Page 17 - Albina_1962_02
P. 17
A N U L 64 \
Scria a n-a j
Nr. 739 ?
Miercuri |
21 februarie 1982 î
:
t pagini — 15 bani > REVISTA SA PTAM ÎN ALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
Prin activitatea pe care o desfăşoară,
căminul
P erioada de iarnă a activităţii culturale a fost cultural contribuie la dezvoltarea conştiinţei socia perienţa unui club colhoznic din U.R S-S. Lec
torul povestitor se deplasează frecvent în
cu deosebire fructuoasă. De altfel, cuvintele
„perioadă", „sezon" în activitatea culturală, liste în rîndurile ţăranilor muncitori, la crearea sectoarele amintite, informînd multilateral pe
încep sa-şi restrînga circulaţia în măsura in care unei noi atitudini faţă de muncă, la creşterea res cei oare muncesc aici, dezbătînd împreună
se vorbeşte tot mai mult de o permanentizare a pectului faţă de avutul obştesc. Acestea se reali probleme arzătoare de producţie. Metoda a
acestei activităţi. Cînd viaţa din jur înaintează zează cel mai bine organizînd manifestări culturale fost bine primită. Dacă cei din Sihlea n-ar fi
fără oprelişti, cînd ea urcă nestăvilit, cum ar putea bogate în conţinutul de idei, prezentate frumos şi privit peste marginile foii de hîrtie pe care
fi activitatea culturală altfel decît neîntreruptă şi atrăgător totodată. Este bine ştiut că fiecare unitate era scris planul, dacă n-ar fi înţeles această
în urcuş continuu î Căminul cultural este pe drept culturală de la sate are un plan al său de muncă. cerinţă a vieţii, metoda aceasta desigur nu
cuvînt socotit centrul muncii politice şi cultural- Alcătuirea lui e o treabă de răspundere şi ea pre s-ar fi ivit.
educative din comună. La recenta Consfătuire pe tinde în primul rînd o temeinică cunoaştere a rea Iată însă că sînt şi cazuri în care după
plan, lucrurile stau cum nu se poate mai bine,
dar în fapt se întîmplă altfel. In multe comune
din regiunea Braşov, programul activităţii
culturale de iarnă este o copie mai mult sau
mai puţin fidelă a planului secţiilor raionale
de învăţământ care, la rîndul lor, folosind
aceeaşi practică, l-au copiat pe cel al regiu
nii. Cum altfel decît lipsa de iniţiativa, de
ţară a ţăranilor colectivişti mulţi dintre vorbitori lităţilor din comună. Aşa se întîmplă la cele mai fantezie şi originalitate se poate numi aceasta.
Ea duce Ia asemănări izbitoare între un plan
âu amintit în cuvîntul lor felul în oare activitatea multe cămine culturale. La căminul cultural din co şi altul, la lipsă de variaţie şi o monotonie
culturală a contribuit la răspîndirea în rîndurile muna Sihlea, regiunea Ploieşti, de pildă, exista un
colectiviştilor şi ţăranilor muncitori a cuvîntului plan de activitate frumos şi bogat. Se vede însă că de-a dreptul supărătoare. Este bine ştiut însă
partidului, la înţelegerea lui clară, la buna rezol directorul căminului şi consiliul său de conducere că fiecare comună sau sat are specificul său,
după cum tot aşa de bine se ştie că o muncă
vare a multor probleme de producţie. nu s-a mulţumit cu atît. In programul activităţii culturală de calitate este cea care se desfă
„Găsim la cămin tot ce ne p la ce: aparate de culturale din Sihlea nu lipsesc manifestări de tot
proiecţie cinematografică, televizor, bibliotecă —î felul. Căminul cultural e vizitat zilnic de zeci de co şoară în mod diferenţiat, care în formele ei
spunea M ircea Anghel, preşedintele gospodăriei lectivişti. Iată însă că directorul căminului observă nu repetă lucruri arhicunoscute, adevăruri
general valabile, ci aduce fapte,
concluzii,
colective din comuna Grindu, regiunea Bucureşti. absenţa sistematică la manifestările culturale a co
Şi el adăuga: „căminul cultural a devenit un focar lectiviştilor din sectoarele îndepărtate ale gospo exemple luate din viaţă. Or, aşa ceva e greu
de cultură de oare colectiviştii nu se mai pot lipsi", dăriei. A analizat cauza şi a aflat că, deşi aceştia de realizat în cazul amintit mai sus. Iată în
parte şi consecinţele : în Şeica Mică, Vorum-
'Colectiviştii din Grindu, care au realizat anul tre aveau dorinţa să vină la cămin, nu o puteau face loc şi Şaroş din raionul Mediaş, activitatea
cut venituri de aproape 10 milioane lei, declară, prin împiedicaţi fiind de specificul muncii. Iată-i, aşadar,
gura reprezentantului lor la marele sfat colectivist, culturală se reduce doar la programe artistice
că nu pot trăi fără activitate culturală. In Grindu pe cei de la căminul cultural din Sihlea depăşind şi la conferinţe. Atitudinea formală faţă de
şi în mii de alte sate, bogăţia păşeşte mînă în mină propriul lor plan şi inaugurind în munca culturală sarcinile muncii culturale înseamnă în ultimă
cu cultura. o formă nouă : „lectorul povestitor", sugerată de ex instanţă izolarea de viaţă. In comuna Arpaşul
de Jos, raionul Făgăraş, s-a ţinut nu de mult
o conferinţă despre foloasele îngrăşămintelor
şi amendamentelor. Conferenţiarul, Ilie Ciş-
maş, îi învaţă pe oameni să-şi amenajeze aca
să platforme de gunoi. O înţelegere îngustă
a vieţii l-a făcut pe conferenţiar să uite însă
cu desăvîrşire că în comună există o gospo
dărie colectivă cu o experienţă proprie în
acest domeniu şl mai ales faptul că în Arpaşul
acţiunea de colectivizare este în plină des
făşurare.
Şi comuna Roznov, regiunea Bacău, se află
în curs de colectivizare. A ici directorul că
minului cultural, tovarăşul Nicolae Vasilescu,
poate să vorbească mult şi oricui de bogăţia
tematică a planului său de muncă, de frumu
seţea manifestărilor, de proiecte etc. Despre
ciclul de conferinţe agricole afirmă, de ase
menea, fără rezerve, că se ţine cu regulari
tate. In realitate însă la conferinţe nu parti
cipă mai mult de 10-20 de oameni. La seara
de calcul cu tema „Irigarea culturilor de
cîmp” n-a participat nici un colectivist. In
sală erau numai funcţionari şi salariaţi din
comună.
Aceasta înseamnă a expedia sarcinile
muncii culturale, a le trata cu uşurinţă de
neîngăduit. Or, marea eficacitate a conferin
ţelor, popularitatea de care se bucură în rîn
durile ţăranilor muncitori, obligă la o cu
totul altă atitudine. Oamenii sînt dornici să
asculte, şi ei participă cu plăcere la conferin
ţe cu un conţinut bogat de idei, puternic ar
gumentate cu cifre şi fapte din comună, ex
puse în mod viu, antrenant, într-un limbaj
nepretenţios.
Atitudini de formalism în înţelegerea sco
pului muncii culturale se întîlnesc adesea şi
în activitatea unor brigăzi artistice de agita
ţie. Pe alocuri ele nu intervin cu operativita
te. Programele rămin mult timp neschimbate,
sau se folosesc texte trimise ,,de-a gata" de
la raion, fără nici un fel de adaptare la spe
cificul local. In comuna Daneş, (Sighişoara),
brigada artistică prezintă acelaşi text de trei
luni de zile. Următorul este proiectat a se
întocmi în vederea concursului de texte pe
regiune. Brigada de agitaţie însă este o formă
eficientă a muncii artistice cînd ea intervine
operativ pentru rezolvarea problemelor pe
care viaţa le ridică de la o zi la alta. La con
cursurile artistice care s-au desfăşurat pînă
azi, au fost apreciate, pe drept cuvînt, de ju
riu şi spectatori, acele formaţiuni care au
prezentat programe cu o înaltă ţinută artis
tică, dar şi cu o bună orientare tematică.
Exigenţa faţă de calitatea activităţii cultural-
educative trebuie să caracterizeze orice co
lectiv de cămin cultural.
Numai o astfel de activitate poate fi soco
tită valoroasă dacă ea îi ajută pe oameni să
înţeleagă, pe baza faptelor, a experienţei
proprii şi a experienţei altora, că munoa şi
traiul colectivist sînt singure în măsură să la
asigure belşugul şi bunăstarea»
