Page 3 - Albina_1962_02

CREŞTEREA PORCILOR TRE­
BUIE SĂ DEVINĂ UN SECTOR DE
PRODUCŢIE DE PRIM Ă IM PO R ­
TANŢĂ, M AI ALES IN GOSPODĂ­
RIILE AGRICOLE COLECTIVE DIN
ZONA CEREALIERĂ, CARE DIS­
PUN DE TOATE C O ND IŢIILE NE­
CESARE O RG AN IZĂRII ACESTUI
SECTOR, Şl IN SPECIAL DE CAN­

TITĂŢI M ARI DE FURAJE CON­
CENTRATE.
(Din Recomandările comisiei pentru
;problemele creşterii animalelor).

îndrumare şi sprijin concret
« «o i în gospodărie ferma de porci a fost dezvol-
I tată serios de-abia in ultimii doi ani de zile. Acea-
sta nu pentru că n-ar fi existat posibilităţi pentru
dezvoltarea acestei ramuri de producţie, ci pentru c i
unii colectivişti, o priveau cu neîncredere. Anul 1959 a gospodăriilor colective
însemnat o cotitură în dezvoltarea fermei de porci. La
sfirţitul lui, în evidenţele contabile au fost înregistrate
primele venituri rezultate din creşterea porcilor. Deşi Pentru a afla câteva — Dacă anul trecut s-au ca la întocmirea planurilor
nu prea mari, ele erau destul de convingătoare asupra din preocupările gospodă­ construit 21 maternităţi pen­ de producţie să se aibă în
rentabilităţii creşterii porcilor. In anul următor am riilor colective din raionul tru scroafe, cu o capacitate vedere posibilităţile gospodă­
dublat numărul porcilor, iar în 1961 am crescut 600 Calafat Iu vederea dezvol­ totală de 1.340 capete şi 9 în- riei. Am format şi co­
capete, din care ISO de scroafe. In acest an vom creşte tării continue a fermelor de grăşătorii pentru 2.000 de porci, misii raionale compuse din
peste 1JOQO de porci şi o să ajungem Ia un număr de porci, ne am adresat tova­ în acest an numărul construc­ ingineri, contabili Îndrumă­
250 de scroafe. răşului inginer Titel Trăis- ţiilor va fi mult sporit. In tori ai secţiei, zootehnişti şi
In gospodăria noastră, marea majoritate a purceilor taru, şeful secţiei agricole momentul de faţă se lucrează veterinari, care au îndrumat
te păstrează — tineretul femei pentru a spori numărul raionale, care ne-a relatat la întocmirea planurilor pen­ gospodăriile colective în întoc­
următoarele:
scroafelor de prăsilă, iar restul intră la îngrăşat. Sacri­ tru amplasamente, se stabileş­ mirea planurilor de producţie.
ficările de purcei tineri au devenit tot mai rare în ulti­ — Sectorul zootehnic şi-a te pentru fiecare gospodărie Tot ca sprijin concret poate fi
mul timp, iar în acest an le vom înlătura cu desăvîr- cucerit de pe acum un loc menţionată şi repartizarea la
şire. Aceasta, deoarece se ştie că sacrificările de purcei de frunte în cadrul celorlalte gospodăriile colective a unor
nu sânt de loc economicoase. Greutatea purceilor la în­ lamuri de producţie. Şi bine­ vieri de rasă pentru reproduc­
ţărcare este prea mică pentru ca să acopere ceea ce s-a înţeles că şi ramura despre ţie. Anul trecut gospodăriile
consumat pentru ei. care vorbim cunoaşte o tot colective au primit 40 de vieri
mai mare dezvoltare. Pentru din rasa Marele Alb şi Lan-
Cu o lună şi ceva im. urmă, luînă cuvântul la Con­ în parte tipul de construcţie.
sfătuirea pe ţară a colectiviştilor, loan Gîrceag, preşe­ a concretiza, este suficient să Ne-am propus ca pînă la sfîr­ dras, iar in acest an ne-am
dintele gospodăriei colective din Hărman, făcea un cal­ arăt că numai în decurs de şitul lunii martie toate aceste propus să procurăm un număr
doi ani. efectivul de porcine a
cul care, după cum am constatat, or putea să aibă apli­ şi mai mare. Şi in încheiere,
cabilitate generală. Practica a confirmat adevărul după crescut cu aproape 10.000 ca­ pregătiri să fie terminate pen­ vreau să arăt că la traducerea
tru a se putea apoi trece în
care vânzarea purceilor la înţărcare este neecoaomi- pete. Piuă la sfîrşitul lui 1962
gospodăriile colective din ra­ mod efectiv la ridicarea con­ în viaţă a însemnatelor sarcini
ion vor creşte peste 23.000 strucţiilor. Cît despre condi­ ce revin gospodăriilor colec­
porci. Cin 1960 erau 'doar ţiile de hrană, se poate afirma
6.711). că furajele pentru hrana por­ tive, în vederea sporirii conti­
Explicaţia trebuie căuta­ cilor vor fi într-o cantitate de nue a efectivului de porcine şi
M JFim iW M colectiviştilor asupra rentabi­ două ori mai mare decît în a creşterii productivităţii lor,
tă în -convingerea personală a
1961. Aproape fiecare gospo­
lităţii acestei ramuri de pro­ dărie şi-a inclus în planul de un rol de seamă îl va avea şi
supli­
aplicarea
retribuţiei
coasă. Constatarea făcută de tovarăşul Gîrceag că la 1 ducţie. Concludent pentru cele producţie suprafeţe sporite cu
porumb siloz, iar culturile in­
kg. carne de purcel, faţă de 1 kg. carne de porc îngrăşat, spuse este faptul că în anul tercalate, şi în special cele de mentare in cadrul fermelor de
consumul de hrană este de două ori mai mare, iar con­ trecut din veniturile de 12 mi­ dovleci, vor fi extinse simţi­ porci la un număr de 40 gos­
sumul de muncă întreit, e pe deplin valabilă şi pentru lioane şi jumătate lei prove­ tor. De asemenea, secţia agri­ podării colective, din cele 44
noi. De aici concluzia că numai valorificarea porcilor nite din sectorul zootehnic, colă raională a luat măsuri existente în raion.
îngrăşaţi este rentabilă. Un asemenea calcul am făcut peste 4.400.000 lei le-a adus pentru procurarea din timp a
creşterea porcilor. Anul a- ION M IH IŢ
de curînd şi noi in gospodărie. Anul trecut am con­ gozurilor de porumb şi tărîţe-
cesta, gospodăriile noastre co­
tractat cu statul 300 porci graşi. Veniturile realizate s-au lective şi-au planificat să ob­ lor de grîu, care vor
ridicat la aproape 250.000 lei. Dacă aceşti porci i-am ţină numai prin valorificarea fi livrate apoi gospo­
dăriilor colective.
fi valorificat imediat după înţărcare, câştigurile realizate porcilor contractaţi, cîştiguri
de peste 12 milioane lei. — Pentru că aţi a- E bine sâ ş tiţi câ
ar fi fost de cel puţin şase ori mai mici. Bazaţi pe aceste tins şi latura aceasta,
constatări, am hot&rît ca în acest an să contractăm cu — După cum se vede, a sprijinului concret • Perioada optimă de înţărcare
statul 550 porci graşi. După toate probabilităţile pînă la contractarea cu statul a pe care secţia agrico­ a purceilor este la 7—8 săpiămîni,
porcilor graşi este o sursă
sfîrşitvl anului vom putea suplimenta contractul. Venitu­ aducătoare de mari veni­ lă îl acordă gospodă­ atunci cînd ei au ajuns la o greu­
tate de cel puţin 12 kg. în nici un
rile pe care scontăm să le aducă în acest an numai ferma turi. Vă rugăm deci să ne riilor colective, vă caz, nu trebuie înţărcaţi sub
rugăm să ne spuneţi
de porci vor trece de o jumătate de milion. Acesta este spuneţi cîţi porci graşi prin ce forme se mai această limită.
şi-au propus să livreze sta­
argumentul hotărltor al rentabilităţii creşterii unui număr manifestă ?
tului în acest an gospodă­
• Orzul prăjit este un aliment pe
cât mai mare de porci. Posibilităţi avem destule. Oamenii riile colective din raion ? — Gospodăriilor cît de necesar, pe atlt de hrănitor,
noştri au început să deprindă această îndeletnicire. De­ — Mai mult decît dublu colective din raion le în prima lună după fătare, raţia
spre condiţiile de hrănire nu ne putem plînge. Porumb, faţă de 1960. Cifric, acest du­ revin sarcini sporite este cam de 100 gr., iar in luna
faţă de alţi ani. E-
atât boabe cît şi siloz, vom avea destul. Am hotărit, de blu înseamnă peste 16.000 vident că, în creşte­ următoare ea poate fi dublată.
porci (în 1961 s-au contractat
asemenea, să cultivăm cel puţin 300 hectare de dovleci 7.150). Marea majoritate a gos­ rea continuă a efec­ • Pentru întărirea organismului
în cultură intercalată. O atenţie deosebită vom da con­ podăriilor colective printre tivului de porcine s-a e bine ca în hrana purceilor mici
diţiilor de adăpostire. De aceea vom mai construi în acest care cele din Cetate, Poiana avut în vedere speci­ să se adauge cărbune pisat şi pă-
ficul şi condiţiile fie­
an încă două maternităţi pentru scroafe îi o îngrăşă- Mare, Salcia, Moţăţei, etc., au cărei gospodării în mînt galben.
torie pentru 200 porci. contractat peste 500 capete. parte. In acest scop
— Creşterea rapidă a e- • Greutatea la care trebuie pre­
ICĂLAŞ STERIE feetivului presupune şi a- tehnicienii noştri de daţi porcii contractaţi este de 90
vicepreşedintele G.A.C. „Viată Nouă" sigurarea unor condiţii la comună, împreună plnă la cel mult 100 kg. Ingrăşarea
comuna Poiana Mare bune de hrană şi adăpos­ cu inginerii sau teh­ peste această greutate s-a dovedit
tire. Ce ne puteţi spune nicienii gospodăriilor a fi nerentabilă.
despre aceasta 7
colective, au căutat L
purcei de la fiecare seroafă ţărcare, sporul de raţie ajunge pînă care, la două luni, urmează cea de a
la 1 kg. Dar numai cu o hrănire ra­
doua montă, aşa că în toamnă s-a
ţională nu s-a făcut totul. Curăţenia
putut realiza cea de a doua tătare.
este un factor de seamă care ajută Un alt factor care a contribuit la ob­
Analizînd posibili­ am dobîndit-o în şapte ani de muncă la menţinerea unui organism sănătos. ţinerea în medie a cîte 15 purcei de
tăţile de care dispu- la ferma de porci. De aceea aşternutul din boxele scroa­ la o scroafă a fost folosirea unor re­
ae gospodăria noas­ Practica de zi cu zi mi-a arătat câ felor II schimb de două ori pe zi, iar producători de rasă. Pentru mai multă
tră colectivă ne-am o hrănire raţională, făcută cu regula­ în fiecare sâptâmînâ fac dezinfectarea siguranţă s-a încercat cu succes şl
Îndreptat atenţia asupra creşterii ritate. la aceleaşi ore, asigură o dez­ boxelor. Ştiut este că la dezvoltarea monta dublă, metodă ce s-a dovedit
porcilor. Rezultatele din ultimii doi voltare armonioasă a organismului a- corporală -a animalului contribuie şi deosebit de utilă şi necesară.
ani ne-au întărit convingerea că nimalelor. De aceea eu hrănesc porcii mişcările pe care trebuie să le tacă Rezultatele din anul trecut au con­
această ramură este aducătoare de prima dată la 6 dimineaţa, iar a doua zilnic. Aşa că, fiecare boxă a fost pre_ stituit pentru mine un imbold in activi,
mari venituri In 1961 electivul de por­ oară la 5 după amiază. Vara orele dife­ văzută cu un padoc In care anima­ tatea viitoare, mi-au dat încrederea In
cine al gospodăriei a ajuns la aproa­ ră. Raţia, aşa cum am învăţat la lul îşi face plimbarea zilnică. posibilităţile obţinerii unor rezultate
pe 500 capete, din care 100 scroafe. cursurile agrozootehnice, o stabilesc în In munca şi activitatea mea căr­ şl mai frumoase Şi ca urmare, m-am
Din valorificarea porcilor contractaţi funcţie de starea animalului. De exem­ ţile şi broşurile de specialitate îmi angajat ca în acest cm să obţin
am obţinut venituri de aproape un plu, pentru o scroafă adultă raţia este sînt de un real folos în însuşirea şi în medie cîte 16— 17 purcei de la fie­
■iert de milion. De la fiecare scroafă cam de 2-3 kg. concentrate ; în care aplicarea metodelor înaintate. Pentru care scroafă.
s-au realizat in medie cîte 14 purcei. intră porumb, mazăre, tărîţe de grîu, a putea realiza două lătări pe an, este
Anul trecut, toate scroafele pe care şroturi de floarea soarelui, orz, ovăz şi necesară o strictă planificare a mon­ CO NSTANTIN VÎLCU
îngrijitor la ferma de porci
le îngrijesc eu au dat în medie cîte cam tot aceeaşi cantitate de sfeclă tei. Prima montă trebuie făcută toam­ de Ia gospodăria colectivă
15 purcel. In rîndurile ce urmează voi furajeră. In timpul gestaţiei şi de la na, pentru ca în martie-aprtlie să se „Vasile Roaită" din comuna
împărtăşi cîte ceva din experienţa ce zece zile după tătare şi pînă la în­ obţină cei dintîi purcei. După înţăr­ Poiana Mare