Page 18 - Albina_1962_02

Profesoral loan Aurel expune In fata colectiviştilor din
Ciclurile de conferinţe in raionul Tirgovişte ilegălia, raionul Feteşti, una din temele ciclului de con­
ferinţe ştiinţifice i „ Vremea şi prevederea ei“,
Propagandei prin conferin­ terea vacilor cu lapte* sala Acolo u d e a existai preo­
ţe — care contribuie la răs- căminului cultural era plină cupare pentru aceste mani­ Piese noi in repertoriul festivalului
pîndirea cunoştinţelor agro­ de auditori dornici să afle cit festări, nade conferinţele s-au
tehnice şi ştiinţifice in rindul mal mnlte despre felul în care referii la situaţii concrete şi
maselor largi de oameni ai se poate spori producţia în unde lectorii au folosit mate­ Cea de-a S-a ediţie a păsărilor (piesa lui M. Da-
munci] de la sate — i se dă in sectorul zootehnie al întovără­ riale din Consfătuirea pe Festivalului bienal de tea-- vidoglu), sau aibinăritul
această iarnă o atenţie mult şirii lor. ţară a ţăranilor colectivişti şi tru de amatori e In plină (piesa lui T. Boşca). Alte.
sporită, în lumina sarcinilor Din păcate, na in toate co­ eirinrile de conferinţe agri­ desfăşurare in întreaga piese militează pentru ridi­
trasate de către Congresul al munele activiştii culturali dan cole s-au bucurai de partici­ ţară. Mii de echipe sindi-* carea continuă a nivelului
III-Iea al partidului şi de că­ atenţia cuvenită ridurilor de parea unui număr sporit de cale sau ale căminelor cui-* profesional al colectivişti­
tre Plenara Comitetului Cen­ conferinţe, nu peste tot se sătuli. La Buriumeni, Voi- turale se întrec, la ora a- lor prin cursuri de califi­
tral din 30 iunie — 1 iulie respectă planificarea iniţială- neşti, Pucioasa, Gemeni, pri­ ceasta, în faza interîntre- care (piesa lui Siito An-
1961. In comuna Pierşinari, din mele roade ale conferinţelor prinderi sau intercomunală, drâs), iar altele, în sfîrşit,
Pentru îmbunătăţirea şi in­ cauza slabei preocupări pen­ se şi văd (sătenii au început interpretînd pe scenă piese pentru formarea spiritului
tensificarea propagandei prin tru mobilizarea sătenilor, ex­ să efectueze uri lucrări de inspirate în marea lor ma­ colectivist.
conferinţe, şi în raionul Tirgo­ punerea conferinţelor a fost Iarnă la livezi). Pe lingă • joritate din actualitate, E un merit al autorilor
vişte s-au organizat ciclurile o treabă formală, în faţa unor mai masivă aplicare a reguli­ piese care dezbat proble­ amintiţi că au ştiut să pună
de conferinţe, pe teme agri­ săli aproape goale. De aceea, lor agrotehnice, în comunele mele cele mai importante în lumină ideile de bază
cole şi pe teme ştiinţifice ini­ după riteva teme, ridul a tre­ Lucieni, Ungureni, Dragotni- ale construcţiei socialismu­ ale pieselor lor prin crea­
ţiate de Ministerul Invăţămîn- buit să fie reluat de la în­ reşti, Caragiale, conferinţele lui la oraşe şi sate. Noi rea unor personaj ii vii,
tului şi Culturii. La ciclurile ceput.. Cu fntîrziere au au contribuit şi la creşterea piese într-un act, defi­ convingătoare şi intere­
de conferinţe agricole s-a că­ început ridurile şi la Pietro- numărului de ţărani care au nitivate în ultimele luni sante. întîlnim în aceste
utat să fie cuprinşi cit mai şiţa, iar la Ocniţa nici acum făcut cerere de intrare in de către autori, se a- piese eroi ai zilelor noas­
mulţi din sătenii care nu nu li se acordă atenţia cuve­ gospodăria colectivă. daugă la titlurile cu­ tre, purtători ai unei men­
frecventează cursurile agrozo­ nită. Experienţa multor comune prinse în recomandările talităţi noi comuniste, dă­
otehnice ale gospodăriilor La prima conferinţă din arată că de desfăşurarea în editate în toamnă de către ruiţi cu trup şi suflet cau­
colective. Responsabilii ciclu­ ciclul ştiinţific au participat bune oondiţiuni a ciclurilor Casa centrală a creaţiei zei socialismului. Atari
rilor de conferinţe din întreg tn întreg raionul peste 14.000 de conferinţe trebuie să se populare. Asupra acestor eroi sînt preşedintele Neac-
raionul au participat iniţial de săteni, la a treia cam tot ocupe atit consiliile de con­ noi piese, apărute de cu-* şu şi secretarul de par­
la un seminar raional pentru atîţia, iar apoi numărul total ducere ale căminelor cultu­ rînd (în „îndrumătorul cul­ tid Anton din piesa Nata-
instructaj. Lectorii au fost al participanţilor a scăzut rale cit şi sfaturile popu­ tural" sau în broşuri) ori liei Gheorghiu, Anişoara,
selecţionaţi cu grijă dintre pînă la 6.000. Acelaşi feno­ lare. Ar fi bine dacă, după în curs de apariţie — cele brigadiera din piesa lui
cadrele de specialitate din fi­ men se poate observa şi in exemplul celor din Nucet,
ecare comună, căutînd să se ceea ce priveşte conferinţele Tăţărani sau Brăneşti, consi­
asigure pe cit posibil ingineri agricole. liile de conducere ale cămi­
şi tehnicieni. nelor culturale şi grupele de
In întreg raionul există 76 Principala cauză a acestei conferenţiari cu probleme
de cămine culturale. Ciclu­ scăderi este faptul că la în­ agrozootehnice ar organiza în
ceput ciclurile s-au desfăşu­
rile de conferinţe ştiinţifice rat in toate căminele care acelaşi timp jurnale vorbite,
se desfăşoară în 75 din aceste seri de calcul despre posibi­
cămine, iar ciclurile de confe­ şi-au propus acest lucru, dar lităţile existente pentru rea­
rinţe agricole în toate cele 48 cu fiecare săptămină numă­ lizarea unei producţii de
rul celor care s-au ţinut de
cămine de centru. In fiecare planificare s-a micşorat. Numă­ 5.000 kg. porumb boabe în
comună însă sau selecţionat, rul de participanţi a mai scă­ culturile neirigate şi alte ma­
dintre toate titlurile conferin­ nifestări care să ducă la •
ţelor agricole, cele mai apro­ zut în unele comune (Glo- mai mare aprofundare a ce­
piate de specificul de produc­ deni, Comişani) şi datorită lor expuse in ciclul agricol.
muncii superficiale a activiş­
ţie respectiv. De asemenea, Numai prin remedierea
expunerea conferinţelor a fost tilor culturali, oare nu adap­ grabnică a tuturor lispnrilor
defalcată pe întreaga perioadă tează conferinţele la specifi­ şi prin utilizarea unei cit
de iarnă. cul local, se mulţumesc să le mai variate game de mani­
citească monoton, nu se ocu­
în comuna Hrăneşti, de pil­ festări, ciclurile de conferinţe
dă. de buna organizare a ci­ pă de popularizarea lor. De vor contribui în toate comu­
clului de conferinţe s-au ocu­ aceea, deşi ciclurile de con­
pat nu numai responsabilul ferinţe au inceput din luna nele raionului la îmbogăţirea Repetiţie, cu decoruri şi costume, la Casa de cultură din
sînt
decembrie anul trecut,
colectivului de conferenţiari, cunoştinţelor sătenilor. isaccea, raionul TuJcea
ci toţi activiştii culturali şi comune unde nu s-an expus
mulţi deputaţi ai sfatului decît 4—5 teme. V. DUMBRAVĂ mai multe rod al Con­ Siito Andrâs, inginerul Tîr-
popular. Datorită cursului „Vasile Alecsan- năveanu şi brigadiera zoo­
modului documen­ dri“ pe anul 1961—am vrea tehnică Gina din piesa lui
tat şi totodată să atragem atenţia instruc­ Tiberiu Vornic, tuşa Anica
atractiv în care torilor artistici şi mem­ din piesa lui M. Davido­
sînt expuse teme­ brilor formaţiilor artisti­ glu şi alţii.
le, precum şi ce de amatori. E vorba Comedia este genul ales
muncii atente de de piesele: „Baba Do- de majoritatea autorilor a-
popularizare des­ chia şi brigadierul" de mintiţi, pentru a înfăţişa
făşurată în comu­ M. Davidoglu, „întâmpla­ în chip atractiv realităţi
nă, cu fiecare rea de la tîrg“ de Lucia ale satului nostru contem­
conferinţă creşte Demetrius, „Dragoste, nu poran. Fără îndoială, rîsul
şi numărul audi­ te pripi* de Siito Andrâs, stîmit de situaţiile în care
torilor, ajungînd „Ce cauţi găseşti" de Ti- se află la un moment dat
de la 60 la în­ beriu Vornic, „Un iaz... şi eroii piesei, de replicile a-
ceput, la circa o poveste cu haz* de Na- cestora, are un puternic te­
300 in prezent. talia Gheorghiu şi „Stupii mei educativ.
Aceeaşi preocu­ cu pricina" de Teodor Interpretate în cadrul
pare se vădeşte Boşca. Festivalului bienal de tea­
şi în comuna Tematica acestor piese e tru aceste piese vor prilejui
Bărbuileţi. Iniţial, inspirată din actualitate, formaţiunilor teatrale de
aproximativ 90 dezbătînd problemele tran­ amatori posibilitatea reali­
de ţărani Înto­ sformării socialiste a a- zării unor spectacole atrac­
vărăşiţi şi-au ma­ griculturii, probleme de tive, interesante, deoarece
nifestat dorinţa un real interes pentru piesele la care ne-am refe­
să audieze per­ masa de spectatori de rit au calităţi ideologice şi
manent conferin­ la sate. Unele din piese, artistice evidente şi răs­
ţele din ciclul a- cum ar fi „C e. cauţi gă­ pund unor probleme de
gricol. Dar o dată seşti" de T. Vornic, se refe­ mare actualitate. îmbogăţi­
stîroit interesul, ră la atracţia exercitată de rea continuă a repertoriu­
şi cum conferin­ gospodăria colectivă asupra lui cu ultimele noutăţi ale
ţele f o l o s e s c ţăranilor muncitori întovă­ dramaturgiei într-un act
exemple luate din răşiţi ; altele vorbesc des­ este o obligaţie ce revine
munca întovără- pre importanţa dezvoltării fiecărui colectiv de artişti
şiţilor din comu­ gospodăriei colective prin amatori. In însemnările de
nă, numărul par­ înfiinţarea de noi ra­ faţă am vrut să atragem
ticipanţilor a cres­ muri de producţie, ca atenţia asupra cîtorva din
cut mereu. De cu- piscicultura (piesa Nata- aceste noutăţi.
rînd, cind lectorul
I. Robescu a vor­ La căminul cultural din Biharla, regiunea Orişana, tinerii colectivişti liei Gheorghiu), creşterea AUREL MARTIN
bit despre ^Creş­ petrec multe seri plăcute.