Page 23 - Albina_1962_02
P. 23
Dezarmarea generală şi totală,
o cerinţă arzătoare a popoarelor
Mesajul adresat de N. S. Hruşciov şefilor de guverne sau
de state ale ţărilor participante la „Comitetul celor 18» pentru
dezarmare se bucură de un răsunet uriaş în întreaga lume.
Opinia publică mondială aprobă cu căldură propunerea U.R.S.S.
ca lucrările „Comitetului celor 18“ să înceapă la cel mai înalt
nivel, şefii de guverne putînd astfel conlucra eficient pentru a
scoate din impas problema-cheie a vieţii internaţionale : de
zarmarea.
Prezenţa factorilor responsabili cei mai de frunte ai state
lor la conferinţa care va începe la 14 martie la Geneva este
cu atât mai necesară, cu cît experienţa de pînă acum a dovedit
că progresul pe calea dezarmării a fost împiedicat şi de faptul
că această problemă vitală a contemporaneităţii nu a fost
dezbătută pînă acum la un nivel corespunzător, ca să se poată
hotărî imediat, fără discuţii îndelungi şi sterile, rezolvarea
acestei probleme în conformitate cu aspiraţiile şi interesele
popoarelor. Iniţiativa sovietică porneşte de la acest adevăr
Intr-o unitate militară in timpul Uber verificat de viaţă. Totodată, trebuie subliniat că, în prezent,
conferinţa „Comitetului celor 18“ porneşte la lucru cu o serie
de directive destul de precise. Este vorba despre principiile
fundamentale ale dezarmării generale şi totale, aprobate de
La a 44-a aniversare a Armatei Sovietice către Adunarea Generală a O.N.U. Iar faptul că în acest orga
nism sînt reprezentate cele trei grupuri de state existente
astăzi în lum e: state socialiste, state din blocurile militare
făurită şi crescută de parti mit întreaga omenire prin greşul societăţii contemporane occidentale şi state neutre, uşurează mult dezbaterea cu folos
dul comunist pentru apărarea succesele obţinute în cucerirea Iată de ce, ducînd o politică a problemelor.
cuceririlor Marelui Octombrie, spaţiului cosmic. consecventă de pace, ţările la Era deci normal — aşa cum s-a şi întîmplat de altfel — ca
armata primului stat socialist Ca urmare a creşterii ver gărului socialist asigură tot ce o astfel de iniţiativă să stîmească interesul, aprobarea şi spri
din lume a străbătut nn glo tiginoase a puterii economice este necesar apărării lor şi in jinul opiniei publice internaţionale. Răspunsul puterilor occi
rios drum de luptă şi de vic şi a realizărilor dintre cele tensifică lupta în vederea dentale a decepţionat însă opinia publică. El trădează o ati
torii. încă din primele zile ale mai măreţe ale Uniunii So menţinerii şi întăririi păcii. tudine nerealistă şi lipsă de sinceritate în acelaşi timp. Refu
existenţei sale, ea a fost ne vietice în domeniul ştiinţei şi Cu prilejul Zilei Forţelor zul S.U.A. şi Angliei de a răspunde pozitiv iniţiativei sovie
voită să lupte împotriva nu tehnicii, Armata Sovietică a Armate Sovietice, oamenii tice, demască din nou în faţa întregii lumi politica aventuristă
meroşilor duşmani ai puterii fost înzestrată cu armament muncii şi militarii forţelor agresivă a puterilor occidentale. Faptul că în curînd vor reîn
sovietice, intervenţioniştii stră şi mijloace de luptă de o pu noastre armate îşi îndreaptă cepe, în insula engleză Christmas din Pacific, experienţe co
ini şi contrarevoluţia internă. tere de foc cum n-a mai avut gîndurile cu admiraţie şi recu mune americano-britanice cu arma nucleară, faptul că Fran'a
Cele dinţii lupte purtate îm nici o altă armată vreodată. noştinţă faţă de armata pri a dat de ştire că va continua exploziile cu arma nucleară în atmos
potriva hoardelor trufaşe ale Statul sovietic şi ţările so mului stat socialist din lume feră în anii următori, dezvăluie caracterul făţarnic şi provo
imperialismului german la cialiste prietene duc cu con şi urează bravilor ostaşi so cator al politicii occidentale. In ochii popoarelor, guvernele S.U.A.
Pskov şi Narva, i-au adus o secvenţă o politică de pace, de vietici noi şi însemnate succe şi Angliei nu-şi pot ascunde intenţia vădită de a sorti eşecu
victorie remarcabilă. Ziua colaborare între state, indife se în întărirea capacităţii de lui orice tratative în problema dezarmării generale şi totale.
cînd s-a obţinut această mă rent de orînduirea lor socială. luptă a Forţelor Armate şi Această intenţie rezultă de altfel din însuşi faptul că Washing
reaţă victorie — 23 februarie . Iniţiativele de pace ale Uniu Flotei Militare Sovietice. tonul şi Londra vor ca problema dezarmării să nu fie dezbi-
1918 — a devenit Ziua Arma nii Sovietice se bucură de tută sub toate aspectele ei,
tei Sovietice. sprijinul tot mai larg al po sipre a se ajunge la un acord
In cei 44 de ani de glorioa poarelor lumii. Ele apreciază a general şi eficient, ci să dez
să existenţă Armata Sovieti în unanimitate că în vremu Interesele statului bată problemele în mod arbi
că şi-a făcut cu cinste şi pe rile noastre statele nu au şi w trar, pe felii, ceea ce nu poate
deplin datoria ori de cîtc ori nu pot avea o sarcină mai duce la o rezolvare concretă
patria sovietică a fost în pri măreaţă şi mai nobilă decît de La tribunalul „Old Bailey" a fura secrete de stat. Dim şi rapidă. De pildă, puterile
mejdie. Ea a înfrînt pe gardiş a contribui Ia asigurarea unei din Londra continuă ruşino potrivă, aşa cum declară avo
occidentale vor să discute se
tii albi, a nimicit trupele ce păci trainice în lume. sul proces intentat unor catul apărării Hutchinson parat problema încetării ex
lor 14 state intervenţioniste, Militînd cu energie pentru membri ai „comitetului celor „fapta" acuzaţilor nu contra perienţelor cu armele nu
a repurtat istorica victorie în triumful coexistenţei paşnice 100" pentru participarea lor vine cîtuşi de puţin interese cleare şi separat problema
M”rele Război pentru Apăra între popoare, pentru asigura la demonstraţia de protest ce lor statului, ci este în deplină dezarmării ca şi cum acestea
re Patriei Socialiste împotri rea unei păci trainice în lume, a avut lac la baza militară concordanţă cu aceste inte
va Germaniei hitleriste. Uniunea Sovietică şi ţările so americană de la Weathers- rese. Ceea ce nu a spus însă n-ar fi legate strîns între ele.
Prin victoria asupra fascis cialiste frăţeşti, luptă cu con field, împotriva înarmării avocatul, dar o ştiu prea bine Este o poziţie obstrucţionistă,
mului german, în obţinerea secvenţă pentru realizarea nucleare a Angliei. Acuzaţii domnii juraţi de la „Old Bai- care porneşte de la început de
căreia poporul sovietic şi ar dezarmării generale şi totale, sînt învinuiţi de a fi „încălcat ley“ este faptul că pentru ei la principii nerealiste.
mata sa au avut rolul hotărî- pentru lichidarea rămăşiţelor legea păstrării secretului de „interesele statului“ înseamnă
tor, a fost apărată libertatea celui de al doilea război mon stat". Că procesul este o „pu profiturile capitaliştilor en Această atitudine a puteri
şi independenţa Uniunii So dial şi întărirea securităţii nere în scenă" străvezie o glezi care cresc considerabil lor occidentale a fost dejuca
vietice, a fost salvată de la popoarelor. atestă chiar declaraţia unor cu ocazia înarmării nucleare tă de propunerile Uniunii
pieire civilizaţia umană. Continuarea cursei înarmă reprezentanţi ai poliţiei en a Angliei. Că ameninţînd
In urma acestei strălucite rilor în cadrul blocurilor mili gleze care recunosc că, orga- aceste profituri eşti deferit Sovietice care a spus răspicat
victorii, popoarele dintr-o se tare agresive, măsurile pri nizînd această demonstraţie, justiţiei şi acuzat de cele mai că acum nu mai este vre
rie de ţări din Europa şi Asia, vind înarmarea Bundeswehru- acuzaţii nu şi-au propus să înalte crime, aceasta nu mai mea jocului „de-a tratati
conduse de partidele marxist- lui şi înzestrarea lui cu arme culeagă Informaţii secrete poate mira pe nimeni. vele* ; a sosit momentul ca
leniniste, au înlăturat jugul atomice, crearea unor focare „pentru a le transmite duşma Justiţia britanică este doar
robiei capitaliste şi au pornit de război în Laos, Congo, Viet nului". Este evident că o o instituţie a unui stat capi puterile occidentale să încete
cu hotărîre pe calea luminoa namul de Sud şi alte părţi ale manifestaţie paşnică a sute talist, iar juriştii englezi nişte ze cu vorbăria demagogică si
să a socialismului. lumii, o serie de declaraţii de oameni care se pronunţă simbriaşi ai aceleiaşi instituţii să păşească pe terenul solid al
Aceste ţări intrate în marea belicoase ale unor capete în- deschis împotriva pericolului ai cărei patroni sînt capita faptelor.
şi puternica familie socialistă fierbîntate, la adresa statelor înarmării nucleare nu poate liştii.
împreună cu Uniunea Sovieti socialiste, precum şi răspunsu fi asimilată cu încercarea de M. POPESCU P. TĂTARU
că şi-au dedicat toate e- rile negative ale puterilor im
forturile construcţiei paşni perialiste la mesajul lui N. S.
ce, obţinînd mari victo Hruşciov privind participarea
rii în dezvoltarea lor pe calea şefilor de guverne la lucrările
socialismului şi comunismului. comitetului celor 18 ţări, sînt
Uniunea Sovietică a devenit în fapte care dovedesc că impe
prezent un adevărat gigant rialismul întreprinde tot ce-i
industrial, ţara celei mai îna stă în putinţă pentru a sub
intate tehnici, ţara care a ui mina pacea şi împiedica pro- Teroriştii din O.A.S. se bucură din plin A. Stevenson, reprezentantul permanent al
de sprijinul poliţiei franceze, atît în Franţa S.U.A. la O.N.U., a recunoscut că, contrarevo
cît şi în Algeria. luţionarii cubani sînt primiţi în armata a-
mencana
SCUTUL PĂCII
de M IHAIL LUCONIN
Străbate-a zborului săgeată Cînd a rămas orfan de tată
Prin stele Dar singur nu mai este-acum.
Navele străbat De strajă la hotarul ţării,
Prin mări El povesteşte în scrisori
E-a patriei armată De Venus — steaua depărtării
E neînfrîntul ei soldat Iubitei lui, adeseori.
Stăpîn pe arme noi, Se miră cînd citeşte-n carte
îşi face Sau în reviste, despre el,
Din dragostea de ţară scut. Că faptele fără de moarte
E scutul tău, S-au înălţat ca un drapel !
Visată pace, Da, este vorba despre tine,
De toţi duşmanii cunoscut. Al patriei ne-nfrînt soldat!
Veghează-n zorii dimineţii Tu, scut al zilelor senine
Şi-n ceasul nopţilor tîrziu Ce tinereţea ne-ai redat.
Oriunde vor duşmanii vieţii Cu tine ne mîndrim, Armată
Din cer să facă un sicriu.
Vuieşte A frica! Ce porţi în Univers văpăi !
Cu' plumb a Sub flamura-ţi desfăşurată
Sigilat duşmanul gîndul drept Noi toţi am fost ostaşii tăi I
Dar visul Iul Patrice Lumumba
Aprinde inima din piept. In romîneşte de
Ostaşul ştie: VALENTIN DEŞLIU
Neuitată si Lupul îşi schimbă părul, dar naravul Da.
E vremea anilor de scrum, ION POTOPIN (Desene de V. VASIL1U)
