Page 20 - Albina_1962_02

r
EOF’ i\
*
i * i «fWr-.d' /
V J.
De-o vreme Încoace Janko este ioarte Povestire de KUBÂN ENDRE care nu se poartă cum ar trebui. Ştia nouâ regiune — Hunedoara -
preocupat. Trebuie să-şi bată capul să acum, văzuse doar cu ochii Iui... O celorlalte trei care în ultimei
iasă dintr-o încurcătură. Parcă n-a avut el A început să ia seama. Pleca acasă au raportat cu îndreptăţită i
destule necazuri. Nu că nu i-ar li bine în gata de drum, cu felinarul aprins, cînd I mai tîrziu, aşteptînd să treacă adăpatul. ducerii partidului nostru iubit că
colectivă. Dimpotrivă. Preşedintele Şandor s-a părut că vreo două, trei vaci întind Era cu ochii pe Santa. sată de cel de ol Ilî-iea Congres
Csiudar l-a dat deunăzi exemplu îngrijito­ capul spre el într-un anumit fel, de parcă Cugetul său se liniştise în privinţa privind colectivizarea agriculturii, i
rilor de animale. cereau ceva. Ochii lor erau îndreptaţi asta ; cine ştie, poate fusese cu adevă­ tuită cu succes. Astfel, harta
spre el. Numai în timpul secetei celei agriculturii patriei noastre înscri
Lui Janko nu-i trebuie numai bani şi rat numai o întîmplare. Atît numai că
produse ; nu numai pentru asta munceşte. mari l-au mai privit aşa vitele. S-a luat într-o seară s-a întîmplat ceva curios. <j şasea regiune intrată în familia
Doar niciodată nu s-a lăcomit după bani. de gînduri. Mergînd spre casă, s-a nimerit alături de Y> cuprinzătoare a agriculturii sociali
Clnd să se ii lăcomit ? Cînd a fost argat — Spune, moş Pătruţ, — a întrebat — Santa. La început i s-a părut că întîmplă- pas istoric care confirmă mersul ht
pe vremuri ? Adică, pe atunci, pe cînd, în cînd au plecat îngrijitorii ? tor, dar Santa îl aşteptate dinadins : avea ‘,v al întregii noastre agriculturi pentn
afară de cizme şi de nişte amărîte de hai­ Bătrînul a dat din umeri. ceva să-i spună. I-a şi spus, cam apăsat V> uneia din cerinţele esenţiale ale I
ne, cîştiga într-un an numai atîta cit — Nu toţi deodată. Ileana şi-a băgat şl de sus : /.> şase ani, Încrederea cu care ţarăni
să-şi ducă zilele ? Dar toate acestea au în cap că trebuie să mulgă zilnic de la — Măi Andraş, aud că tu mă spionezi. v urmează calea arătată de partid. 1
trecut, iar acum în colectivă are altă fiecare vacă de-a ei cîte 20 de litri. Atîta Treci uneori la grajd şi îmi adăpi vacile. 5) (ic care conlirmă încă odată nu ni
viaţă şi alte gînduri îi vin în minte. îşi îngrijeşte vacile, că uneori iţi pierzi — Eu t s-a mirat Janko, simţind că nil acestui drum, dar şi posibilităţi
Că îi sînt dragi porcii şi se ocupă de şi răbdarea. Ea pleacă cea din urmă faţa 1 se face ca para. — Intr-o seară procesului de colectivizare înainl
aşa cum s-a arătat la Plenara C.
el ? cum zic unii. Păi ai cui sînt, dacă acasă, şi în revărsatul zorilor e prima. numai m-am dus după felinar şi mi s-a y din 30 iunle-1 Iulie 1961.
nu ai lor ? Nu poate decît să-ţi crească Azi bunăoară, de două ori s-a întors din părut că vacile tale sînt însetate. Le-am Peste 63.000 familii de ţărani hune
inima cînd îi vezi cum se rotunjesc de drum. Totdeauna îi dă în minte c-o fi dat puţină apă. Cred că nu-i nimic rău în 318 gospodării colective păşesc
la o zi la alta şi cum grohăie Ia tine, uitat cîte ceva. Ba că „moş Pătruţ să în asta. Şl să ştii că eu nu spionez, cînd lîngă umăr în marele front al c(
cînd le-aduci de înfulecat... ai grijă de vaci", ba că „moş Pătruţ, îmi văd cum lucră alţii. Treabă este destulă desfăşoară împreună strategia obţ
la noi în colectivă şi numai atunci ne-o
Iar hrană a fost şi este din belşug. ajuţi dimineaţa, să le scot la păscut ?" fi bine la toţi tund tot insul lucră bine.
Cocinile sînt zidite din cărămidă şi-ncap Ştii, că dimineaţa le duce afară, de Ia Şi eu mă, Jani, aş vrea ca prietenii mei
în ele cu sutele. De aşternut, ce să mai patru. A citit într-o carte că pe răcoare lntîi să lucre bine. Hunedoara — o nouă r
vorbim, fiecare îşi are culcuşul lui, moale pasc mai bine... Santa a ridicat glasul.
şi călduros. — Bine, am înţeles. Dar ceilalţi T — Şi crezi că eu nu lucru ? Am des­ cu agricultura colecţii
Numai de la adunarea generală încoace — Păi, dragul meu, după ce le dau de tulă treabă, n-avea tu grijă. Mai multă
au trimis la oraş fix nouăzeci şi şase de mîncare, le adapă şi le mulg. Asta-i ca tine... Doar atîta îţi spun : văr, nevăr, telor bogate şl a sporirii bunăstăr:
porci de cîte 100 de kile şi mal este pe treaba lor. Pe urmă, omul cu mîna iute prieten, neprieten, ai grijă ce faci şi fie­ muncesc pe ogoare. Pentru formar
gătate îngrăşatul unui alt transport, tot gată mai repede. Să-l vezi pe Santa Jani. care să măture în curtea Iui. front al colectiviştilor în întreag
cam pe atîta, cum scrie la contract. O fi Totdeauna pleacă primul acasă. Cînd vin Spunînd aceste cuvinte, I-a lăsat în cuvîntul partidului a indicat ca sing
mult de muncă, dar e şl răsplată... eu, rar îl pot vedea la faţă... drum şi s-a dus în mare grabă. minţit catalizator exemplul gospod
Iuliş, soţia lui, chiar dacă a înaintat în — Aşa, aşa — a mormăit Janko şi a ★ vechi. Puterea exemplului înaintat,
vîrstă, a înflorit totuşi că aproape n-o mai ieşit pe uşă. Felinarul ardea cu flacără Janko se glndi mult la necazul acesta de 2.842 kg. porumb boabe şi 1.875
recunoşti. Găteşte numai mîncărurile care mare şi lumina drumul pînă departe ; cu cu Santa. Auzi, că nu-1 priveşte ce fac hectar obţinute de colectiviştii din
le plac lor cel mai mult şi-o aude cîntînd toate acestea nu-i venea să se ducă. alţii I Se poate aşa ? E adevărat că Sus, al mediei 2.865 litri lapte obţii
adesea. De ce n-ar cînta, la o adică î Poate că greşea, însă cine ştie cum o îi Santa-i îngrijitor de vad, iar el îngri­ cele 104 vaci ale cîlnicenilor, sau a
Are de toate ; banii îl ajung, nu mai tre­ uitat Santa să le dea apă. Şi-apoi Santa jitor de porci, dar asta nu înseamnă că gospodăriile din Gîrbova, Pricaz, Te
buie să întindă de fiecare leuşor. îi era şi-o ţîră rudă, văr de-a şasea spiţă. grajdul vadlor nu e „curtea Iui", adică a fost determinant In acest sens.
averea luL E a tuturor colectiviştilor. Lui Transformări izbitoare s-au petrei
Şanta 1 s-a încredinţat o avere însemnată, satelor colectivizate. Tractoarele
iar dacă nu-şi îngrijeşte bine vitele, e adîncl în tarlalele cărora nu le ve:
om de nimica. Ori se îndreaptă, ori tre­ Munca nu se mai face la vena Int
riguros, după cele mai de frunte n
buie schimbat de acolo. Numai la doi agrozootehnicii, de aici şi rezultate
paşi de el, Ileana se ţine de cuvînt.
Mulge zilnic 20 litri de lapte de la fie­ cele mai de frunte. Şi din acest
care vacă. Iar ale lui Santa ? Vacile sînt alte schimbări ale peisajului : case
la fel, nutreţul la fel, totuşi... mărate construcţii — magazii, grajdi
Fireşte, Janko se frămîntă numai în Hunedoara alături de celelalte re<
tine. E treabă gingaşă să bănuieşti pe tivizate îşi conjugă acum elorturile
cineva, dar cum să faci dovadă ? Că an voltarea tinerelor mlădiţe colectiv
fost atunci însetate vacile, într-o seară? aducerea lor la nivelul gospodării!
Asta a fost o dată. Cum să se ducă să-l Cu multă recunoştinţă pentru cel cat
pîrască Ia preşedinte ? sprijin şi călăuză, hunedorenli „asi
totul Central al Partidului
Muncito
Gîndurile nu-i dădeau pace lui Janko. că nu-şi vor precupeţi elorturile p
Işt terminase treaba şi tot nu se ducea plinirea sarcinilor istorice trasate d<
acasă. Ia să-şi mai arunce o dată privirea al III-lea ai partidului în vederea
spre grajd. Trebuie să fie atent, să se construcţiei socialiste în ţara noastri
convingă. Rămăsese în curte, între graj­
duri, fumînd o ţigară. Ca să-l treacă
timpul, cum s-ar zice. Il văzu pe Şanta
venind cu vacile de la cîmp.
Ar fi putut să plece, să nu mai crea­
dă Şanta cine ştie ce. Totuşi sta şi aş­
tepta. Iată-1 pe Şanta. îşi trăsese pălăria
mai pe ochi şi mergea iute undeva. „Dar
apa ? Adăpatul I" se întrebă mirat şi ne­
liniştit Janko. „Nu le-a dat nici acum. Ce
fel de om e cel care fuge aşa ?"
îşi azvlrll ţigara şi se îndreptă iute
spre grajd. Pe cînd turna apa în jghiab,
auzi pe cineva lîngă el, mirîndu-se :
— Măi Janko, tu îi ajuţi şi lui Şanta ?
Mi-a spus că vrea să se ducă Ia oraş cu
trenul de seară. Te-o fi rugat pe tine
să-i adăpi vacile, nu ? Păi aşa-i dacă aţi
copilărit împreună şl Ia armată aţi fost
tot laolaltă. Vă ajutaţi unul pe altul. Sîn-
teţi cumva şi rude ?
Era Ileana.
Janko l-a răspuns necăjit: -Zidari
— Adevărat, am făcut armata îm­
preună. (Nu-1 mai spnse că sînt şi veri). t — t 1 -i_- r
In seara aceea, cînd a plecat de la
grajduri, s-a dus drept la sediul gospo­ Cresc zidurile ţării In ritm nestăvilit
dăriei. La preşedinte sau la secretarul de Alcătuind In zare dantelării măiestri
partid, pe care-1 va găsi mai lntîi acolo. Şi printre flori, ce-n glastre abia au
Nu mai putea să tacă. Dacă Santa nu-şi Vezi mamele ca pruncii In braţe, la
face datoria, cum să te porţi cu el ? 11 Spre orice înălţime tu cale îţi dese
Ea se pare c-a înţeles ceva, căci I-a Janko se întoarse hotărît şl aşa de repe­ critici, tovarăşe I Asta-i. Să se înveţe Partidul îţi insuflă avîntul tinereţii
Întrebat Îngrijorată : de, că era cît pe-aci să-l răstoarne pe minte. Că la vaci trebuie om de ispravă, Şl rinduieşti temeinic atîtea cărămiz
— S-a întîmplat ceva î bătrînul paznic. cu dragoste de muncă, aşa cum e Ileana. La înflorirea ţării, a păcii, şl a vieţ
— Ei... a răspuns el printre dinţi. — Ţine, moş Pătruţ — a zis el, întin- Şi cum mai sînt şi alţii. Se ştie doar că CRIŞAN CONS
— Văd eu că de cîteva zile încoace, zîndu-i bătrînului o ţigară. — Şi ai grijă, vacile dau lapte după cum mănîncă.
tu ai ceva. îmi ascunzi ceva... nici la rogu-te, şi de felinarul ăsta. Era sus de tot luceafărul de seară clnd
mîncare nu te mai îmbii... Pe urmă a alergat după găleţi. A apu­ a ajuns acasă. Iuliş 11 aştepta.
In adevăr, aşa este. Tace, se mistuie. cat două, repezindu-se cu ele la fîntină.
Nu vorbeşte. Şi-a dat seama că în gos­ Le-a umplut şi le-a pus înaintea vacilor. — Pe unde tot umbli, omule ? l-a luat
podărie mai sînt oameni fără simţul răs­ — Vezi dumneata, moş Pătruţ, — i-a din scurt, cum a intrat în casă. — S-a
punderii, delăsători. spus bătrînului — e unul care-a uitat răcit mîncarea. Şi Santa are treabă ca
Care-s aceia ? Tocmai de aici porneşte să-şi adape vacile. Ale cui or fi î şi tine. dar el, după cum am văzut, a
totul. — Aslea-s ale lui Şanta Jani — l-a răs­ venit de mult acasă, de vreo două
In seara aceea el a avut treabă mai puns bătrînul pe gînduri. ceasuri. S-a dus la oraş, la piaţă, să mai
— Ale lui Santa î — s-a mirat Janko.
multă ca să repare o cocină stricată de scoată un ban acolo.
— Atunci am să te rog ceva. Să nu-i spui
un vier. După ce a terminat cu lucrul, i-a — Se prea poate, a zis Janko. — I-o
nimic. S-ar putea mînia. Poate c-a fost
venit chef să văruiască scîndurile. Uite, nutreţul mai sărat, cine ştie... fi plăcînd să se ducă la piaţă şi să facă
aşa a trecut timpul şi s-a înnoptat. ★ mici ciupeli. Umblă după chilipiruri. Dar
Mulţumit că a făcut totul cum îi place Oare atîta numai să fi fost între el ? vacile nu-1 sînt dragi. Miine o să se
lui, a trecut şi pe la grajdul de vaci. Cum numai atîta ? se frâmlnta Janko. discute serios cu el...
Ştia că aşa de tîrziu nu va fi acolo de- Nu prea. Fiindcă s-a mai interesat, a mai Femeia a pus pe masă mîncarea. Şl
clt paznicul, moş Pătruţ. A rea nevoie de stat de vorbă cu unii şl cu alţii şl a aflat Janko a mîncat în seara aceea mai cu
Angheluţă Beiu Corina =» Se eonsîru
un felinar, ca să meargă pînă In sat. Era că sînt îngrijitori de vaci, cîţiva numai, poftă. (De la Expoziţia regională de i