Page 25 - Albina_1962_02
P. 25
ţ 1 ' * ’ ' ' ^
FESTIVALUL BIENAL
„I. L CARAGIALE”
REVISTA SAPTAM IN ALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
Unele aspecte de la faza intercomunală
Anul 64 • Seria II • Nr. 740 • Miercuri 28 februarie 1962 • 8 pagini — 15 bani
Au mai rămas doar câteva zile pînă la înche
ierea fazei intercomunale a celui de al IlI-lea
Festival bienal de teatru de amatori „I. L. Ca-
ragiale” .
Dacă am arunca o simplă privire asupra fe
lului cum s-a desfăşurat pînă în prezent această
fază, am putea spune cu destulă certitudine că
duminică de duminică, începînd din primele zile
ale lunii ianuarie — sute şi mii de echipe de
teatru săteşti s-au perindat pe scenele căminelor
culturale, prezentînd în cadrul acestei largi şi
entuziaste întreceri artistice numeroase specta
cole teatrale care s-au bucurat de un binemeri
tat succes din partea publicului spectator.
Paralel cu creşterea numărului de echipe de
teatru, de spectacole şi spectatori s-a îmbogăţit
şi repertoriul formaţiilor cu noi şi valoroase
piese din dramaturgia într-un act contemporană.
La actualul festival, formaţiile teatrale săteşti au
ştiut mai bine decît în anii trecuţi să promove
ze în repertoriul lor acele piese care să răspun
dă în primul rînd sarcinilor puse în faţa oame
nilor muncii de la sate de către cel de al IlI-lea
Congres al P.M.R., de Plenara C.C. al P.M R. din
30 iunie — 1 iulie 1961 şi de documentele Con
sfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti. Acele
piese de teatru care militează pentru terminarea
procesului de colectivizare a agriculturii, cum
sîn t: „Bucuroşi de oaspeţi" de Gh. Ţenţulescu,
„împăcarea1* de Simon Magda, „Sarbatoarea
recoltei” de H. Nicolaide şi I. Raţiu „Casa de
peste drum" de N. Damaschin, „Logodna furtu
noasă" de Kakassy Endre etc., au fost prezen
tate mai ales pe scenele căminelor culturale din
localităţile incomplet colectivizate. Marea ma
joritate însă a echipelor de teatru săteşti au
prezentat piese noi care oglindesc cele mai sem
nificative aspecte ’din lupta pentru continua dez
voltare şi consolidare a gospodăriilor agricole
colective. Pe scenele concursului se puteau
asculta, în interpretarea artiştilor amatori, tot
mai multe piese privind lupta colectiviştilor
pentru întărirea economico-organizatorică a
g.a.c. („Neam urile" de T. Buşecan, „O sa fie nun
ta mare" de L. Demetrius, „Un iaz... şi o poveste
cu haz“ de N. Gheorghiu, „înfloresc pomii" de
Kormos Gyula etc.), piese privind dezvoltarea
sectorului zootehnic („Baba Dochia şi brigadie
rul" de M. Davidoglu, „Las' că vine Nuţă" de
'Al. Adrian şi Dan Costescu, „Neamul Huţulani-
lor" de M. Leonard etc.) sau piese privind creş
terea de cadre calificate în g-a.c. („Dragoste, nu Ansamblul de cîntece şi dansuri al statului popular regional Maramureş execulînd un dans cu temă
te pripi” de Sut6 Andras), importanţa irigaţiilor,
(„Rîsul păm'intului" de Gh. Ţenţulescu) şi altele.
Ca exemple bune în privinţa unei juste alcă
tuiri a repertoriului în funcţie de cerinţele locale B ibliotecara
pot fi date formaţiile din regiunile Braşov, Cluj,
Oltenia, Ploieşti etc. în regiunea Mureş-Auto-
nomă Maghiară, de exemplu, peste 80 la sută din Tovarăşa, cu suflat bun, Impact* Tovarâşa,-ntre rafturile groase
piesele jucate la sate In perioada desfăşurării tnţatopcluna tuturor din sat. se simte ca acasă, iar tu vii
la casa el ca-n fapt de ospeţil
fazei intercomunale au avut o tematică legată Nu vezi cum, surfzlnd, a strecurat şi te aşezi la mesele frumoase.
din mina el In mina ta, o carte?
de întărirea economică şi organizatorica a gos
podăriilor colective. O carte e o parte de lumină Tovarăşa, cu suflet bun. te cheamă
Faza intercomunală a festivalului a scos însă şl azt lumina e a tuturor ; să-ţi dea din rafturi azi poveţe noi, —
în evidenţa şi unele neajunsuri. La unele cămine o carte e un drum spre viitor fără de carte noi nu slntem noi
culturale ca Valea Bistrei, Zăvoi şi Zorlenciuc car* cu pasul nostru s* îmbină. şi timpul proaspăt nu ne ia in seamă.
din regiunea Banat s-a jucat încă piesa „îndo
Lumina Însăşi a venit aparte
iala", deşi regiunea e complet colectivizată. De şi-o dată cu blblloteca-n sat
asemenea, piese depăşite de etapa actuală cum Bibliotecara bllnd ţi-a strecurat,
sînt „Cei oare rămîn singuri" şi „Fata tatii cea din mina el fa mina ta, o carte.
frumoasă" au mai fost prezentate de unele că AL. ANDRIŢOIU
mine culturale din regiunile Bacău, Iaşi etc. De
ce oare casele regionale ale creaţiei populare
din aceste regiuni nu au dat indicaţii la timp
formaţiilor de a-şi alege piese de actualitate, Sens
care reflectă realizările din g.a.c., dat fiind fap
tul că principalul mijloc de convingere a ţăra
nilor muncitori de superioritatea agriculturii Un cintec greu de sens eu ml-am dorit aflăm prin Lemn sensul ei deplin ;
luminii lui eu rostul mi-1 Închin,
ca simbolul firesc al unei fete
socialiste este exemplul gospodăriilor agricole dnd omenirea vrea să se Îmbete ştiind că va trăi in veşnici*.-
colective fruntaşe, iar piese cu o asemenea te de chipul păcii pur şl fericlL
matică au apărut în ultima vreme în număr mai Căci geniul său, ovînlul lui senin, ilIUIIIIIIItlIIIIIIIIHIllllllllllUIIPM
mare ? Acolo unde unele echipe s-au mai pre oţel turnat in opera sa vie —
zentat cu piese ce nu sînt incluse în repertoriu, Superba Pac* poartă stele-n plete. indemn a dat şi-n veci va da tărie I
trebuie luate măsuri pentru înnoirea repertoriu Să a* plecăm urechea neclintit GEORGE DEMETRU PAN
lui acestora cu piese de actualitate. spre strălucirea care m-am pornit
s-o ştiu şi să vi-o clnt cu amplă sete:
Dintr-o lipsă de preocupare şi de planificare
judicioasă s-a ajuns ca la unele centre interco
munale de concurs să se prezinte mai multe
echipe cu aceeaşi piesă. Aşa, de exemplu, kt • SARBATOARE IA CĂM IN (pag. a 2-a) '
centrul Naipu din raionul Drăgăneşti-Vlaşca din
6 echipe care s-au 'intîlnit în întrecere în dumi • O LEGŢiE RECAPITULATIVĂ (pag. a 3-»} ;
nica din 18 ianuarie, 3 au interpretat piesa „Las*
că vine Nuţă", iar la un alt centru apropiat, • C U F O R T E U N I T E (pag. 4*5) J
Asan-Aga, din acelaşi raion şi în aceeaşi dumi
ÎS
nică, din 5 formaţii 4 au jucat tot piesa „Las* • CUM S-A AJUNS LA PREVEDEREA ’
că vine Nuţă". Oare nu este aceasta o totală
FENOMENELOR ASTRONOMICE ? (pag. a 6-a>
N. NISTOR
• DIN VIATA Şl LUPTA Ţ Ă R A N IL O R
(Continuare în pag. a Z-a) B O L I V I E N I (pag. a 7-a)
