Page 29 - Albina_1962_02
P. 29
I) IUBIT/ SCRISORI
foarte multe din scrisorile primite în ultimul
timp la redacţie încep cu fraza: „In comuna
M S iiR iT g noastră a fost sărbătoare". Cuvintele sînt simple,
dar din ele transpar simţămintele de bucurie ţi
recunoştinţă ale acelora ce păşesc pe drumul
arătat de partid, drumul colectivei.
Activistul cultural Ion Mircea Coţoi ne scrie
Visul despre sărbătoarea celor din Boiu, raionul Criş,
raion acum complet colectivizat. La inaugurarea
-a făcut faptă colectivei de aici s-au întîlnit doi prieteni vechi :
— ne arată corespondentul nostru — Andrei Toth
din Baiu şi Karol Keresztes din Zerind. Prietenii
i mură coaptă nu s-au văzut de vreo şase ani. Cum e firesc în
s-a tăcut iaptâ. asemenea ocazii, au stat la taclale îndelung.
ita-ti mulţumesc Karol Keresztes a povestit mai mult despre rea
tid muncitoresc lizările din colectiva lui. A arătat că fondul lor
privind peste sate de bază depăşeşte suma de 2 milioane, a vorbit
mpuri stîrtecate despre cunoscuţii din comună care şi-au construit
şi de răzoare, case, sau şi-au cumpărat aparate de radio, bi
a ziua la plug ciclete etc. Primind invitaţia de a vizita gospo
mi slabi in jug. dăria agricolă colectivă din Zerind, Andrei Toth,
an şi Jambor cea“, ales preşedinte al noii gospodării, a recunoscut
lie zgâria, în faţa prietenului rămînerea în urmă a celor
d ne (fcTorced din Boiu, dar şi-a exprimat hotărîrea să mun
aţ^apăşeam.' cească în aşa fel incit să-i ajungă din urmă.
'strfisoin hat' Tovarăşul Pavel Ciurdaru, instructor al sfatu
lui popular raional Ineu — raion de asemenea
POPPER EMERIC Electrificare.
f complet colectivizat — se opreşte în scrisoarea
■im a sa asupra felului în care cei din comuna Iermata
-a-nVăţat au ajuns să înţeleagă că drumul colectivei este
drumul belşugului. Munca politică desfăşurată
m n w ill 0 M M lllf um ifl, de comunişti, vizitele în G.A.C. „Viaţa Nouă“
din Sîntana, la „Republica“ din Ineu şi altele,
am făurit, ţ 1 au dus la deplina convingere a celor din Ier-,
istăzi pestsj*sate mata. Astfel, G.A.C. „Iermata“ cuprinde de la
u straie «tfiprate De cîţiva ani ţăranii muncitori din tors în comună nu numai că au fost prin înfiinţarea sa, întregul sat.
[arăt- off^h^lde nalte comuna Caragiale - Tîrgovişte au în tre primii care au scris cerere de intrare Nu de mult, revista noastră a publicat scri
dtPbucaşe. ceput să-şi lucreze pămîntul în cadrul în în gospodărie, dar au început să poves soarea tovarăşului Torna I. Dumitrescu din co
torneac le arat tovărăşirii agricole „Răscoala din 1907”. tească tuturor cele văzute. muna Leu. regiunea Oltenia, în care ne vorbeşte
og niferecat Cei din Caragiale au mai de mult bunul despre inaugurarea a două gospodării colective
rşerean tractor Desfiinţînd haturile, lucrînd pămîntul lao în comuna sa. Acum, tovarăşul Dumitrescu, bri
ără răz^r. laltă, cu tractoarele şi cu maşinile S.M.T., obicei să treacă aproape în fiecare seară gadier, ne vorbeşte într-o scrisoare despre felul
pe la căminul cultural. Mereu găsesc cîte
au obţinut în fiecare an recolte mai bune
i strunesc, mâi vere ceva interesant: o şezătoare literară, o în care proaspeţii colectivişti au stat de vorbă
de cai putere, decît atunci cînd munceau singuri pe o- cu cei din întovărăşire, îndemnîndu-i să se
lug cu ţrg» brâzdare goarele lor strimte. întovărăşirea a fost seară de întrebări şi răspunsuri, o confe înscrie şi ei în gospodărie. „Să vă duceţi ţi
ilc cinci ţwctare. pentru ei o adevărată şcoală a muncii în rinţă, program artistic. In ultimele luni, voi în vizită pe la gospodăriile unde am fost
r şi dojnepc comun, unde au învăţat şi multe din cele cu cel mai mare interes au fost urmărite noi şi sîntem siguri că faptele vă vor convinge
rgoste |nuţ|cesc mai noi cuceriri ale agrotehnicii. însă serile de întrebări şi răspunsuri şi mai mult decît vorbele noastre". Zis şi făcut. în
a-n gospodărie Eram mulţumit — aminteşte Dumitru serile de calcul, unde s-a vorbit despre tovărăşiţi! din comuna Leu au vizitat în ulti
mm e bwenirie. Bucur. — Asta pînă cînd din conferinţele realizările colectiviştilor din Nucet sau mul timp G.A.C. „Tractorul“ din Bâbiciu şi
şi serile de calcul, ce se desfăşurau la că din Brăteşti. Iar după ce s-au organizat
min, am aflat că cei din alte sate, care au cîteva manifestări legate de materialele „Ilie PintiMe" din Fărcaşele.
kzit în icomuna Cristian, „Ştefan Groza l-a rugat pe preşedinte, poves
■nea Brfşov, de I. BRA- intrat în gospodării colective, stau mai Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti teşte corespondentul nostru, să-i spună cu dea-
bine ca noi cu producţiile. Dar, mai ales în şi Constantin Lică, şi Arsene Drăghici,
urma vizitelor pe care le-am făcut la cî- care încă mai ezitau, au făcut cereri de mănuntul ce venituri a avut gospodăria din
teva gospodării colective din raion, ne-am intrare în gospodărie.
convins cu toţii. Acum pe scena căminului se desfăşoară
'Oleetîvd, a organizat o serie de asemenea vizite. In o festivitate unică, pe care nu o vor uita
Intr-adevăr, comitetul comunal de partid
niciodată. Toţi ţăranii muncitori din co
primul rînd au fost la gospodăria colec mună, 297 de familii, s-au unit în gospo
\ârâ floare tivă „Victoria socialismului” din comuna dăria agricolă colectivă „I. L. Caragiale". Fărcaşele în anul 1961. Intovărăşitul Ion M.
Văcăreşti. S-au dus mai întîi pe la casele
„Dacă la Văcăreşti, unde au fost la început
colectiviştilor, fiindcă mulţi aveau pe acolo doar o mînă de oameni, au izbutit, Ciolacu s-a interesat de veniturile personale ale
■nde « q. sjtdoare cunoscuţi si prieteni. d-apoi la noi, în comună, unde toţi for colectiviştilor, iar Marin St. Fiertu şi-a exprimat
, min&â fleare — La început, la înfiinţarea gospodă măm acum o singură familie colectivistă!” dorinţa să meargă acasă la cîţiva colectivişti. El
riei, eram mult mai puţini — le-a poves — spune cu privirea plină de încredere a fost invitat de colectivistul Florea Lupu care
Sf ~a“ tit preşedintele, Constantin Ilie, în timp Dumitru Barbu, care a fost ales preşedinte l-a condus prin toată gospodăria sa. Magazia
Sşti pe zi ce trecuts ce-i conducea. — Dar am dovedit supe al gospodăriei. colectivistului, plină de bucate, casa lui îndestu
t, cit pentru zece,\ \ rioritatea gospodăriei colective. Bunăoară Pentru început şi-au propus printre al lată i-au plăcut foarte mult oaspetelui din Leu.
rfuieşti hambare \__ numai în ăst an colectiviştii au obţinut cu tele să ridice un grajd, o maternitate pen Trecînd prin comună, vizitatorii au numărat 250
aur rupt din soare, 904 kg grîu mai mult la hectar decît în- tru scroafe, un coteţ şi o puierniţă. Gos de case noi".
atem grădinarii tovărăşiţii. Acum tot mai mulţi săteni in podarii din Caragiale au hotărît să-şi for In încheiere autorul scrisorii arată cu satisfac
imilionarii, tră în rîndurile noastre şi în curînd în meze rreîntîrziat un sector zootehnic pu ţie că mulţi dintre întovărâşiţii care au făcut
işti, tot creşti spre soare treaga comună va fi colectivizată. ternic, care va fi una din chezăşiile ve vizita descrisă, ca Ştefan Groza, Marin Slavu,
, mindrâ floare. Dumitru Bucur, Petrică Andrei, Tudor niturilor sporite ce le va aduce gospodăria Marin Fiertu, Constantin Ghinea şi alţii au
Năstase au vizitat multe din cele 36 de colectivă, înaintat cereri de înscriere în colectivă şi duc
uzit în comuna Cemeţi, case construite în ultima vreme de către în prezent o entuziastă muncă de convingere
unea Oltenia, de D. EMIL. colectiviştii din Văcăreşti. Şi cînd s-au în V. DUMBRAVA printre ţăranii întovărăşiţi.
„Vasile Vlad, împreună cu cumnaţii săi, intră
pe poarta gospodăriei şi dînd cu ochii de se
cretarul organizaţiei de bază, Panaite Gherasim,
aş a, că acolo unde Dumneata eşti fruntaş al recoltelor bogate. Fii şi preţuire. Se vede că n-aştepta un răspuns a început să citească o poezie compusă de el. Era
? bun, scrie ce-ai făcut ca să dobîndeşti 2.800 de grabnic. A adăugat: cererea sa scrisă în versuri".
>ra holda de giîu a kUe la hectaT. Ne interesează şi pe noi. — Şi-am mai vrea ceva. Citatul de mai sus este din scrisoarea colecti
sărit porumbul lor. — Da’ la colectiv s-a ajuns la 4.200 kilogra — Ce 1 am întrebat. vistului Tache Vasilache din Cîndeşti, raionul
imai ce-1 aud pe To- me, tovarăşe Domşa. — Dacă nu ţi-i greu să vii să te uiţi peste Buhuşi, care a ţinut să ne povestească cum s-a
— Altă căciulă, tovarăşe Măzineanu. Noi a- stupii noştri. Bâieţii-s cam tineri... lămurit Vasile Vlad să intre în colectivă. Faptul
să-ţi ar eu iugărul vem mijloace să facem asta. Cu mijloacele du- — Vin, i-am spus, bucuros că s-a schimbat a pornit de la împărţirea veniturilor, care
mitale, 3.000 înseamnă pricepere. vorba. s-a făcut în prezenţa întovărăşiţilor. Ei au vă
Şi-atunci s-a-ntîmplat că m-am văzut iar parcă zut aici cum colectiviştii luau m ii de kilograme
Pricepere ? Păi, de unde mi-a venit mie deo
noapte-1 ar. sus pe stăvilar şi în faţa unui pas hotârîtor. de grîu şi porumb, precum şi bani, tot cu miile.
eascâ ceva băiatul, dată priceperea asta ? întîi, era sâ-1 spun, To M-am ridicat şi l-am poftit în casă. S-a mirat Totuşi, Vasile Vlad din satul Văduvele, cătunul
cum o să se aleagă dericâ mi-a arat. Apoi am pus gunoi, apoi am şi-mi era teamă c-o să zică, mă rog, că are Smărăndeşti, ca să se convingă şi mai deplin, s-a
auzi în sat ? Pe de săpat fără mâşâroi, de m-am sfădit trei zile cu vreo şedinţă sau vreo altă treabă de făcut. dus la vecinul său, Ion Toma, colectivist. Acesta,
im cu o anume în- nevasta care se-ncâpâţîna sâ-1 tragă cu sapa. Costicâ-şi scria lecţiile. I-am cerut peniţă, toc a făcut 400 zile-muncă şi a luat 4.500 lei, 1.100
Apoi, ce să zic, Todericâ mi-a dait ajutor. Soiul
lătea gîndul să merg l-am schimbat... aşa cum m-a sfătuit inginerul... şi cerneală... kg. grîu, 1.600 kg. porumb, brînză, zahăr, cartofi
erea, da' voiam să Aşa am făcut cererea. şi alte produse. Cînd a văzut belşugul din casa
n câ-s gospodar de Nu i-am spus nimic. M-am uitat la el cu un La nunta Li viei l-am chemat pe Domşa. A acestuia s-a dus acasă tare-ngîndurat. Zece zile
ul lui n-o sa scoată fel de ciudă, da' o ciudă amestecată cu sfială fost bucuros şi-am stat tot timpul lingă olaltâ. s-a tot sfătuit cu nevastă-sa, Catinca, pînă cînd
m eu să scot. Ne-ndemnam unul pe altul. Vesel, Todericâ, a a convins-o şi pe ea să intre în colectivă.
Dă de pe stăvilar ? sărit de la locul lui, de lingă mireasă şi a în „Desigur, ne arată corespondentul, Vasile Vlad
âznit. Iac-aşa m-am chinat cu noi. nu este singurul pe care împărţirea veniturilor
inam toate puterile, Nu ştiu de ce am bănuit că Domşa ştia ceva în colectivă l-a determinat să facă cerere. Intr-o
iile ei, mă gîndeam despre „peticul" meu, arat cu tractorul şi lucrat perioadă scurtă, de 20 de zile, au fost primiţi în
la „peticul" ăla de după cum m-a sfătuit inginerul. Se ţinea tare G.A.C. „Zorile vieţii noi" din comuna Cîndeşti.
Întîi de pe stăvilar, şi nu-mi spunea. peste 50 de noi membri".
u se cade, ca apoi Da’ despre asta n-am vorbit niciodată şi nici Vorbind despre primirea de noi membri în
am încercat şi am nu mi-a pomenit vreodată. Numai că într-o zi, G.A.C. din Cîndeşti, tovarăşul Tache Vasilache
t. Parcă aş ii dobîn- i-am amintit de cele ce mi-a spus el mai de ţine să arate că şi în comunele vecine întovără-
mult. şiţii îmbrăţişează din ce în ce mai mult calea
ăiete ! — Nu te-ntreb, bade Măxinene, nimic. Aşa colectivei. Asistînd la inaugurarea unei gospodă
ărisem. Din mîndrie, ceva n-are rost să întrebi. rii gricole colective în comuna Rediu şi la
lese. După obiceiul lui a schimbat vorba : programul artistic dat de echipa căminului cul
— Mîine, zice el, te duci la moară. Spune-le tural de aici, corespondentul nostru îşi exprimă
celor din Poca, ăia cu vrîstele de-a curmezişul, părerea că la convingerea celor 245 de familii de
it. Ia, să încerc. Şl de-a ce se joacă la noi copiii, cîteodată în întovărăşiţi a adus o contribuţie şi munca cul-
:â, mă ia cu el şi curte. tural-artistică. El are cuvinte de laudă pentru
Aşa a zis. Adică, voi aţi şi făcut o jumătate instructorii echipei de teatru, Virginia şi Toader
săpat. Toamna, era de pas. Eu am făcut dintr-una pasul şi n-am Năstase, care s-au orientat bine propuntnd în re
I cu Domşa în curte, de ce să fiu supărat, şi să-mi pară râu că l-am pertoriul echipei de teatru piese în care este
i aflat că Todericâ făcut. îmi pare rău doar că nu l-am făcut de vorba de procesul de colectivizare.
j că am cules patru- prima dată. Asta-i.
se ştie că nici un Asta a fost ieri. Azi v-am spus şi mă bate
tlt de şase-şapte pe gîndul că Domşa ştie de toate, că el l-a pus
la cale pe afurisitul de Todericâ, ginerele meu. SCRISORI
Uite aşa cu „peticul" şi cu agrotehnica.
gazeta de perete ? Cu bine .
