Page 15 - Albina_1962_02
P. 15
in interesul păcii şi securităţii popoarelor
Opinia publica mondiala a luat cuno- nea Sovietică dovedeşte încă odată în fa
inţa cu multa satisfacţie de noua şi pre- ţa lumii crt de mult năzuieşte la menţine
>asa iniţiativă a Uniunii Sovietice f rea păcii — bunul cel mai de preţ al
opunerea ca prima parte a lucrărilor omenirii. In timp ce U.R.S.S. întreprinde
unitetului celor 18 state pentru dezarr- asemenea acţiuni constructive pentru re
are, ce urmează sa înceapă la 14 martie zolvarea eficienta a problemei dezarmă
:. la Geneva, să se desfăşoare la nivel rii, puterile occidentale intensifica la
alt. maximum cursa înarmărilor. Cheltuie
Propunerea aceasta este cuprinsa în re-
lile militare din bugetele acestor ţari,
ntul mesaj adresat de N. S. Hruşciov
eşedintelui S.U.A., primului ministru pe anul în curs, au sporit conside
Marii Britanii şi tuturor celorlalţi şeii rabil faţa de anul trecut In S.UA.
guverne (state) ai ţarilor reprezentate bunăoară, aceste cheltuieli se ridică întreagă este cu noi".
Comitetul celor 18 pentru dezarmare,
acum la 53 miliarde de dolari. Este
i este deosebit de valoroasa pentru că ştiut de asemenea, că în ultima vreme
schide, de la bun început, largi posibi- Cuvîfitul Franţei antifasciste
aţi ca problema dezarmării să-şi ga- S.U.A. şi Anglia fac pregătiri intense pen
ască o rezolvare cit mai grabnica şi efi" tru reluarea experienţelor nucleare în Din nou, pe străzile Parisu tesc pentru noi acţiuni de şi
anta. atmosferă. lui an răsunat lozincile : „Fas mai mare amploare.
cismul nu va trece T, „Pace Că autorităţile franceze to
Problema dezarmării a mai fost discu Interesele păcii şi securităţii popoare
tă şi pîna acum în diverse comitete, în Algeria „O.AJ3. asasini!''. lerează activitatea criminală a
lor cer ca dezarmarea sa fie înfăptuită cit Cei care au făcut însă să ră O.A.S. o recunoaşte şi ziarul
beemitete, comisii, create în număr sune aceste lozinci, cei care burghez „Le Monde" care în
are în trecut, şi care şi-au întrerupt ac mai curînd. Acestui nobil ţel slujesc noile ş-au adunat să manifesteze, în treabă : „De ce prim» grijă »
uitatea fa ra sa fi ajuns la rezultate con* propuneri sovietice. mod paşnie, împotriva crime forţelor de poliţie sosite pe
ete. Tocmai pentru a înlătura re lor comise, tot mai des, de locurile unui atentat este de a
darea unor astfel de stări de lu- Organizaţia Armatei Secrete, Împrăştia fără menajamente
uri, guvernul sovietic — dornic sa au fost atacaţi cu brutalitate pe trecătorii adunaţi şi care
oata din impas problema dezar- Mozambic, Mozambic... de către poliţie şi jandarmerie. sînt gata să proteste» împo
arii — face propunerea ca luerări- Pe străzi a curs sînge. Opt triva acţiunilor criminale ale
Comitetului celor 18 pentru de- de LILINMJ MIKAIOCIQ morţi, peste 140 de răniţi şi O.A.S. Răspunsul no-i
De ce ?...
persoane
în plus numeroase
rmare sa înceapă Ia cel mai înalt poet din Mozambic arestate, iată un prim bilanţ greu de dat, dacă ne gîndnn
vel. „După părerea noastră — al acestei represiuni. că Organizaţia Armatei Se
une N. S. Hruşciov în mesajul ci- Mozambic, Mozambic, strămoşescul pămint, Guvernanţii de la Paris se crete exprimă interesele cercu
t — acum lucrul cel mai important Te-ou bătui uragane, dar uu mi te-au frînt. pot felicita pentru aceste re rilor celor mai reacţionare ale
te ca Comitetul celor 18 să pur- Ai gemul în robie, dar inima ta zultate. Numai că, poporul burgheziei franceze care, hi
S-a desprins adevărul întreg a-1 purta.
adă cu elan şi pe o cale justă la Strămoşescul pămint, Mozambic, Mozambic, francez şi opinia publică de faţa luptei mereu crescinde a
cru, să capete un impuls care sa i Lancea grea a străbunilor met o ridic, mocrată de pretutindeni con maselor muncitoare din inte
urnita să lucreze productiv, cu răn Sint şi eu dintre cel care luptă şt vor damnă cu indignare monstru rior şi a luptei de eliberare
im ent înalt. Să ajungă stâpînti pamîntului lor. oasa crimă săvîrşită împotriva din Algeria, vor să instau
reze fascismul în Franţa. Ele
Cine este în stare să manifeste o Care dfrzi vor răzbate din noapte fu zi. unor oameni paşnici şi însu vor să aducă la putere ase
emesea iniţiativă ? Cine poate Care slobozi ca oamenii, oameni vor B, fleţiţi de cete mai nobile sen menea oameni ca Pinay, Bi-
timente patriotice.
ece mai repede peste ideile ruti- Ascuţită e lancea străbunilor mei. Aşa cum se arată în comu dault, Soustelle, Salan etc.,
ire şi divergenţele cu care, aidoma Ea se-niige şi-n piatră şt naşte scîntet. nicatul dat de Biroul Politic compromişi, urîţi de popor,
Şi mi-i braţul viujos ca şi braţul străbun,
iui bulgăre de zăpadă, se acoperă Blestematul balaur voi şti să-l răptut. al Partidului Comunist Fran dar care sînt gata să apere
dar de Ia începutul lor tratativele Blestematul balaur ce-ncearcă urtfad cez, guvernul încearcă să-şi fără rezerve interesele colo
i privire ta dezarmare ? Cred că ar Să ne iacă din oameni jivine de rlnd. justifice complicitatea sa efec nialiştilor francezi
îst lucru trebuie să apese pe ume- Care seamănă ură din gura-i de lac, tivă cu O.A.S. punînd la cale Lupta dusă de forţele pa
i acelora care sînt investiţi cu în- Zvircolindu-se-n spasme-n agonicu-l joc, o diversiune anticomunistă triotice din Franţa pentru a
<"(ferea cea mai mare a popoarelor şi împroşcind in lumină cu bulgări de glod brutală» „La fel ca şi călăii bara calea fascismului nu-i
Ca-nvrăfbit să trăiască norod cu norod.
>eeda absolut toate împuternicirile Mozambic, Mozambic, peete otregu! pămint de la Versailles ai Comunei de loc uşoară. Dimpotrivă, e
din Paris — se spune în co
Facînd propunerea ca lucrările Co- Libertatea işi Mutară purpuro-n vini, municatul citat — el (guvernul grea şi eu destui de multe
itetului celor 18 sa înceapă la cel Ea-I prelinsă pe umerii Hilor tăi, francez n.n.) îşi calomniază complicaţii. Franţa antifascis
ai înalt nivel, ca baza lucrărilor E şl-n inimi, şi-n ochii ce ard In văpăi, propriile victime. El numeşte tă nu va putea fi însă inge-
:estui comitet „sa fie pusa de şefii E-n drapelul pe care ca braţul voinic „duşmani ai republicii" pe cei nunchiată. Ea şi-a spus şi îşi
» guverne (de state) ale ţărilor re- Sâ-I ridici tot mal sne, MonmUc, Mozambic* care, eu forţele întregului po va spune tot mai hotărît
ezentate în acest comitet", Uniu- îs romîneşte de M. DJENTEMIROT, por, au vrut să bareze cu ho- euvînhil cuprins în lozinca :
tărire calea pericolului fas
cist". „Fascismul nu va frece T .
Nu ! Cei ce şi-au dat viaţa S. LA ZAR
Schimbarea Constituţiei Khodesiei de Nord, preconizată pentru onoarea Franţei, pen
recent de guvernul englez, nu urmăreşte dU scop de cit în tru ca fascismul să nu treacă,
tărirea dominaţiei britanice în această ţară africană. nu sînt şi nu pot ti duşmani
ai republicii. Duşmani ai Fran
ţei sînt fasciştii din O.A.S. şi
sprijinitorii lor. [3^ A R ÎN P U R I
Riposta dată de masele
muncitoare crimelor săvîrşite
la Paris n-a întirziat să vină.
Monopoliştii ameri
Milioane de grevişti, zeci şi
zeci de mii de manifestanţi, a- cani vor să pună nuna
pe petrolul algerian.
cesta a fost răspunsul Franţei
antifasciste la crimele săvlrşi- Nu este extraordtaa?
te joia trecută. Şi revolta, să aţii oare ie e rolul:
stirnită de represiunea sălba U-s „dragi" algerieni — dar
tică este departe de a se stin ou mult mai drag le e »
ge. Forţele patriotice se pregă petiotai.
Reprezeurtastful Angliei; — In noua Constituţie vom Mister Waterhouse
introduce articole noi...
e nemulţumit
Colonialiştii olandezi, ajutaţi ăe Impostorul Chombe, aşa-zisul pre
monopoliştii din S.U.A. nu vor să şedinte al Katangăi, se menţine Ut Miniere" a avut pierderi in
părăsească Irianul de Vest, care e putere numai eu ajutorul trusturi Katanga ?„. Răspunsul nu-i
P cine avem de-a face în
de fapt teritoriu indonezian. lor şi mercenarilor străini. entru a şti de fapt cu greu de ghicit. Mister Wa
cazul de faţă, e nece terhouse e nemulţumit şi re
vendică despăgubiri, deoarece
sar mai întîi să facem pre compania pe care o conduce
zentările Mister Charles Wa- se numără printre principalii
terhouse este membru al acţionari al societăţii „Union
partidului conservator din Miniăre" care exploatează bo
Marea Britanie şi directorul găţiile naturale din Katanga.
companiei „Tanganica Con- Vorbind, prin urmare, de pa
ceseions LTD“.
gubele suferite de „Union Mi
„Respectabilul" director şi niere", el vorbeşte de pierde
totodată membru al partidu rile companiei „Tanganica
lui conservator are însă o Concessions L.T.D.* şi, in con
mare nemulţumire în legătu secinţă, de pierderile lui
ră cu recentele acţiuni ale personale.
O.N.U. în Katanga. El se Referindu-se la atitudinea
consideră îndreptăţit să ceară Insolentă a lui Charles Wa
despăgubiri pentru pierderile terhouse, ziarul englez „Daily
suferite de „Union Miniere" în Worker" scrie : „Cerere» lui
timpul luptelor dintre trupele Waterhouse arată cit de ne
O.N.U. Şi jandarmeria la ruşinate sînt intervenţiile ma
cheului Chombe. rilor monopoluri străine in
S-ar putea pune întreba Congo"... şi că nici Water
rea : Dar ce-1 doare pe house „nici monopoliştii ame
Waterhouse, care este direc ricani nu au nici un drept Sn
Colonialistul olandez : — Uite nene ! „ torul Companiei „Tanganica Congo... care aparţine po
Vrea să mă dea afară din... casa lui !... Concessions L.T.D.“ că „Union porului".
