Page 28 - Albina_1962_02
P. 28
A.
MULŢUMIM nn
TRHIUICHNEI
M înd ră-i azi
comuna noastră
floare-albastră
comuna noastră
Toată-i*te^£ctm «tă
Şi-i ca lloarSbmjCnmgcatâ.
Se miră codrul
Cîi de mare creşte
Se miră şi mindrul soare"
Cînd vede-atîtea tractoare.
c u f o r j e u n i t e Porumbu-i de ne-ntrecut
Cît un codru a crescut.
Din munca noastră-ntrâţită
Ţişneşte roadă-nzecită
Spre dealul Sudan- Se împlinesc 13 ani de la marea familie colectivistă. La peliculă o imagine Şi din marea bogăţie
ehiei in şesul Bîria- istorica Plenară a Comitetu baza acestor izbînzi stă exem dintr-o zi de neuitat: Se revarsă bucurie.
dului. O întindere lui Central al Partidului Mun plul gospodăriilor colective 13 februarie 1962. Azi in sat în orice casă
căreia nu-i vezi mar citoresc Romîn din 3-5 martie puternice, realizările obţinute Iată-i puţin după ce E pită albă pe masă
ginea, puţin curbată 1949 care a trasat sarcinile de ele în creşterea producţiei au consfinţit prin Mult belşug şl voie bună
spre deal, acoperită partidului în lupta pentru în şi a nivelului de trai al colec unanimă ridicare de De cînd lucrăm împreună
de o mantie albă tărirea alianţei dintre clasa tiviştilor. Consolidarea econo- miirei, dorinţa lor de Frunzuliţă de trifoi
care-ţi ia ochii. Ză muncitoare cu ţărănimea mun mico-organizatorică a gospo a merge împreună, S-a-nnoit viata la noi
pada s-a aşternut citoare, pentru transformarea dăriilor colective existente, uniţi, spre noi iz Uite ici o casă nouă
uniform pe tot tere socialistă a agriculturii. Viaţa chezăşie a succesului întregii bînzi. (Fotografia din Uite colea încă două
nul. Dar în fiecare a confirmat în mod strălucit munci pentru transformarea stingă). Iar la vale, şir de case '
an, cînd se topeşte, profunda justeţe si înţelep socialistă a agriculturii, este Pentru noua gos Toate noi, toate frumoase.
pămîntul cafeniu ee ciunea liniei politice elaborată calea arătată de partid. podărie colectivă se
iese la iveală e sec de Plenară. Masele ţărănimii Una din căile principale deschid perspective Auzit in G.A.C. comuna
ţionat de un dru merg c„ încredere pe calea pentru realizarea acestei sar minunate. La Lun Ghimbav, regiunea Braşov, de
meag care ici-colo se marii gospodării colective ho- cini este, după cum s-a arătat cani cerealele dau 1. BRAGHEŞ.
la Plenara din 30 iunie — 1
pierde şi e înlocuit tărîte să-şi făurească o viaţă iulie 1961 a C.C. al P.M.R. şi recolte bune şi exis
de dte un simplu îmbelşugată şi fericită. la Consfătuirea pe ţără a ţă tă condiţii prielnice
In şase regiuni ale ţării co
ţăruş. Sînt terenuri lectivizarea agriculturii a fost ranilor colectivişti, unirea pentru pomicultură şi
le a două din cele încheiată. Ziarele anunţă în gospodăriilor agricole colecti viticultură. Iar la
mai vechi gospodă continuare noi raioane din ve mici în gospodării mai Gligoreşti există oa
rii colective din ra mari. meni deosebit de Fluier, fluier
ionul Bîrlad: cele din celelalte regiuni care intră în pricepuţi în creşte
satele Mitoc şi Sîrbi. rea bovinelor, sînt
600 hectare avea pri condiţii specifice pen Fluier, fluieraş
ma, ceva mai puţin de 900, „Cîte o dată se întimpla ca în po tru creşterea păsărilor de apă, Doinitor, doinaş
cealaltă. La rîndul lor fiecare vestea cu racul şi ştiuca — poves iar sfecla de zahăr a dat tot Născut în pădure
din aceste terenuri era secţio teşte Constantin Bardaş, brigadier. Printre rugi de mure
nat anual în a ti tea părţi cîte — La punctul Islaz, o gospodărie a deauna un randament mai marc. Zi-i de veselie —
Cîntecul să-ţi fie
culturi aveau în plan gospodăriile. însămânţat 64 hectare cu grîu, cea Acestea au fost premisele care Doinitor, doinaş
Primăvara anului ’63 nu va mai laltă 45 hectare cu porumb. Ponoase au stat la baza unificării. Pentru a lc Cîntec de frun
dezveli însă de sub mătasea zăpe trăgeam şi noi şi mecanizatorii de la traduce in faptă, nici o zi nu trebuie
zii, drumeagul. Pentru că in curînd S.M.T. Mărtineşti, oare erau ne pierdută. Încă din prima zi după Zi-i donwrt-ejfte seară
tractoarele vor consfinţi hotărîrea voiţi să facă lucrări diferite, neeco- Să aude cum ară
luată de localnici de a uni cete două nomicoase. La fel era şi cu organi unificare, consiliul de conducere nou Pe taaptua mare
gospodării într-una mare, puternică. zarea muncii. Pe aceeaşi uliţă unii ales a trecut la discutarea măsuri Mîndffle tractoare
erau dintr-o brigadă a unei gospo
In Popeştii Focşaniului, în primă lor operative ce trebuie luate pen Şi s-aud cumetreşte
dării, alţii de la cealaltă gospodărie.
vara anului 1958 a luat naştere o Asta îngreuia mobilizarea". Aceste tru buna desfăşurare a lucrări Şi cum înfloreşte
In gospodărie
gospodărie colectivă. Exemplul con neajunsuri au generat frămintări, lor de primăvară. (Fotografia din Mujjp bogăţie.
vingător al ei i-a determinat, după discuţii. Şi, la îndrumarea partidu dreapta).
un an, pe ceilalţi săteni să înfiinţeze lui, popeştenii au unit cele două gos Şi te-aş mai ruga
podării. Toată comuna e acum in Noile gospodării colective unifi Să mai zici ceva.
o a doua colectivă. Ambele au avut G.A.C. „Scinteia". unde culturile nu cate din comunele Sîrbi, Popeşti, Să mai zici duios
o dezvoltare ascendentă. Dar supra vor mai fi fărîmiţate, ci se vor for De un Făt-Frumos
Luncani, ca şi cele din Tăşnad, Să-
feţele mici nu le dădeau posibilita ma tarlale mari, pe care se va aplica Care ne-ndrumează
tea să aplice asolamentul şi alte re întregul complex de reguli agroteh răuad, Cuzdrioara, Unirea, Beteag, Şi ne luminează.
guli agrotehnice pe terenurile şi aşa nice. Căşei păşesc cu puteri sporite pe Auzit in comuna Slobozia,
împrăştiate din cauza aşezării co Colectiviştii din Luncani şi cei din drumul dezvoltării şl Întăririi eco- Talonul Găeştl, regiunea Argeş,
munei Gligoreşti au ţinut să imprime şi pe nomico-organizatorice. de ION CRUCEANA.
a ,■ «fr'ÎMiî a-■jâWiaHiaBijjio j ,'1 ■-‘Sci rnmh joacă numai, dar părerea lor al auzit-o. Oricum, — Şi tu crezi. Toc
ă nu-1 întrebi niciodată pe un om de ce
I-am răspuns în doi peri şi am schimbat vor
S a făcut mal tîrziu un pas, atunci cind acel ba, îndată. N-a stăruit. Dar nici pragul nu mi lor le pregătim o lume nouă. ai scormonit tu o s
l-a mai călcat. Măi, ăştia din Poca, voi cu vrîs-
pas se cădea sâ-1 facă mai degrabă şi
Am ascultat piesa. L-am aşteptat pe Costicâ
Vedeam doar că
mai lesne decît l-a făcut. Sîntem adunaţi
tele de-a curmezişul, dac-aţi şti cum m-am tot
al meu şl în drum spre casă m-am căit pentru
altfe
colectiviştilor,
grămadă aici, la moară. Sînteti din Poca,
Şi-ntr-o seară, toca
sînteti din Aluniş, sînteti din Prunişor. sfârimat sâ ghicesc de ce omul ăsta, care se întiiaşi dată că nu am făcut aşa cum judecata derică al meu, vorb
purta frumos cu mine, ocolea casa mea. Gînd
mea îmi poruncea, că m-am lăsat furat de peti
Voi, ăştia din Poca trageţi vrîste de-a curmezi sâ iscălesc n-aveam, mă sicîia Insă că nu mai cul meu de pâmînt. El mă lega de neştiinţă şi — Bade Vasile, lc
şul sacilor, de mă întreb mereu dacă o faceţi vine. L-aş fi Întrebat de una de alta. El nu. de strîmtoare. Văzut-aţi căţel invîrtindu-se după de „sub stînă".
dinadins, numai să vă deosebiţi. Se întîmplă în Se oprea în vecini, la Vincu, i-cruzeam glasul ciotul de coadă ? Aşa mă invirteam şi eu, în — Ce, nu ti-i bine
tirg să dau de cîte unul de la voi, cu desagi în drum, aşteptam să-mi bată la poartă. jurul meu, ca-ntr-un cerc, fără să izbutesc să — Răspund eu, a :
petrecuţi pe umeri. Şi văd vrîstele de-a curme La şcoală. Intr-o zi, s-a întîmplat sâ fie lingă ies din el. Domşa a venit şi mi-a arătat cum M-am gîndit. Să i
zişul. După ele îl deosebesc. mine. Era un fel de serbare şi Costicâ ăsta al pot rupe cercul. Sâ nu păţesc nici eu
Aşa că, să sîu mă întrebaţi. N-o să vă răs meu juca ceva într-o piesă. Domşa îmi ceru Măi, ăştia din Poca, voi cu vrîstele voastre, cu motorina ? Dacă
pund. ioc şi zise : mâ tot iscodiţi o dată, la noi în sat, ce şi cum altă parte, eu mâ f
Dar dacă se cheamă că o astiel de întrebare — Ştii, la şcoală, copiii se jucau „de-a peti a venit de am ridicat anul trecut o casă. O doialâ. Aşa, ca şi vo
mi-ar pune-o tovarăşul Domşa, nu ştiu cum, dar cele". Se vede câ-1 joacă de mult, că are reguli sâ vă răspund îndată. Voi sînteti întovărăşiţi. la Domşa, sâ iscăle
Laş răspunde. destul de multe. Nu-1 ştii ? Bun 1 înseamnă că aţi ridicat deja piciorul sus văd cu ochii mei. C
Se cuvenea sâ intru din prima clipă. Din Am dat din umeri. şi vreţi sâ păşiţi peste prag. prima mină, că nici
clipa în care Domşa mi-a călcat pragul. N-am mal mult decît mă pi
făcut-o. Mi-am zis : Aţi sărit vreodată
— *s om bâtrîn. Merg pe 50 de ani. Să se Cînd eram fecior ar
gindeascâ de-acum copiii mei. Oricum... două simţit eu atunci. In
fote le-am măritat, pe un băiat l-am purtat, aşa îmi ascultam inima
cum am putut, la şcoli. Ce să-mi mai bat capul? la bivolii mei, la gr
Am acasă un singur copil. Lui Si râmîn toate. Povestire de ŞTEFAN LUCA pâmînt. înainte de-a
S-a gîndi el cînd a creşte... mă fulgerase gîndul
Domşa a stat tare puţin la mine în casă. M-a — Stai să vezi. Intîi îşi trage liecare pe pă- Ce-i cu „peticul", m-aţi întrebat iar ? Iaca sâ mâ umple bucur
întrebat dacă mai pier găinile (că îmi pieriseră mînt c-o jordie un iei de ogor al lui. Doi sau ce-i. Pînă acum n-am spus. Ştie numai... da' în- reuşit să fac ceva di
vreo opt). I-am spus că din partea asta pot trei merg de la unul la altul şi se unesc pe rind tii să vă spui. Il ştiţi pe Toderică Tancoş. Ala dit adevărata bărbăt
sâ mă laud. „Bine, a zis el, vin peste un ceas ogoarele. Apoi îşi aduc vitele, uneltele mai im mărunţelul de la „semeţe". însurat cu Livia mea. — Să mă mai gînc
cu veterinarul". Şi-a venit, spre seară, cînd găi portante, se împart în grupuri. In felul lor repe Pe-atunci, nu era încă însurat. Acum mi-i ginere. Da-n sinea mea n
nile se băgaseră în cotet- Le-a injectat. tă tot ce-au văzut c-am făcut noi în sat. Să-i Făcea zîmbre seara pe lingă noi şi fata nu-1 m-am făcut că mai m
— Dumneata, mi-a mai spus, bade Măxineanu, fi auzit, zicea rîzînd Domşa, cum se mai între ocolea. Intra, dădea bineţe, îşi îndesa şapca în
te pricepi la stupi ? bau : „Eşti convins ?“ „Sînt, tovarăşe preşedinte,
— Mă pricep. cum să nu fiu, ăsta-i singurul drum". „Ei, atunci buzunar şi s-apuca sâ tacă. Cum zic, m-am tc
Aşa şi este. Voi ştiţi asta. La treaba asta mă iscăleşte şi adu-ţi atelajul la sediu". Intr-alt — Ce-i, Toderică, ai vinit pe la noi ? într-o noapte vine 1
pricep. Şi taica şi moşu-meu, bâtrînul, se price colt unul mai râminea, râspunzînd : „Mai stau — Vinit 1 arăm.
peau. să mă gîndesc". Era şi copilul dumitale pe aco Mai multe nu sooteam de la el. Ii ştiam Am cărat apoi gun
Şi-a aprins o ţigară, s-a aşezat lingă mine lo, bade Măxinene... băiat îndemînatic, îl vedeam, sus, pe tractor, a doua toamnă, mâ t
pe laviţa de sub frăgar, m-a privit stăruitor citeodată pe cîmp trâgînd după el brăzdatele, Mă gîndeam. Se ştii
şl mi-a spus : — Şi el cum era, tot pe petic ? am întrebat. nu departe de „peticul" meu. Ştiti că aveam umblă cu Livia mea.
— Locul dumitale, bade Măxineanu, ar ti lîngă — Chiar atunci îşi bătătorea liniile trase cru un iugăr „sub stinâ", cum îi zicem noi. Puneam sprezece măji şi jun
noi. N-o să te rog să m-asculti, acum, iar atunci jordia. „peticcrr" n-a scos m
cînd o sâ vii cu cererea, n-o sâ te întreb de Domşa se răsuci în loc : de obicei cucuruz acolo. Rîdeam atunci. Scurmă iugăr. Acu-1 acu' 1
ce n-ai scris-o mai repede. Da' locul dumitale-i — Vezi, bade Măxineanu, copiii gîndesc şi tu numai, îmi ziceam, la „treizeci" sâ vezi ce-o S-a aşezat şi mi-a
lingă noi. Cu noL trăiesc de pe acum fără petice In gînduri. Se sâ iasă, ţîngâule 1 i — N-ai vrea sâ sc
