Page 2 - Albina_1962_02
P. 2
O sarcină importantă
a căminelor culturale
(Urmare din pag. l-a) încă de o cotitură în organi
zarea unor acţiuni cu cartea legate
de aceste documente.
ţe înfăţişate de numeroşi vor In privinţa popularizării învăţă
bitori, a recomandărilor comisii mintelor Consfătuirii, instituţiile cul
lor şi a Chemării Consfătuirii. Expu turale de la sate mai au încă multe
nerile făcute de participanţi la Con de făcut. E nevoie în primul rînd ca
sfătuire, de preşedinţi de gospodării, ele să organizeze manifestări mult
de ingineri şi brigadieri, prilejuiesc mai variate şi mai strîns legate de
în cele mai multe cazuri dezbateri condiţiile specifice din localitate, de
interesante şi deosebit de fructuoase. planurile de producţie ale gospodă
La o asemenea manifestare ce a riilor. Căminele culturale pot orga
avut loc în comuna Slivna din raio niza, în afară de conferinţe şi expu
nul Bujor, colectiviştii s-au sfătuit neri, seri tematice, seri de calcul,
cum să lucreze şi ce metode să folo seri închinate fruntaşilor gospodări
sească pentru a obţine 5.000 kg. boa ei şi altele. Aceste activităţi trebuie
be porumb la hectar în teren neiri organizate pe diferite probleme ale
gat. La o întilnire între inginera gospodăriilor respective. Se pot or
gospodăriei şi colectiviştii din satul ganiza asemenea manifestări cultu
Lehliu, regiunea Bucureşti, inginera rale pe problema necesităţii creşte
le-a arătat colectiviştilor ce canti rii continue a fondului de bază, a Scenă din piesa „Rîsul pămîntului" in interpretarea artişti
tăţi mari de grîu ar fi putut obţine dezvoltării fermelor de vaci, porci lor amatori ai căminului cultural din Pietroiu, raionul Feteşti
în plus dacă ar fi acordat o aten şi păsări, pe problema creşterii pro
ţie mai mare aplicării regulilor agro ducţiei la hectar la toate culturile,
tehnice. Şi în comunele încă neco a creşterii valorii zilei-muncă în
avută 1 Un preşedinte de gospodărie
lectivizate dezbaterile asupra învă
ţămintelor ce decurg din lucrările gospodărie etc. In orientarea a-
Consfătuirii sînt rit se poate de rod cestor manifestări trebuie
în vedere dezvoltarea tuturor ra
nice. La Boroaia, raionul Fălticeni,
de exemplu, munca desfăşurată pen murilor de producţie ale gos | despre căminul cultural
tru popularizarea documentelor podăriei. Ar fi bine să se trea
Consfătuirii a contribuit în bună mă că la organizarea unor acţiuni
sură (alături de activitatea politico- chiar pe brigăzi de cîmp şi zooteh egătura cu viaţa este cheie de boltă pentru ■S
culturală desfăşurată anterior) la nice, pe ferme de păsări şi de porci, Z succesul activităţii căminului cultural.
faptul că cele 343 de familii de ţă pentru a se acorda colectiviştilor un Faptul este verificat neîncetat de propria
rani întovărăşiţi s-au hotărît să con ajutor cît mai concret în însuşirea experienţă a căminelor culturale.
stituie o gospodărie colectivă. experienţei înaintate cuprinsă în In legătură cu aceasta i-am pus cîteva în
Majoritatea căminelor culturale documentele Consfătuirii. Este reco trebări tovarăşului Alexandru Ciobanu, preşe
nu se limitează în munca de popu mandabil ca toate ciclurile de confe dintele gospodăriei agricole colective din comuna
larizare a documentelor Consfătuirii rinţe agricole şi discuţiile de la Proştea Mare, raionul Mediaş :
numai la expuneri şi conferinţe, ci cercurile agrozootehnice să abordeze — Am asistat ultima oară la un concurs izbu
sînt preocupate de organizarea unor problemele importante indicate de tit : „Cine ştie, cîştigă", organizat de căminul
manifestări cu caracter rit mai va- Consfătuire cu privire la sarcinile cultural. Gospodăria colectivă şi-a adus, printre
riat şi atrăgător, cu o rit mai mare actuale ale gospodăriilor colective şi altele, contribuţia materială, cumpănind din fon
eficienţă. La căminul cultural din la perspectivele de viitor. dul cultural obiecte de utilitate care au fost
Stremţi, raionul Alba Iulia, progra In munca de popularizare a do inminate ca premii celor mai bine pregătiţi.
mele săptămînale sînt în bună mă cumentelor Consfătuirii filmul tre Tema concursului a fost inspirată din activitatea
sură legate de documentele Consfă- buie mai bine folosit, organizîndu-se gospodăriei colective. Formularea întrebărilor
tuirii. Aici, în fiecare săptămînă se discuţii şi convorbiri pe marginea este rodul consultării dintre directorul căminu
organizează manifestări variate, a- documentarelor din regiunile respec lui cultural şi consiliul de conducere al gospo
trăgătoare, inspirate din documen tive cît şi pe marginea documentare dăriei colective.
tele Consfătuirii şi strîns legate de lor agricole. La rîndul lor, biblio Iată una din întrebările puse ; „Care este co
diferitele sectoare ale gospodăriei. tecile ar putea organiza acţiuni mai lectivistul cu cele mai multe zile-muncă şi cît
Colectiviştii de aici vin cu multă multe şi mai variate. Este adevărat, a ciştigat în acest an V (Grogner Andrei: cîştig
dragoste la „jurnalele vorbite“ pe la cercurile de citit au fost popu total cu familia, 32.000 lei).
teme legate de producţia de cereale, larizate documentele Consfătuirii, întrebării nu-i lipseşte şi un anume tîlc. Nu
la serile de calcul despre creşterea dar numai acest lucru nu este sufi mele lui, ca şi al lui Petre Fuchilă, care are 600
producţiei de lapte, la întîlnirile cu cient. Bibliotecile trebuie să fie pre zile-muncă, au răsunat clar şi tare în sală. Le-au
colectiviştii fruntaşi din diferitele zente cu cartea în mijlocul colecti auzit toţi şi au aplaudat şi răspunsul şi pe frun
sectoare şi la alte manifestări. Aceste viştilor, în toate sectoarele gospo taşi. S-a aflat că meritele lor se bizuie deo
manifestări urmăresc să lămurească dăriei. Să organizeze consfătuiri cu potrivă pe faptul că au făcut lucrări de calitate,
pe colectivişti asupra necesităţii de cititorii, recenzii şi prezentări de dar că au şi participat regulat la muncă. Am
a mări producţia în toate sectoare cărţi agricole, apelînd pentru acea putut zări atunci printre cei eare aplaudau şi
le gospodăriei şi de a-i mobiliza sta şi la inginerii agronomi şi zoo pe unii care nu se prea laudă cu punctualitatea
pentru realizarea acestora. In co tehnici din gospodărie, şi să reco în muncă. Erau oarecum stingheriţi, fiindcă se
muna Livada din regiunea Mara mande colectiviştilor cărţi agricole ştiau la polul opus faţă de fruntaşii amintiţi.
mureş. serile de calcul despre creş legate de sarcinile şi munca fiecă Altă întrebare s-a referit la creşterea produc
terea animalelor, despre veniturile ruia. Să organizeze activităţi inte ţiei de lapte şi cauzele acestei creşteri. Faţă de
ce se pot obţine din îngrăşarea por resante cu cartea agricolă la brigă anul trecut s-a obţinut un spor de 5 litri de
cilor, serile tematice pe cele mai im zile de cîmp, în sectorul zootehnic, fiecare cup de vacă. O cauză stă în faptul că
portante probleme de producţie ale la ferma de păsări, de porci etc. gospodăria a repartizat aici pe cei mai buni şi
gospodăriei sînt completate cu ma E bine ca toate manifestările or mai capabili dintre colectivii;,ti (lucru pe care
nifestări organizate de bibliotecă pe ganizate în legătură cu documente nu-l făcusem pînă atunci). S-a introdus, de ase
marginea cărţilor agrotehnice legate le Consfătuirii să fie urmate de menea, pentru prima oară semimecanizarea mun
de aceleaşi probleme. Merită atenţie scurte programe artistice. In această cilor în grajd şi, foarte important, s-a asigurat
iniţiativa din regiunea Hunedoara, privinţă brigăzile artistice pot adu o bună bază furajeră.
de a folosi cu pricepere documenta ce un aport însemnat prin întocmi — Căminul cultural trebuie să se bucure la
rele agricole pentru o mai largă rea şi prezentarea unor programe rîndul lui, în vederea unei cît mai rodnice acti
popularizare a învăţămintelor Con operative, inspirate din documentele vităţi, de sprijin din partea gospodăriei colec
sfătuirii. Astfel, în comunele raioa Consfătuirii şi axate pe sarcinile tive. Dv. acordaţi acest sprijin ?
nelor Sebeş, Orăştie şi Alba lulia, gospodăriilor respective. — Fără doar şi poate. Şi-l realizăm anume pe
raioane cu însemnată pondere agri Instituţiile culturale de masă de la. două căi. Prim a: unul din membrii consiliului
colă. rulează în mod regulat aseme sate trebuie să considere ca o sar nostru de conducere, brigadierul de cîmp Nico-
nea documentare agricole. Un nu cină de cinste buna organizare a lae Mărgineanu, e şt membru în consiliul de
măr de 28 de documentare agricole popularizării învăţămintelor Consfă conducere al căminului cultural. El îi ţine pa
cuprinse în circuit rulează şi vor tuirii şi să desfăşoare acţiuni inte tovarăşii de aici în curent cu problemele pro
rula la cinematografele săteşti din resante, variate şi eficiente în vede ducţiei şi o face, desigur, cu deplină compe
raioanele amintite. Pe marginea a- rea însuşirii şi aplicării lor în tenţă. Subliniez că asta se adaugă la mijloacele
cestor documentare (despre produc viaţă în fiecare gospodărie colectivă. proprii de informare ale căminului cultural.
ţia de cereale, creşterea animalelor Dăm, de cîte ori e nevoie, şi sprijin material
în gospodăriile colective, creşterea direct căminului cultural.
păsărilor, a porcilor etc.), se organi — După cîte ştim, comuna e complet colecti
zează discuţii interesante legate de vizată. Cîţi colectivişti sînt artişti amatori ?
problemele gospodăriilor colective — Pînă nu de mult, în toate formaţiile artis
din comunele respective. tice ale căminului erau şi colectivişti. Am avut
S-ar putea înşirui multe exemple chiar o echipă de teatru formată numai din
de cămine culturale care desfăşoară tineri colectivişti. Ne călăuzeam de consideren
o activitate bogată şi atrăgătoare, tul că pe scenă artistul amator-colectivist poate,
cu o largă sferă de cuprindere, pen ca nimeni altul, să joace rolul pe viu, să con
tru popularizarea învăţămintelor vingă repede pe spectatori. Mulţumiţi de această
Consfătuirii. Dar nu se poate trece situape, am lăsat lucrurile să se desfăşoare de la
cu vederea că multe din aceste ma sine. Azi, majoritatea în formaţiile artistice o
nifestări nu sînt întotdeauna sufi deţin salariaţii din comună. Mobilizarea colec
cient de strîns legate de condiţiile tiviştilor la activitatea artistică este deopotrivă
specifice din localităţile respective, o datorie a consiliului de conducere al căminu
de dezvoltarea diferitelor ramuri de lui cultural ca şi al gospodăriei colective.
producţie din gospodăriile colective. — Ce doriţi în prezent din partea căminului
Sînt. din păcate, şi cămine culturale cultural ?
(Pestiş — Hunedoara, Vama — Mara — Un program de brigadă axat pe problema
mureş, Corni — Galaţi şi altele), care disciplinei în muncă, a păstrării avutului obştesc
nu organizează încă manifestări va (mai sînt unii care în loc să ţină şleaul, trec cu
riate pe marginea Consfătuirii, toată căruţa prin culturi, că-i mai de-a dreptul, alţii
activitatea lor limitîndu-se la citirea care degradează atelajele).
şi prezentarea documentelor în — Altceva: căminul cultural ar trebui să
cercurile de citit. Multe biblioteci atragă în colectivul de conferenţiari şi colecti
vişti. Avem colectivişti cu experienţă în muncă,
sînt, de asemenea, încă datoare cu
ca. de pildă, Augustin Frâţilă, Dumitru Rusu şi
manifestări de masă legate de docu alţii, care pot ţine conferinţe interesante.
mentele Consfătuirii. Este adevărat, Aş moi dori să se intensifice colaborarea din
\ GIR RĂDULESCU
bibliotecile au difuzat şi au popu ( „Colectivista Ioana Anicvlinei“— tre gospodărie şi cămin şi asta să se reflecte în
larizat broşurile conţinînd documen ( sculptură în piatră planuri de muncă concrete, bogate în conţinut şi
mobilizatoare.
tele Consfătuirii, au dat un ajutor / (Din „Expoziţia regională de artă V. TUDOR
substanţial la citirea lor în cercu I plastică“)
rile de citit, dar nu se poate vorbi
