Page 19 - Albina_1962_02

LA O RDIN EA ZILEI: rmînd îndrumările şi tru a realiza 5.000 kg. este avantajul însămîr»-
U indicaţiile Consfă­ boabe la hectar neirigat. ţării mecanizate ? a venit
tuirii pe ţairă a ţă­
PREGĂTIRI PENTRU CAMPANIA ranilor colectivişti, colec­ Să vedem întîi care sînt atunci întrebarea firea­
lucrările de bază : arătu­ scă a lui Grigore Ierenia.
tiviştii din comuna Dra- rile adinei, îngrăşarea — La semănatul meca.
DE PRIMĂVARĂ goş Vodă, regiunea Bucu­ terenului, respectarea nic sămînţa se introduce
reşti, şi-au propus ca în
densităţii la hectar şi lu­
acest an sâ obţină recol­ crările de întreţinere. Le la aceeaşi adîncime. Mai
Peste puţin timp, pe întinsele ogoare, Pentru aceasta, este necesar ca la toate te sporite la toate cul­ vom lua pe fiecare în mare cu cîţiva centimetri
va începe o nouă etapă a lucrărilor agri­ gospodăriile colective să se termine în turile. Astfel, din cele parte. Arăturile adînci, ca de obicei. Deci o să
cole. Executarea acestor lucrări la un cel mai scurt timp condiţionarea semin­ 696 hectare, cît va cu­ făcute de cu toamnă, însămînţăm la 10-12 cm.
nivel agrotehnic superior şi la timpul ţelor şi să se trimită probe pentru ana­ prinde cultura porum­ menţin un sol bine afinat, (în 1961 adîncimea a fost
cel mai potrivit pentru fiecare cultură, liză la laboratoarele de control spre a bului, pe 600 din ele şi-au creează un mediu favo­ de 8-10 cm). Aşa că plan­
este o condiţie de mare însemnătate li se putea cerceta germinaţia şi purita­ propus sâ realizeze o rabil dezvoltării microor­ ta va rezista mai bine la
pentru sporirea continuă a producţiei. tea. producţie de 5.000 kg. secetă. De asemenea, el
De aceea este nevoie să ne pregătim cît Ia recomandările comisiei pentru pro­ boabe la hectar. ganismelor, reţin apa în favorizează răsărirea uni­
mai temeinic, folosind din plin timpul blemele privind producţia de cereale şi ★ pămînt. Important mai formă, se pot realiza rîn-
duri drepte
(care ajută
care a mai rămas pînă la începerea lor. plante tehnice a Consfătuirii pe ţară a este că, o dată cu ele, se la prăşitul mecanic). Toţi
In momentul de faţă o atenţie deose­ ţăranilor colectivişti, s-a arătat printre O sală mare de clasă pot încorpora în brazdă aceşti factori ne vor a-
bită trebuie să acordăm terminării grab- altele că este în interesul tuturor colec­ cu bănci înguste şi joase, şi îngrăşămintele natu- duce un spor de produc­
nice a reparării întregului utilaj, cu care tiviştilor să schimbe seminţele obişnuite în dreapta catedrei o ta­
se va lucra în campania de însămînţări. din soiurile locale cu seminţe din soiuri blă neagră, liniată pe ju­
O preocupare de seamă a consiliilor de de mare productvitate. Gospodăriile co­ mătate. Pe masă planşe,
conducere ale gospodăriilor colective lective au posibilitatea să-şi procure sticluţe, săculeţe de dife­ O lecţie
este controlarea felului în care se face prin schimb de la bazele de recepţie să- rite mărimi cu porumb şi
repararea utilajului (grape, semănători, mtnţă de floarea-soarelui din soiul mai mulţi ştiuleţi. La ce instructivă
prăşi tori). Wniimk, care s-a dovedit a fi productiv foloseşte asemenea ma­
Paralel cu repararea utilajului agricol şi bogat în ulei, iar sămînţa de porumb terial didactic pentru
este necesar să se continue transportarea dublu hibrid se poate procura de la nişte elevi de şcoală ? te
îngrăşămintelor pe cîmp. Este ştiut că întreprinderea Agrosem. Pentru Ioturile întrebi nedumerit. Folo­ râie. Cum ajută ele la ţie de cel puţin 200 kg.
folosirea îngrăşămintelor este o condiţie destinate obţinerii a 5.000 kg porumb seşte, căci de data a- sporirea producţiei am la hectar.
de bază în sporirea producţiei agricole. ceasta şcolarii sînt 50 de verificat-o şi noi practic,
De aceea, în primul rînd trebuie folosite boabe Ia hectar în culturi neirigate, se colectivişti. 50 de cursanţi anul trecut*4. Au fost explicate apoi
toate celelalte lucrări din
cantităţi cît mai mari de îngrăşăminte recomandă folosirea seminţei numai din de la învăţămîntul agro. — Dacă am fi îngrăşat complexul de măsuri a-
naturale ce se găsesc la îndemîna fiecă­ porumb dublu hibrid, potrivit condiţii­ zootehnic. măcar jumătate din su­ grotehnice care-1 necesi­
rei gospodării. Gunoiul de grajd este un lor de climă şi sol specifice zonei res­ „Astăzi — îşi începe in­ prafaţă, ce producţii tă
îngrăşămînt complet, potrivit pe toate ginerul Alexandru Nicu- mari am fi avut — inter­ cultura porumbului.
Multe discuţii s-au iscat
tipurile de sol. Dat în cantităţi de 20—30 pective. lescu lecţia — vom învă­ vine Constantin Manciu. şi In jurul întrebării dacă
de tone la hectar, asigură însemnate Ing. TRAIAN POPESCU ţa despre agrotehnica
sporuri de recoltă. In zonele mai sece­ din Ministerul Agriculturii cultivării porumbului pen­ — Cele 25 hectare lucra­ lucrarea cu sapa rota­
te de echipa mea şi în­
tivă este necesară sau
toase cantitatea de gunoi de grajd tre­ grăşate cu cîte 20 tone nu. „Ce ne trebuie o lu­
buie să fie mai moderată, între 15—20 gunoi de grajd au dat crare în plus ? Bani chel­
tone la hectar. Acest îngrăşămînt dacă 5.600 kg. boabe pe fie­ tuiţi în zadar. Ce, fără ea
este dat împreună cu îngrăşămintele mi­ care hectar. nu se poate ? — se între­
nerale, dă rezultate şi mai bune sporu­ Dar pînă la
rile de producţie fiind şi mai mari. Pen­ — Tocmai de aceea — bau unii.
tru plantele legumicole, cantităţile de continuă lectorul — am urmă, colectiviştii au a-
gunoi de grajd care se aplică sînt mai îngrăşat în toamnă 500 flat că executarea unei
mari, ajungînd pînă la 60 tone la hectar hectare cu cîte 20 de tone lucrări cu sapa rotativă
praşile
(de cinci ort are efectul unei
la hectar
şi chiar mai mult. In primăvară, îngră- sau a unei ploi bune. Ea
sămintele naturale se încorporează în mai mult ca în anul tre­
cut), gunoi avem destul, distruge crusta şi for­
sol o dată cu lucrările de întreţinere a mează un strat izolator
ogorului, în vederea însămlnţărilor. Este atunci de ce sâ nu ne fo­ care împiedică evapo­
bine ca îngrăşămintele să fie încorporate losim de calităţile lui. rarea apei în sol.
în sol îndată după împrăştierea lor, Lecţia a continuat mal ★
altfel îşi pierd din substanţele nutritive. mult sub forma unor dis­
Folosirea îngrăşămintelor nu trebuie fă­ cuţii la baza cărora a S-a încheiat încă o lec­
cută la întîmplare ci în raport cu nevoile stat propria lor experien­ ţie din cele 24 ce le cu­
fiecărei plante şi cu starea de fertilitate ţă. Noţiunile teoretice a- prinde Învăţămîntul a-
a pămîntului. veau drept exemplificaţii grozootehnic din acest
rezultatele practice. Ce
Un alt factor important care contribuie lucrări noi se vor mai an. La sflrşitul ciclului
la obţinerea unor recolte bogate, este face în acest an la cul­ cursanţii vor avea deslu­
sămînţa. Şi în această privinţă trebuie tura porumbului ? In pri­ şite tainele obţinerii unei
să respectăm cu stricteţe cîteva reguli mul rînd semănatul va fi recolte tot mai bogate.
şl anume : sămînţa să fie dintr-un soi în întregime mecanizat. In acest fel, legătura co­
productiv şi potrivită cu condiţiile pedo­ La S.M.T. Hămeiuş, regiunea Bacău lucrările de reparaţii Sînt pe (Anul trecut s-a însămin- lectiviştilor cu agroteh­
climatice specifice fiecărei regiuni, să terminate. Iată-i pe mecanicii Gheorghe Bălan, Gheorghe Burcă şi nica va fi şi mai strînsâ.
fie curată, cu alte cuvinte să fie condi­ şeful de brigadă Vastle Oprişan executind ultima operaţie de ţat mecanic doar jumă­
ţionată şi să aibă putere de încolţire. montare la u » tractor TJTOS 27. tate din suprafaţă). „Care ION M IH IŢ
prişan n-a ajuns însă intim- Ciutei, care anul trecut a dat
plător îngrijitor de vaci. Dra­ o producţie de 4.650 litri.
gostea pentru animale şi do­ ★
rinţa de a mund în acest
sector şi le-a maniefstat de n lumina documentelor
multă vreme, Adeseori seara, recentei Consfătuiri pa
după ce venea de la cîmp, ţară a ţăranilor colec­
zăbovea pe la grajduri urmă­ tivişti, membrii gospodăriei
colective „Drum nou" din O-
gospodăria
colectivă
L a „Drum Nou" din satul pe cap de vacă furajată. Ci­ vara trecută, pe lingă păşu­ rind cum lucrează îngrijitorii. prişeneşti şi-au propus pentru
Toate acestea le ştia consiliul
na!, s-a introdus hrănirea su­
frele de mai jos sînt grăitoare:
Oprişeneşti, raionul Fău- Creşterea producţiei de lapte plimentară la iesle. Această de conducere al gospodăriei anul acesta să obţină pe cap
rei, există o preocupare per­ pe cap de vacă furajată. sporire a producţiei se mai cînd l-a numit îngrijitor. de vacă furajată cu 400 litri
manentă pentru dezvoltarea datorează şi faptului că unii în grajdul în care lucrează lapte mai mult faţă de pionul
anului trecut.
fermei de vaci, pentru obţi­ 1958 1.539 îngrijitori, ca Sandu Mitre a acum Valeriu Oprişan se află / Şi cum anul
nerea unei producţii de lapte 1959 1.600 şi Ion Coteţ, care n-au mun­ îngrijitori vechi, care de-a trecut planul a fost simţitor
din ce în ce mai mare. Mă­ 1960 1.725 cit conştiincios, au fost în­ lungul anilor au căpătat o depăşit, colectiviştii sînt ho­
surile luate de consiliul de 1961 2.364 locuiţi cu oameni care mani­ bogată experienţă în creşterea tărâţi să muncească în aşa fel
conducere, sub îndrumarea festau dragoste de animale. animalelor şi care se stră­ ca şi în anul acesta să-l
organizaţiei de bază, pentru a- Să luăm, bunăoară, pro­ In rezultatele obţinute in duiesc ca experienţa dobîndi- depăşească.
sigurarea unor adăposturi co­ ducţia din ultimii doi ani. creşterea producţiei de lapte tă de fiecare în parte să de­ M ARIA
respunzătoare, unei îngrijiri Diferenţa de 639 litri lapte un rol însemnat a avut şi vină un bun al tuturor, să se
şi hriniri ştiinţifice a anima­ obţinută pe cap de vacă preocuparea pentru formarea concretizeze într-o producţie CH1RCULESCU
lelor, pentru permanentizarea în 1961 faţă de 1960 e o ur­ unui nucleu propriu de ani­ sporită de lapte pe gospodărie.
oamenilor care lucrează la mare a îmbunătăţirii sistemu­ male, prin introducerea unei Nicolae Mitrea, care cu cî­
fermă, au avut ca urmare lui de furajare a animalelor. selecţii riguroase în vederea teva minute înainte îndruma AZI, LA POMUL
creşterea continuă a produc­ De ia începutul anului trecut ameliorării raselor. In pre­ pe tînărul Valeriu Oprişan,
ţiei de lapte. Astfel, an de an, in gospodărie s-a introdus me­ zent din totalul de 160 vad PÂTULAT
în gospodăria din Oprişăneşti, toda furajării animalelor după cu lapte pe care le are gos­ lucrează de cind ani la ferma
s-a înregistrat o creştere sim­ producţia obţinută şi greuta­ podăria, mai mult de jumă­ de vaci. Lingă lotul său, pe Frunzuliţă matostat
care-l supraveghea in timpui
ţitoare a producţiei obţinute tea animalelor. De asemenea, tate sînt obţinute din prăsită mesei, mi-a destăinuit câteva Lîngd părul pătulat.
proprie. în grajdurile gospo­ din „secretele" producţiei mari Nu era nimic alt-dat I
dăriei sînt vad de mare pro­ ce o obţine. Mi-a subliniat Aveau tirla bogătanii,
ductivitate, născute şi crescu­ mai ales învăţămintele dobîn- Puneau câsoaia ciobanii
te în gospodărie. dite în cei cinci ani, atît la Pe moşia boierească
★ cursurile zootehnice cît şi din Şi păşteau vitele tească !
e înserează. în grajd în­ experienţă proprie. Impor­ A zi la părul pătulat
grijitorii pregătesc masa tanţa permanentizării îngriji­ Nu mai e ce-a iost odat’ :
de seară pentru vite. Se torilor mi-a redat-o prin ci­ Patru grajduri sînt la rînd
aduc furajele, se întocmesc frele producţiilor obţinute de Şi patru saivane sîn t!
raţiile. La un capăt al ei în aceşti ani. Dacă în anul Vezi mîndruţe-n dimineţe
grajdului Nicolae Mitrea ex­ 1957 obţinea de la lotiU său Unduind fustele creţe,
plică ceva unui tinăr îngriji­ de vaci o producţie de 1.670
tor. litri, la sflrşitul anului trecut, Mulgînd turma şi cireada
— Intr-un lot vadle nu sînt de la acelaşi lot de vaci a ob­ Pe la opt termina treaba I
toate la fel. Fiecare e cu nă­ ţinut o producţie de 3.230 litri Şi se văd îngrijitorii
ravul ei. Uite, de pildă, Rin- pe cap de vacă furajată. Pe la grajd veniţi cu zorii,
dunica din lotul meu, nu mă- — Iot-o pe Bălaia — îmi ara­ Pe linia grajdului!
nîncă cu poftă borhot, în tă o vacă de toată frumuseţea, De drumul saivanului!
schimb e tare lacomă la siloz. — Cînd am primit-o în lot dă­ Frunzuliţă foi crestate
Cornelia, dimpotrivă. Cunoaş­ dea o producţie destul de De-ntrebi ale cui sînt toate î
terea fiecărei vaci, in parte, mică. Mă gîndeam atunci să Totul azi al nostru e —
atîmă mult la producţie. scap de ea... Şi totuşi, îngri­
Cunoaşterea realizărilor din zootehnie obţinute de gospodăriile Tînărul cu care vorbea Ni­ jind-o cu multă răbdare, am Avuţie G.A.C
colective fruntaşe a intrat în obişnuinţa îngrijitorilor de la fer­ colae Mitrea, era un nou în­ ajuns să mulg de la ea anul Auzit în Drăcşănei, raio­
ma de animale a g.a.c. din satul Pîrlita, raionul Olteniţa. Iată-l grijitor. Fusese numit la fer­ trecut 3.157 litri lapte. îmi a- nul Roşiori de Vede, regiu­
pe tehnicianul zootehnist Petre Apostol citind o broşură pri­ ma de vaci abia la începutul rătă apoi şi pe Rîndunica, una nea Bucureşti, de NELU
vind metodele de sporire a producţiei de lapte anului. Utemistul Valeriu O- din cele 11 descendente ale BAROANA.