
tar ifen a canea neaănnsuxSa provocate de ciuperca PENTRU împart în trei «rupe.
din oare se «atrage. Cerawtătesd institulntai Uaienad ARSURI DE GRADUL I : pe pielea arsă se
peatrn îngrăşăminte f i agre-pedolagie din Moscova observă • roşeaţă şi o tumefiere, pielea f ‘md
am constatat -aJk Gibessăina cairtâhuie la acoalnrecfea OCROTIREA puţin umflată şi dureroasă. Acest tip de arsură
T
se vindecă în bite va zile. Pielea se jupoaie şi
deevettărn tuter plante bianuale care înfloresc ostiei Jocul unde a fost arsura poate căpăta uneori o
POMILOR
încă din primul an. culoare anat închisă.
GibemUna etimideaaâ de aitiel areţrterea trrtnrer ARSURA DE GRADUL XI se caracterizează
E
prin apariţia de băşici pline cu un lichid gălbui
«tantaier. im hsifsit, de pildă, se seahteează un «per de . piei pe pom; fac excepţie stro- sau sanguinoleot.
«ecettâ, ţa medie, de S i la antă iadă de mtpeafanţa ne- i pirite cu emulsii de ulei hor- ARSURILE DE GRADUL .Iii merg piaă 1*
trcrtrdâ, la porumb se obţine un spor de producţie de ' tiool oare se pot .«plică Ia « profunzime, vătămînd atît pielea cit şi muşchii
temperatură de minus £ grade
annsă-verde de dl X la sută si e creştere a şthrieţil»! ! Celsius. şi oasele.
an 48,1 la eută istă de porumbul notratat. La mărar, De reţinut este faptul an nu ■Gravitatea unei arsuri este determinată în
pătrunjel pi salată verde, «parurile de searUă prin se aplică stropiri pe timp de special de întinderea suprafeţei vătămate. La
1 pipete sau tind -pomii sânt a- copii şi bătrâni, arsurile sînt mult «tai penicu-
lalesireo Giber elinei dnt de M8 la notă.
; copenţi eu chiciură, polei sau. loase decîtla adulţi. Astfel, ia un ««p il în Virată
P
ta Vaiimea Seatalioă, unde acest (rtinssiator de creş­ ■zăpadă. Stropitul începe din de pînă la un an, o arsură cane -cuprinde 8 4a
tem a început să de Itabriotft pe acasă Industrială, se patima cea torni (naltă a pamu- sută din suprafaţa corpului poate fi mortală.
.lui, tretindu-roe de pe .ramuri După cum. o arsură de gradu] I, iprodusă de
efectuează cercetări pentru stabilirea sleatelsa Gibe-
| ia coroană si apoi ;la trunchi. soa^e (şi care am văzut că trece aproape de la
teiUnai osupza siedei de mddu, aanpsa şiemiîlsir ime- i Se d i o atenţie .deosebită vir- sine) dacă cuprinde 50 la sută din suprafaţa
E
**®ri pi ta gemersfl asupra eegeneafeâi păddaălec ie ! fruriior, ramurilor fi .locurilor corpului şi nu se iau -măsuri imediate de tra­
terrmeme nsuit mai sonate decit oale ousasute pisă de despărţire a ramurilor. tament, poate duce la moartea chiar a unui
acum. ■Pentru împrdftieree unifor­ adult
mă a lidndwlm, lancea pulve- Primul ajutor — la locul accidentului — -tre­
Specialiştii Institutului de Cercetăsi CWmice-f aum«- rizattorulm se ptimhă de sus buie -să fie cit se poate de urgent. Dacă indi­
N
oeutioe din ţara neaetiâ au obţinut pînâ acum im. în jos. Lm rumurile subţiri vidul a luat foc — de la benzină -de exemplu —
portante succese 4e problema producerii GibeietUnei, ■capul pidvenxtstorullui se ţine va fi învelit imediat cu o pătură, -haină, covor
care. In viitorul apropiat, igi va aduce contribuţia la ■ Ut <o distanţă de '5-10 cm, im- •etc„ pentru a stinge flăcările. Tortul trebuie
spital, unde i se vor face tratamente!e .nece­ <
dezvoltarea agriculturi! ţi năWcuUudi. I Ut ramurile groase la o distrm- făcut cu calm, fără a provoca panică. Se va
T
‘ Iţă de 30-99 cm. căuta să se transporte grabnic accidentatul la
« . S t G M n U
sare- Piuă atunci, oi vom <da bolnavului să -bea
lichide calde, îl .vom .înveli -într-o pătură groasă,
vom căuta să-l liniştim şi să-i calmăm durerile
R
cu i —2 antinevralgice.
«olnavul nu va -fi dezbrăcat de haine dccît
Ştiati că -dacă aceasta se poate face cu uşurinţă. Nu este O
permis să ungem tocurile arse cu substanţe
grase ca untdelemn, vaselină etc., deoarece se
U
...«ipsatmul avion sovietic MJ-fOl cu­ nând mmia Lasăr Edeleanu ? Tot un ingi- i poate provoca infectarea plăgii. La arsurile de
prinde circa 120 mii de dSerile piese din ner rcunîn a obţinut putimnl <bses>et din fj gradul 4 *i U, primul ajutor .eate simplu gi
material plastic, sticlă organică şi alte ma­ loine $n «omeniaţ fabdcării acetilenei după ) constă în spălarea locului ars cu alcool -Lociil
teriale sintetice t Folosirea, de pildă, a ma­ procedee petrochimice. j va fi şters foarte prudent cu un tampon de
selor plastice spumoase, deosebit de osoase, vată înmuiat în alcool. Băşicile nu vor fi sparte,
reduce amrtitsr nrenltatea mtimudai ..emaăA ţesadni i neţesute ? Cbinugtii so- I fiindcă se pot infecta foarte uşor. (Această ope­
vietici an prodiis un nou tip de fibre sin- j
...dară din telrtia care se «n prpdpoe *» ieboe. deoemSe raţie are dreptul s-o facă numai medicul, l.a
ţara noastră jn «u d HSg s-jkr csaSedţiesis spital sau dispensar, cu Instrumente sterilizate).
» bandă lată de m imtărn. noeaflts a brbe- peiâcade teaftde. Li­ Locul ars va fi apoi pudrat cu praf de sultanii dă
T
ee de două «si distanţa « fo i la Lamă? pite tadre ele ca în strat subţire. Se aplică după aceea comprese
deinti «peoiaAe,
curate şi se pansează cu feşe
•Jla oamstmirea de tdHce pedndiftii mog- iără o ii 4s«*te. a-
Ui a s&ftninei dm India gă-am dat con­ m te îăbre servesc Fireşte că a doua zi accidentatul se va pre­
O
cursul pi chnaişt»? Ei am «edlisat lipan ani la centecţionarea zenta la medic, care va stabil: tratamentul de
de rănim sfotebac tm «ţatsaml cisnea w teenriertlsr peOtru urmat. De felul cum esre acordat primul ajutor
"fărom veinr^ra adMewflsw poadmi a sanda în caz de arsuri, dar în special de urgenţa cu
4a candWUe (danei «rapicide. ănbcă'jănMnte. *er- care accidentatul este transportat la spital, -de­
Ţ
««leledar, eaopli- pind evoluţia şi vindecarea gilăgilor şi de multe
.^ronedeal «darnic de «Mcnqliae a prada - cdror, mMtdnpei
ori chiar viaţa bolnavului.
odler aramtde dăm benzine, cane ar iade peohut incidţ&nia- P
I
«egie îm andte |isC a in«t aadbsat de «opi­ te. Dr. M . C.
Q E
T O A T E P E N T R U T O Ţ I