Page 27 - Albina_1962_02
P. 27
O lecţie
recapitulativă
De la tribuna Consfătuirii om înalt, cunoscut pentru
pe tară a ţăranilor colecti producţiile mari de porumb
vişti, inginerul Nicolae Mun- obţinute anul trecut.
teanu, de la gospodăria co. — Ia povesteşte dumneata,
lectivă „Drum Nou“ din co bade Costică, cum ai obţinut
muna Plopu, raionul Făurei, a 7.340 kg. porumb boabe la
rostit angajamentul colecti hectar ?
viştilor de a obţine anul — ...Apoi, eu cred că nu
acesta o producţie de 5.500 kg. numai pregătirea terenului
porumb boabe la hectar, de contează în obţinerea unei
pe întreaga supraiaţă de producţii mari — a spus
800 hectare. Pentru îndeplini şeful de echipă Constantin
rea acestui angajament, con Bănică. — Aici, un mare rol îl
ducerea gospodăriei a luat mai au şi lucrările de întreţi
din vreme o serie de măsuri.
Printre acestea se numără şi nerea culturii. Vă amintiţi că,
cînd dădeam numai
atunci
buna desfăşurare a cursurilor două praşile, producţia nu
agrotehnice. Astfel, la învăţă. trecea de 2.500 kg. boabe la
mîntul agrotehnic din iarna hectar. Anul trecut echipa
aceasta au fost atraşi mai
mulţi colectivişti faţă de anii mea a dat cîte patru praşile,
făcute şi la timp, şi de cali
trecuţi, iar lecţiile ţinute au ; ■ T; ■ .;;l4::::¥:::;;:r■' t;T ' -jyyM
fost mai strîns legate de pro tate.
blemele de producţie ale gos Brigadierul Manea Ber- Turma de oi a gospodăriei colective „Tudor Vladimirescu“ din comuna Cudalbi, regiunea Galaţi
podăriei. caru, care anul trecut a reali
★ zat o producţie medie de
B.000 kg. boabe la hectar, a
Pe inginerul Nicolae Mun- făcut o completare :
teanu, cel care în urmă cu — La obţinerea producţiei Selecţia — metodă ştiinţifică
cîteva luni a vorbit la Con- mari de porumb contribuie şi
•’^âtuire, l-am întîlnit în mijlo
cul colectiviştilor, la o lecţie asigurarea unei densităţi co in creşterea oilor
respunzătoare. înainte, cînd
recapitulativă. Se gîndise că, lăsăm numai 15-20.000 fire la
apropiindu-se lucrările agri
cole de primăvară, e bine să hectar, producţia era mai Metoda ştiinţifică a selecţiei trecut la întocmirea planului tot efectivul de oi. Din toamna
mică. Anul trecut, cînd am
verifice felul cum şi-au însuşit asigurat cîte 35.000 fire la se aplică la noi în gospodărie de montă. In acest scop au trecută, înainte de începerea
colectiviştii cunoştinţele, să hectar producţia a crescut de scurtă vreme. Cu vreo doi fost destinaţi turmelor mai bune montei, am efectuat selecţia Ia
recapituleze problemele mai simţitor. ani şi mai bine în urmă, s-au berbeci corespunzători. De re oile mame. Bonitarea, de ase
importante din lecţiile pre pus bazele unei turme de elită. gulă, în gospodărie se folosesc menea, s-a făcut la întreaga
date. — Iată dar, că şi propria Din totalul de oi-mame am numai berbeci de Stavropol ale turmă. In baza unei examinări
Cei 45 de „elevi“ îşi ocupa, noastră experienţă ne învaţă ales vreo 400, bineînţeles, căror calităţi au fost pe deplin minuţioase şi a verificării fie
seră din timp locurile în cum trebuie să muncim şi ce pe cele mai bune. Ele aveau verificate. Un lucru ce nu tre cărui animal în parte, oile ce
bănci. Pînă la începerea lec metode să aplicăm pentru a să constituie nucleul de bază buie să scape nici unui cioban nu corespund şi nu sînt eco
obţine producţii din ce în ce
ţiei, îşi mai revedeau o dată mai mari — a arătat în con pentru formarea mătcii de oi a este urmărirea cu atenţie a nomicoase (avînd o producţie
însemnările din caiet. Cînd cluzie lectorul colectivei. Asupra acestui nu montei şi înregistrarea ei pen mică de lînă) sînt scoase din
lectorul a intrat în sală, totul cleu ne-am îndreptat toată tru fiecare animal în parte. turmă. Aceasta nu afectează
era pregătit : şi planşe, şi O bună parte din discuţii atenţia. Ce am făcut prima Cam acestea ar fi cîteva din însă cu nimic creşterea efecti
tabla, şi vasele cu lucrări s-au referit la categoriile de dată ? In primul rînd bont- cele mai importante operaţii ale vului, deoarece în gospodărie,
practice efectuate la lecţiile îngrăşăminte, şi la modul lor tarea, ca una din cele mai im selecţiei ce se execută în pri întregul efectiv de tineret co
anterioare. de aplicare ia diferite culturi. portante operaţii din cadrul mul an (este vorba de anul în respunzător este oprit pentru
— După cum v-am anun La o altă întrebare a lecto selecţiei. Rînd pe rînd, în re care începe selecţia). In anul prăsilă.
ţat — a început lectorul — rului, brigadierul Ion Mucea gistrul de bonitare au fost tre următor, fătările au fost înre Concluzia unanimă ce au
astăzi vom recapitula cîteva a trecut la tablă şi, făcînd cute fiecare din cele 400 de oi. gistrate la fel de riguros şi apoi tras-o colectiviştii noştri la
calculele necesare, a determi
probleme importante din lec Sub privirile atente ale cioba s-a trecut Ia marcarea (prin mal puţin de trei ani de la
nat valoarea culturală a dife
ţiile parcurse. ritelor seminţe. nilor (experienţa avea şi un crotalii) a tineretului obţinut aplicarea selecţiei la ferma de
caracter demonstrativ) s-a efec
ovine, este că această metodă
Inginerul a pus rînd pe rlnd Desfăşurarea lecţiei de re tuat prima operaţie a bonită- de Ia turma de elită. A urmat ştiinţifică e bună şi necesară.
acţiunea de bonitare. De data
întrebări din lecţiile : „Des rii: aprecierea fineţei linii (după
capitulare a cunoştinţelor pre asta, printre cei ce au efectuat Şi rezultatele anului trecut o
pre importanţa îngrăşăminte- grosimea firelor). A urmat sta
date a dovedit că în această această operaţie, erau şi cîţiva confirmă. La turma de elită
chimice şi naturale", „Mă. iarnă colectiviştii din Plopu bilirea ondulaţiei (notată prin din cei ce asistaseră la lecţia s-au obţinut de Ia fîecare oaie
rirea fertilităţii solului", „Agro şi-au însuşit noi şi preţioase note de la 1 la 5) şi apoi de demonstrativă. Rezultatele îi tunsă peste cinci kilograme ju
pistarea celorlalte însuşiri ca :
tehnica culturii florii soare cunoştinţe. Cursanţii au răs lungimea, desimea, uniformi convinseseră de necesitatea mătate de lînă, iar pe întreaga
selecţiei. încă după primul an,
lui" şi altele. puns cu competentă la toate tatea, extinderea, randamentul, de la turma de elită s-a obţi fermă, producţia medie a fost
Ajungînd la recapitularea întrebările lectorului, făcînd clasa lînii etc. După cum se nut cu aproape 1 kg. de lînă de 5 250 kg lînă. Cifrele fac
lecţiei „Cum vom putea obţine totodată referiri kt propria lor vede, această primă operaţie mai mult, de la fiecare oaie, inutil alt argument referitor la
din cadrul selecţiei (la ovine)
o producţie mare de porumb". experienţă. este de mare importanţă, de decît producţia medie realizată avantajele şi necesitatea se
Inginerul a amintit cursanţilor La sfîrşitul lecţiei inginerul oarece ajută la aprecierea în pe cap de oaie de la întreaga lecţiei.
de angajamentul luat de a Nicolae Munteanu a atras tregului complex de însuşiri a turmă a gospodăriei. GUŢU SLAVCO
obţine 5.500 kg. porumb atenţia cursanţilor că acest lînii. De aceea, înscrierea în Succeseâe dobîndite în ca medic veterinar la G.A.C.
boabe la hectar. Deoarece In „mic examen* este doar o registrul de bonitare trebuie drul turmei de elită ne-au de „Drapelul Roşu" Salonta,
obţinerea unor producţii mari primă verificare a cunoştinţe făcută cu mare atenţie, deoa terminat să aplicăm selecţia la regiunea Crişana
de porumb, colectiviştii de lor. „Examenul adevărat — a rece numai aşa se va putea
aici au dobîndit o experienţă spus el — abia urmează. El avea o evidenţă precisă şi
bogată, întrebările puse ur va fi dat pe cîmp, acolo unde clară a întregului efectiv. Pe armele onor materiale publicate
măreau şi generalizarea a se hotărăşte soarta recoltei". După împărţirea nucleului
cestei experienţe. Prima în pe clase (în raport de însuşi-
• Intr-un articol publicat
trebare a fost adresata unui M. CHIRCULESCU I râie pomenite mai sus), am în „Albina“ la sfîrşitul lunii se cumpăra mai multe lămpi",
(Localul urmează să fie demo
septembrie 1961, intitulat: ..In lat, de aceea nu s-a introdus
sat la Cruşovu" se releva aici lumina electrică).
eficienta foii volante în satul Deşi atunci cbtd se iau
Cruşovu, raionul Corabia. măsuri înseamnă că a fost în
Totodată însă se arăta că : suşită critica, rte-am fi aştep
„Ar fi de dorit în primul rînd tat, totuşi, ca în comitetul
ca materialele cuprinse în execuţii> al sfatului popular
foaia volantă să fie mai comunal să se fi analizat cu
concrete, mai combative“. toată seriozitatea cauzele ne
Răspunsul pe care l-am pri păsării care s-a manifestat
mit la acest articol a fost în faţă de bibliotecă.
soţit de un număr nou din
foaia volantă. Am putut con • „Mai multă atenţie ciclu
stata astfel că lipsurile sem rilor de conferinţe" s-a intitu
nalate de noi au fost li lat un articol din numărul
chidate. Colectivul de redac 735 al revistei şi în care se
tare a foii volante se angajea critica, printre altele, faptul
ză ca în campania de primă că în regiunea Dobrogea „s-a
vară să ţină seama de toa pornit la instruirea lectorilor,
te observaţiile noastre. dar mai apoi nimeni n-a ur
mărit cum aplică în practică
• „Farsă într-un act de activiştii culturali cele expu
nepăsare" se intitula un foile se Ia instructaj".
ton publicat în numărul 729 In răspunsul semnat de
din 13 decembrie 1961, în care vicepreşedintele şi secretarul
se critica faptul că la biblio sfatului popular regional Do
teca comunei Mica, raionul brogea se recunoaşte justeţea
Dej, seara încetează orice criticii făcute de revista noas
activitate, din cauză că aici tră. Cele semnalate au fost
nu există lumină. „Epilogul îl prelucrate cu ocazia semina-
aşteptăm de la sfatul popular ritlor raionale. Activiştii cul
comunal care are datoria să turali regionali au luat mă
repună biblioteca... în lumină"
— se arăta în încheiere. suri pentru înlăturarea defi
„Epilogul" l-am primit de cienţelor semnalate. Ca urma
curind. ,,Pentru remedierea re, in unele localităţi din re
lipsei de lumină în actualul giune au fost expuse un număr
local dl bibliotecii, comitetul
Anul acesta gospodăria agricolă colectivă din comuna Olari, regiunea Crişana, a contractat cu sta executiv al sfatului popular de 6-7 conferinţe agricole şi
tul 1.200 porci graşi. In fotografie : unul din ioturile de porci graşi ce vor li livraţi in curind comunal a tuat măsuri spre a ştiinţifice.
