Page 28 - Albina_1962_02
P. 28

A.
                                                                                                                        MULŢUMIM nn


                                                                                                                        TRHIUICHNEI




                                                                                                                            M înd ră-i  azi


                                                                                                                          comuna  noastră


                                                                                                                                  floare-albastră
                                                                                                                                    comuna  noastră
                                                                                                                         Toată-i*te^£ctm «tă
                                                                                                                         Şi-i  ca  lloarSbmjCnmgcatâ.
                                                                                                                         Se  miră  codrul
                                                                                                                         Cîi  de  mare  creşte
                                                                                                                         Se  miră  şi  mindrul  soare"
                                                                                                                        Cînd  vede-atîtea  tractoare.
                              c u            f o       r j e              u n i t e                                     Porumbu-i  de  ne-ntrecut
                                                                                                                        Cît  un  codru  a  crescut.
                                                                                                                        Din  munca  noastră-ntrâţită
                                                                                                                        Ţişneşte  roadă-nzecită
                Spre dealul  Sudan-   Se  împlinesc  13  ani  de  la   marea  familie  colectivistă.  La   peliculă  o  imagine   Şi  din  marea  bogăţie
              ehiei  in  şesul  Bîria-   istorica  Plenară  a  Comitetu­  baza  acestor  izbînzi  stă  exem­  dintr-o  zi  de  neuitat:   Se  revarsă  bucurie.
               dului.   O   întindere   lui  Central  al Partidului  Mun­  plul   gospodăriilor   colective   13   februarie   1962.   Azi  in  sat  în  orice  casă
               căreia nu-i  vezi  mar­  citoresc  Romîn  din  3-5  martie   puternice,  realizările  obţinute   Iată-i  puţin  după  ce   E  pită  albă  pe  masă
               ginea,  puţin  curbată   1949  care  a  trasat  sarcinile   de  ele  în  creşterea  producţiei   au   consfinţit   prin   Mult  belşug  şl  voie  bună
               spre  deal,   acoperită   partidului  în  lupta  pentru  în­  şi  a nivelului  de  trai  al  colec­  unanimă  ridicare  de   De  cînd  lucrăm  împreună
               de  o  mantie  albă   tărirea  alianţei   dintre  clasa   tiviştilor.  Consolidarea  econo-   miirei,  dorinţa  lor  de   Frunzuliţă  de  trifoi
               care-ţi  ia  ochii.  Ză­  muncitoare cu ţărănimea  mun­  mico-organizatorică  a  gospo­  a  merge  împreună,   S-a-nnoit  viata  la  noi
               pada   s-a   aşternut   citoare,  pentru  transformarea   dăriilor   colective   existente,   uniţi,  spre  noi  iz­  Uite  ici  o  casă  nouă
               uniform  pe  tot  tere­  socialistă  a  agriculturii.  Viaţa   chezăşie  a  succesului  întregii   bînzi.  (Fotografia  din   Uite  colea  încă  două
               nul.   Dar  în  fiecare   a  confirmat  în  mod  strălucit   munci  pentru  transformarea   stingă).      Iar  la  vale,  şir  de  case   '
               an,  cînd  se  topeşte,   profunda   justeţe  si  înţelep­  socialistă  a  agriculturii,   este   Pentru  noua  gos­  Toate  noi,  toate  frumoase.
               pămîntul  cafeniu  ee   ciunea  liniei  politice  elaborată   calea  arătată  de  partid.  podărie  colectivă  se
               iese  la  iveală  e  sec­  de  Plenară.  Masele  ţărănimii   Una  din  căile  principale   deschid   perspective   Auzit   in  G.A.C.   comuna
               ţionat  de  un   dru­  merg  c„  încredere  pe  calea   pentru  realizarea  acestei  sar­  minunate.   La  Lun­  Ghimbav,  regiunea  Braşov,  de
               meag  care  ici-colo  se   marii  gospodării  colective  ho-   cini  este,  după  cum  s-a  arătat   cani   cerealele  dau   1.  BRAGHEŞ.
                                                                la  Plenara  din  30  iunie  —  1
               pierde  şi  e   înlocuit   tărîte  să-şi  făurească  o  viaţă   iulie  1961  a  C.C.  al  P.M.R.  şi   recolte  bune şi  exis­
               de  dte  un   simplu   îmbelşugată  şi  fericită.  la  Consfătuirea  pe  ţără  a  ţă­  tă  condiţii  prielnice
                                      In  şase  regiuni  ale  ţării  co­
               ţăruş.  Sînt  terenuri­  lectivizarea  agriculturii  a  fost   ranilor   colectivişti,   unirea   pentru pomicultură şi
               le  a  două  din   cele   încheiată.  Ziarele  anunţă  în   gospodăriilor  agricole  colecti­  viticultură.   Iar   la
               mai  vechi  gospodă­  continuare  noi  raioane   din   ve  mici   în  gospodării   mai   Gligoreşti  există  oa­
               rii  colective  din  ra­                         mari.                        meni   deosebit   de       Fluier,  fluier
               ionul  Bîrlad:  cele din   celelalte  regiuni  care  intră  în                pricepuţi  în   creşte­
               satele  Mitoc  şi  Sîrbi.                                                     rea  bovinelor,   sînt
               600  hectare  avea  pri­                                                      condiţii specifice pen­    Fluier,  fluieraş
               ma,   ceva   mai   puţin   de  900,  „Cîte  o  dată  se  întimpla  ca  în  po­  tru  creşterea  păsărilor  de   apă,   Doinitor,  doinaş
               cealaltă.   La  rîndul  lor   fiecare   vestea  cu  racul  şi  ştiuca  —  poves­  iar  sfecla  de  zahăr  a  dat  tot­  Născut  în  pădure
               din  aceste  terenuri  era  secţio­  teşte  Constantin  Bardaş,  brigadier.                              Printre  rugi  de  mure
               nat  anual  în  a ti tea  părţi   cîte   —  La  punctul  Islaz,  o  gospodărie  a   deauna  un  randament  mai  marc.   Zi-i  de  veselie  —
                                                                                                                        Cîntecul  să-ţi  fie
               culturi  aveau  în  plan  gospodăriile.  însămânţat  64  hectare  cu  grîu,  cea­  Acestea  au  fost  premisele  care   Doinitor,  doinaş
                Primăvara  anului  ’63  nu  va  mai   laltă  45  hectare  cu  porumb.  Ponoase   au stat la baza unificării. Pentru a lc   Cîntec  de  frun
              dezveli  însă  de  sub  mătasea  zăpe­  trăgeam  şi  noi  şi  mecanizatorii  de la   traduce in  faptă, nici o zi nu trebuie
              zii,  drumeagul.  Pentru  că  in  curînd   S.M.T.  Mărtineşti,   oare  erau   ne­  pierdută.   Încă  din  prima  zi  după   Zi-i  donwrt-ejfte  seară
              tractoarele  vor  consfinţi   hotărîrea   voiţi  să  facă  lucrări  diferite,  neeco-                     Să  aude cum  ară
              luată  de localnici de  a uni  cete  două   nomicoase.  La  fel  era  şi  cu  organi­  unificare,  consiliul de conducere  nou   Pe  taaptua  mare
              gospodării  într-una  mare,  puternică.  zarea  muncii.  Pe  aceeaşi  uliţă  unii   ales  a  trecut  la  discutarea  măsuri­  Mîndffle  tractoare
                                               erau  dintr-o  brigadă  a  unei  gospo­
                In  Popeştii  Focşaniului,  în  primă­                          lor  operative  ce  trebuie  luate  pen­  Şi  s-aud  cumetreşte
                                               dării,  alţii  de  la  cealaltă  gospodărie.
               vara  anului  1958  a  luat  naştere  o   Asta  îngreuia  mobilizarea".  Aceste   tru  buna  desfăşurare  a  lucrări­  Şi  cum  înfloreşte
                                                                                                                        In  gospodărie
              gospodărie  colectivă.  Exemplul  con­  neajunsuri  au  generat  frămintări,   lor  de  primăvară.   (Fotografia  din   Mujjp  bogăţie.
               vingător  al  ei  i-a  determinat,  după   discuţii.  Şi,  la  îndrumarea  partidu­  dreapta).
               un an, pe  ceilalţi  săteni  să  înfiinţeze   lui,  popeştenii  au  unit cele două gos­                  Şi  te-aş  mai  ruga
                                               podării.  Toată   comuna  e  acum  in   Noile  gospodării  colective  unifi­  Să  mai  zici  ceva.
              o  a  doua  colectivă.  Ambele  au  avut   G.A.C.  „Scinteia".  unde  culturile  nu   cate  din  comunele   Sîrbi,  Popeşti,   Să  mai  zici  duios
              o  dezvoltare  ascendentă.  Dar  supra­  vor  mai  fi  fărîmiţate,  ci  se  vor  for­                     De  un  Făt-Frumos
                                                                                Luncani,  ca  şi  cele  din  Tăşnad,  Să-
              feţele  mici  nu  le  dădeau  posibilita­  ma tarlale mari, pe care se va aplica                          Care  ne-ndrumează
              tea  să  aplice  asolamentul  şi  alte  re­  întregul  complex  de  reguli  agroteh­  răuad,  Cuzdrioara,  Unirea,  Beteag,   Şi  ne  luminează.
              guli  agrotehnice  pe  terenurile  şi  aşa   nice.                Căşei  păşesc  cu  puteri  sporite   pe        Auzit  in  comuna  Slobozia,
              împrăştiate  din  cauza  aşezării  co­  Colectiviştii  din Luncani şi  cei  din   drumul  dezvoltării  şl  Întăririi  eco-   Talonul  Găeştl,  regiunea  Argeş,
               munei                           Gligoreşti  au  ţinut  să  imprime  şi  pe  nomico-organizatorice.            de  ION  CRUCEANA.
               a ,■ «fr'ÎMiî a-■jâWiaHiaBijjio j ,'1 ■-‘Sci  rnmh                                   joacă numai,  dar părerea lor  al  auzit-o.  Oricum,   —  Şi  tu  crezi.  Toc
                   ă  nu-1  întrebi  niciodată  pe  un  om  de  ce
                                                           I-am  răspuns  în  doi  peri  şi  am  schimbat  vor­
               S    a făcut mal tîrziu  un pas,  atunci cind  acel   ba,  îndată.  N-a  stăruit.  Dar  nici  pragul  nu  mi   lor  le  pregătim  o  lume  nouă.  ai  scormonit  tu  o  s
                                                         l-a  mai  călcat.  Măi,  ăştia  din  Poca,  voi  cu  vrîs-
                    pas  se  cădea  sâ-1  facă  mai  degrabă  şi
                                                                                                      Am  ascultat  piesa.  L-am  aşteptat  pe  Costicâ
                                                                                                                                                 Vedeam  doar  că
                    mai  lesne  decît  l-a  făcut.  Sîntem  adunaţi
                                                         tele  de-a  curmezişul,  dac-aţi  şti  cum  m-am  tot
                                                                                                    al  meu  şl  în  drum  spre  casă  m-am  căit  pentru
                                                                                                                                                             altfe
                                                                                                                                               colectiviştilor,
                    grămadă  aici,  la  moară.  Sînteti  din  Poca,
                                                                                                                                                 Şi-ntr-o  seară,  toca
                    sînteti  din  Aluniş,  sînteti  din  Prunişor.   sfârimat  sâ  ghicesc  de  ce  omul  ăsta,  care  se   întiiaşi  dată  că  nu  am  făcut  aşa  cum  judecata   derică  al  meu,  vorb
                                                         purta  frumos  cu  mine,  ocolea  casa  mea.  Gînd
                                                                                                    mea  îmi  poruncea,  că  m-am  lăsat  furat  de  peti­
              Voi,  ăştia  din  Poca  trageţi  vrîste  de-a  curmezi­  sâ  iscălesc  n-aveam,  mă  sicîia  Insă  că  nu  mai   cul  meu  de  pâmînt.  El  mă  lega  de  neştiinţă  şi   —  Bade  Vasile,  lc
               şul  sacilor,  de  mă  întreb  mereu  dacă  o  faceţi   vine.  L-aş  fi  Întrebat  de  una  de  alta.  El  nu.   de  strîmtoare.  Văzut-aţi  căţel  invîrtindu-se  după   de  „sub  stînă".
              dinadins,  numai  să  vă  deosebiţi.  Se  întîmplă  în   Se  oprea  în  vecini,  la  Vincu,  i-cruzeam  glasul   ciotul  de  coadă ?  Aşa  mă  invirteam  şi  eu,  în   —  Ce,  nu  ti-i  bine
              tirg  să  dau  de  cîte  unul  de  la  voi,  cu  desagi   în  drum,  aşteptam  să-mi  bată  la  poartă.  jurul  meu,  ca-ntr-un  cerc,  fără  să  izbutesc  să   —  Răspund  eu,  a  :
              petrecuţi  pe  umeri.  Şi  văd  vrîstele  de-a  curme­  La  şcoală.  Intr-o  zi,  s-a  întîmplat  sâ  fie  lingă   ies  din  el.  Domşa  a  venit  şi  mi-a  arătat  cum   M-am  gîndit.  Să  i
              zişul.  După  ele  îl  deosebesc.          mine.  Era  un  fel  de  serbare  şi  Costicâ  ăsta  al   pot  rupe  cercul.          Sâ  nu păţesc  nici  eu
                Aşa  că,  să  sîu  mă  întrebaţi.  N-o  să  vă  răs­  meu  juca  ceva  într-o  piesă.  Domşa  îmi  ceru   Măi,  ăştia  din  Poca,  voi  cu  vrîstele  voastre,   cu  motorina ?  Dacă
              pund.                                      ioc  şi zise :                             mâ  tot  iscodiţi  o  dată,  la  noi  în  sat,  ce  şi  cum   altă  parte,  eu  mâ  f
                Dar  dacă  se  cheamă  că  o  astiel  de  întrebare   —  Ştii,  la  şcoală,  copiii  se  jucau  „de-a  peti­  a  venit  de  am  ridicat  anul  trecut  o  casă.  O   doialâ.  Aşa,  ca  şi vo
              mi-ar pune-o  tovarăşul  Domşa,  nu  ştiu  cum,  dar   cele".  Se vede  câ-1 joacă  de  mult,  că  are  reguli   sâ  vă  răspund  îndată.  Voi  sînteti  întovărăşiţi.   la  Domşa,  sâ  iscăle
              Laş  răspunde.                             destul  de  multe.  Nu-1  ştii ?           Bun 1  înseamnă  că  aţi  ridicat  deja  piciorul  sus   văd  cu  ochii  mei.  C
                Se  cuvenea  sâ  intru  din  prima  clipă.  Din   Am  dat  din  umeri.              şi  vreţi  sâ  păşiţi  peste  prag.        prima  mină,  că  nici
              clipa  în  care  Domşa  mi-a  călcat  pragul.  N-am                                                                              mal mult  decît  mă pi
              făcut-o.  Mi-am  zis :                                                                                                             Aţi  sărit  vreodată
                —  *s  om  bâtrîn.  Merg  pe  50  de  ani.  Să  se                                                                             Cînd  eram  fecior  ar
              gindeascâ  de-acum  copiii  mei.  Oricum...  două                                                                                simţit  eu  atunci.  In
              fote  le-am  măritat,  pe un băiat  l-am  purtat,  aşa                                                                           îmi  ascultam  inima
              cum am putut, la şcoli.  Ce  să-mi mai bat  capul?                                                                               la  bivolii  mei,  la  gr
              Am  acasă  un  singur  copil.  Lui  Si  râmîn  toate.                   Povestire  de  ŞTEFAN  LUCA                              pâmînt.  înainte  de-a
              S-a  gîndi  el  cînd  a  creşte...                                                                                               mă  fulgerase  gîndul
                Domşa  a  stat  tare  puţin  la  mine  în  casă.  M-a   —  Stai  să  vezi.  Intîi  îşi  trage  liecare  pe  pă-   Ce-i  cu  „peticul",  m-aţi  întrebat  iar ?  Iaca   sâ  mâ  umple  bucur
              întrebat  dacă  mai  pier  găinile  (că  îmi  pieriseră   mînt  c-o  jordie  un  iei  de  ogor  al  lui.  Doi  sau   ce-i.  Pînă  acum  n-am  spus.  Ştie  numai...  da'  în-   reuşit  să  fac  ceva  di
              vreo  opt).  I-am  spus  că  din  partea  asta  pot   trei merg  de  la unul la  altul  şi se  unesc  pe  rind   tii  să  vă  spui.  Il  ştiţi  pe  Toderică  Tancoş.  Ala   dit  adevărata  bărbăt
              sâ  mă  laud.  „Bine,  a  zis  el,  vin  peste  un  ceas   ogoarele.  Apoi  îşi  aduc  vitele,  uneltele  mai  im­  mărunţelul de la  „semeţe".  însurat  cu Livia mea.   —  Să  mă  mai  gînc
              cu  veterinarul".  Şi-a venit,  spre  seară,  cînd  găi­  portante,  se  împart  în  grupuri.  In  felul  lor  repe­  Pe-atunci,  nu era încă  însurat. Acum mi-i  ginere.   Da-n  sinea  mea  n
              nile  se  băgaseră  în  cotet-  Le-a  injectat.  tă  tot  ce-au  văzut  c-am  făcut  noi  în  sat.  Să-i   Făcea  zîmbre  seara  pe  lingă  noi  şi  fata  nu-1   m-am făcut  că  mai m
                —  Dumneata, mi-a mai spus,  bade Măxineanu,   fi  auzit,  zicea  rîzînd  Domşa,  cum  se  mai  între­  ocolea.  Intra,  dădea  bineţe,  îşi  îndesa  şapca  în
              te  pricepi  la  stupi ?                   bau :  „Eşti  convins ?“  „Sînt,  tovarăşe  preşedinte,
                —  Mă  pricep.                           cum  să  nu  fiu,  ăsta-i  singurul  drum".  „Ei,  atunci   buzunar  şi  s-apuca  sâ  tacă.  Cum  zic,  m-am  tc
                Aşa  şi  este.  Voi  ştiţi  asta.  La  treaba  asta  mă   iscăleşte  şi  adu-ţi  atelajul  la  sediu".  Intr-alt   —  Ce-i,  Toderică,  ai  vinit  pe  la  noi ?  într-o  noapte  vine  1
              pricep.  Şi  taica  şi  moşu-meu,  bâtrînul,  se  price­  colt  unul  mai  râminea,  râspunzînd :  „Mai  stau   —  Vinit 1       arăm.
              peau.                                      să  mă gîndesc".  Era  şi  copilul dumitale pe  aco­  Mai  multe  nu  sooteam  de  la  el.  Ii  ştiam   Am  cărat  apoi  gun
                Şi-a  aprins  o  ţigară,  s-a  aşezat  lingă  mine   lo,  bade  Măxinene...         băiat  îndemînatic,  îl  vedeam,  sus,  pe  tractor,   a  doua  toamnă,  mâ  t
              pe  laviţa  de  sub  frăgar,  m-a  privit  stăruitor                                  citeodată  pe  cîmp  trâgînd  după  el  brăzdatele,   Mă  gîndeam.  Se  ştii
              şl  mi-a  spus :                             —  Şi  el  cum  era,  tot  pe  petic ?  am  întrebat.  nu  departe  de  „peticul"   meu.  Ştiti  că  aveam   umblă  cu  Livia  mea.
                —  Locul dumitale, bade Măxineanu, ar ti lîngă   —  Chiar  atunci  îşi  bătătorea  liniile  trase  cru   un  iugăr  „sub  stinâ",  cum  îi  zicem  noi.  Puneam   sprezece  măji  şi  jun
              noi.  N-o  să te rog  să m-asculti,  acum,  iar  atunci   jordia.                                                                „peticcrr"  n-a  scos  m
              cînd  o  sâ  vii  cu  cererea,  n-o  sâ  te  întreb  de   Domşa  se  răsuci  în  loc :  de obicei cucuruz  acolo.  Rîdeam atunci.  Scurmă   iugăr.  Acu-1  acu' 1
              ce  n-ai  scris-o  mai  repede.  Da'  locul  dumitale-i   —  Vezi,  bade  Măxineanu,  copiii  gîndesc  şi   tu  numai,  îmi  ziceam,  la  „treizeci"  sâ  vezi  ce-o   S-a  aşezat  şi  mi-a
              lingă  noi.  Cu  noL                       trăiesc  de  pe  acum  fără  petice  In  gînduri.  Se  sâ  iasă,  ţîngâule 1          i  —  N-ai  vrea  sâ  sc
   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32