Page 22 - Albina_1962_02

Lumini din adîncuri

Sursa cea mai importantă de linii şi culori. Liniile de şi au privit crestele semeţe
de sare a ţării noastre şi u- curbură între uriaşii stâlpi ale Coştilei sau ale Omului,
nul din cele mai mari zăcă­ susţinători, poartă amprenta ale Caraimanului, sau ale al­
minte din lume, e de fapt colosalului şi a măiestriei. tor munţi giganţi, abrupturi-
un masiv muntos ce se întin­ Privită în ansamblu, ului­ le sălbatice de granit, au
de între Bucegi şi Ciucaş, la toarea construcţie de marmu­ gustat fără îndoială şi sen­
Slănicul de Prahova, lîngă ră albă, străbătută de firişoa­ zaţii deosebite. Sînt clipe în
Ploieşti. Masivul acesta i- re negre-vineţii în diagona­ care contemplînd natura, te
mens s-a format în decursul lă, cu toate acele detalii de frămîntă ghidul uriaşelor ei
veacurilor, în epoca Mioce- tehnică şi artă, îmbinate în- potenţa şi frumuseţi.
nă, prin evaporarea apelor tr-o superbă măiestrie, fără Ei bine, aici, în adâncul
mării ce se retrăgeau din să se piardă din vedere pers­ acelor galerii imense te în­
golful Miocenului de la Slă- pectiva şi rezistenţa, pare cearcă aceleaşi sentimente.
nic. Sarea s-a depus mereu, un palat straniu. De data asta gîndul ţi se
dînd naştere uriaşului masiv — La stînga sau la dreap­ îndreaptă însă spre puterea
încă neevaluat. Cu timpul el ta, pe unde vreţi să mer­ uriaşă a omului. Şi te în­
a apărut la suprafaţă ; pă­ gem ? — mă întreabă cine­ trebi, cum şi eînd a putut
mântul care-1 acoperea a fost va. gîndi şi făuri omul asemenea
ros de ploi, lăsînd să răsară La stânga şi la dreapta e- minuni arhitectonice, în mie­
în afară vîrful său stîncoa rau aceleaşi deschideri oo- zul pămintului, de o simetrie
alb. losale. In ambele părţi, ga­ suavă şi totuşi robustă şâ
An de an, straturile de leriile acelea gigantice se masivă.
sare depuse timp de milioa­ pierdeau departe, în zigza­ Cauţi şi te frămlnţi. Şi
ne de ani, au creat la rîndul guri largi pe sub pământ. nici o clipă nu pierzi din
lor un labirint da arabescuri ★ gînd sentimentul de recuno­
unice de o măiestrie natura­ Pe liniile lor înguste va- ştinţă şi mîndrie pentru se­
lă rar întâlnită, pentru care goneţid circulau într-una pînă menul acesta al tău, care
statul nostru le-a declarat la gura liftului, unde-şi luau te-a uimit şd te entuzias­
monument al naturii. vânt spre lumină cu o vite­ mează mereu. Din palatul a-
Despre cit este de bună „sarea in şi inventivitatea în slujba mă­ Pe lîngă acest monument ză dublă decât aceea cu care cesta de sub pămînt, în lun­
bucate" glăsuiesc basmele bătrâneşti ririi productivităţii muncii, ca şi al naturii, la cîţiva kilome­ coborâsem noi. gime totală de doi kilometri,
şi o constatăm cu toţii In fiecare zi. a calităţii superioare a produselor. tri de grotă, peste pinul Undeva, sus, automate au ieşit pînă acum la supra­
In veacul nostru, eînd industria chi­ Colectivul de muncitori şi tehnicieni Slănicului, se află o magni­ sensibile arătau mecanicului faţă — fără să-i ştirbească
mică se dezvoltă iot mai mult, s-a condus de inginerul Ion Gherman a fică şi fastuoasă catedrală viteza liftului, care alta era frumuseţea, — peste un mi­
adeverit un alt fapt: fără sare, a- realizat, de pildă, un aparat cu însu­ albă, în miezul pămintului, pentru vagoneţi şi alta pen­ lion şi jumătate metri cubi
ceastă industrie aproape că nu ar şiri deosebite. Acest aparat analizea­ făurită de mâna omului. tru oameni. de sare în zece-cincispre-
exista. ză precis calitatea produselor încă Comparaţia aceasta mi-a Câtă simplitate şi totuşi zece ani. Asta însemnează
Să facem o scurtă călătorie pe în stare de vapori. Inovaţia acestui fost sugerată acolo în adîno cîtă măreţie în munca aceea cam patruzeci de milioane
„drumul chimic al sării". Călătoria colectiv de muncă constituie un real sub giganticele coloane şi de sub pămînt 1 E ora când, tone,
începe la Tg. Ocna. Aici au răsărit succes al tinerei noastre industrii colonade albe-vineţii, de o afară, lumina zilei s-a stins ★
sonde asemănătoare celor de petrol, Chimice. superbă linie arhitectonică. de mult ; ceasul arată că
dar care scot din adincul pămintului O mare fabrică de mase plastice Titlul aoestor însemnări noaptea se lăsase de diouă Cînd liftul bolid ne-a ri­
sarea sub formă de saramură. se află aci. Ia Borzeşti, tn pragul in­ l-am descifrat, uluit, privind ore; şi totuşi aci, în fundul dicat din nou la suprafaţă,
Saramura călătoreşte în „saleduc- trării ei tn funcţiune. Constructorii aproape neîncrezător imen­ pămintului, e lumină. O lu­ se înoptase. Sus, deasupra
minimii aceleia subpă/mînte-
mină de zi : din policandre-
te" pină la citadela chimiei de pe urcă steagul roşu pe schele tot mai sele deschideri albe, scăldate le largi, ea se revărsa albă ne apăsau zidurile masive
Valea Trotuşului : Borzeşti. Inima înalte, tn domeniul aplicării tehnicii în lumina fluorescentă a u- oa cea a zilei. Şi
combinatului chimic este secţia de celei mal Înaintate, frumoase succe­ nor candelabre imense, oare cântecul subţire al
electroliză. Ea bate puternic, minată se obţine brigada condusă de Gri- pluteau la multe zeci de me­ havezei, caTe spin­
de tăria a mii de volţi şi transformă gore Elian. tri sub plafon. Deasupra, la
sarea tn leşii numite electrolitice Şi Instalaţiile, rînduite pe mai multe câteva sote de metri peste tecă mai departe <- ^ < < 1* v >
zidul masiv, cobo­
tn clor. etaje, vor produce policlorură de vi­ imensul plafon susţinut de rând, tot mai jos, ■A - v ✓ \ 5 V ' N - § v
Prin conducte, leşiile electrolitice nii, masă plastică cu largi utilizări tn pilaştrii aceia enormi, apă­ în adânc. Muncito­
sosesc la secţia de evaporare unde industrie, în agricultură şi în secto­ sau câteva miliarde de tone rii se mişcă lent,
se concentrează pînă la un anumit rul bunurilor de larg consum. greutate. cu o degajare fi­
grad, apoi îşi urmează drumul la in­ Uriaşele rezerve de sare ale ţării ★ rească, făTă efort.
stalaţia de topire unde se transfor­ noastre îşi spun tot mai mult cu- Liftul coborîse mai întâi Solizi şi sănătoşi,
mă în sodă caustică cristalizată. Sa­ vîntul. La Ocna Mureş, Govora, Bor­ îmbrăcaţi uşor, pe V./
rea cea „bună în bucate" a devenit zeşti, giganţii chimiei modeme o încet şi lin, apoi se slobozise cap cu cunoscuta
năpraznica sodă caustică, a cărei fă- transformă în zeci de produse. Dru­ deodată cu viteză de bolid, cască de miner.
rîmă arde carnea pînă la os. Dar mul el, din adincul pămintului ptnă in beznă. Erai conştient că Sus, în preaj­
fără sodă caustică rafinăriile de pe­ la rafinăria de petrol, la tăbăcărte, te cufunzi undeva in pă­ ma plafonului care
trol, fabricile de pielărie, ar sta P* sub formă de sodă caustică, la în­ mânt, la sute de metri, şi co­
loc. tinsele culturi ale gospodăriilor de se îngustează me­
De la electroliză, clorul ajunge în stat şt colective, sub formă de insec­ borârea aoeea vertiginoasă, reu în virtutea a-
Instalaţiile moderne ale fabricii de in- ticide, Ia obiectele de mase plastice dinoolo de viaţă şi de lumi­ celeiaşd superbe ar­
seotofungicide. Aici ia naştere de- din oasele noastre, este făurit de nă, te înfiora. Am păşit sfioe hitecturi, e un bal­
toxanul, un praf alb, cu aspect ino­ industria noastră chimică. Iar chl- cu senzaţia certă a altor tă­ con de lemn oare
fensiv, care sttrpeşte insectele dău­ râmuri. Dimensiunile
nătoare culturilor agricole şi pădu­ miştii noştri, nu cunosc oprelişti în sînt ocoleşte galeriile de
rilor. Un alt insecticid deosebit de a deschide noi căi, neumblate încă, de-a dreptul fantastice. Nici­ la un capăt la al­
eficace, care se produce aici este pe acest tărîm. unde o mai superbă armonie tul. Privită de jos,
cloranul. la înălţimea aceea,
La Borzeşti, clorul
produs din sare îm­ lucrarea pare o
bracă şi alte felurite dantelărie aproa­ Salina Tîrgul Ocna
forme. Una din insta­ F a t ă Tn f a ţ ă pe minusculă. A-
laţii produce triclezil- colo mă invită la o plimbare ale clădirilor în oare se des­
fosfat — utilizat ca aeriană maestrul de tură. Vă­ chideau magazii şi depozite,
plastiflant tn industria In 1938, an considerat de burghe- In anul 1961, producţia industriei duva Constantin. Intr-adevăr, linii ferate, locomotive, va­
de materiale plastice, zo-moşierime drept „cel mai pros­ chimice a fost de 12 ori mal mare de acolo de sus, de pe podul goane şi mori. Sarea aceea
alta produce clorura per", ponderea industriei chimice în declt cea din 1938, iar ponderea ei aerian, susţinut de lemnele albă de lux din magazinele
de metilen, solvent şi totalul producţiei industriale era de fn totalul producţiei industriale a fixate în stînca de sare, pri­ ţării, se măcina şi se împa­
dizolvant tot pentru 2,2 la sutâ. depăşit 7 la sutâ. veliştea este fascinantă. Zgo­
mase plastice. Clorura motul ciocanelor străvechi, cheta în mod automat, a-
de aluminiu, fabricată Pentru a frîna crearea unei Indu­ In anii noştri, chimia modernă, dramaticul vuiet al trudei şi proape treizeci de mii de
la Borzeşti, se folo­ strii autohtone de sinteză organică creaţie a regimului democrat-popu- deznădejdii din vechea ocnă pachete zilnic.
seşte tn Industria cau­ trustul capitalist Solvay, care con­ lar, produce peste 30 de sortimente de sare, e înlocuit de cânte­ Gropanul şi galeriile ve­
ciucului sintetic şi a trola uzinele din Turda şi Tîrnăveni, pe bază de sare. cul subţire, discret, al have­
Clorul produs din sare
serveşte
cernelurllor de tipar. distrugea anual peste 1000 tone de la fabricarea maselor plastice de zei, al perforatoarelor electri­ chi, părăsite de mult — care
In altă secţie ia clor ce putea fi folosit la fabricarea tipul policloruril de vinii. ce, şi din eînd în când de stârniseră oîndva admiraţia
a o serie de produse. vuietul profund şi greu al poeţilor — păreau simple ju­
naştere acidul clorhi- prăbuşirilor — ca o destin­
dric de sinteză deo- Fabricile de mase plastice produc dere. Din înălţimea balconu­ cării. Peste dimensiunile tre­
sebit de util indus­ In domeniul materialelor sintetice, astăzi circa 500 sortimente din care lui acela aerian, spectacolul cutului s-au aşternut alte
rudimentara industrie chimică a Ro- se confecţionează milioane de o-
triei chimice, petro­ dimensiuni, mari şi impre­
mîniei burghezo-moşiereşti produ­ biecte şi piese pentru industrie, de jos e de-a dreptul uluitor.
liere şl metalurgice. cea doar cîteva sortimente din ba- agricultură şi bunuri de larg con­ ★ sionante ale prezentului so­
Chimiştil noştri îşi Chelită şi celuloid. sum. Cei oe au urcat spre stân- cialist
pun toată priceperea ooasele culmi ale munţilor N. CARPEN

Uzinele de produse sodice de la Govora