Page 30 - Albina_1962_02

Cum s-a ajuns la prevederea

fenomenelor astronomice?

La această întrebare pusă de cititorul nostru, Vasile Atomulesei din
corn. Brusturoasa, raionul Moineşti, răspunde tovarăşul M ATEI ALEC-
SESCV, directorul Observatorului Astronomic Popular din Bucureşti
Prevederea cu cea mai mare precizie milioane de kilometri, în timp de 687
a diferitelor fenomene astronomice care de zile. Calculul arată că la fiecare
vor avea loc, mai devreme sau mai doi ani şi 40 de zile, Pămîntul se apro­
tirziu, este astăzi un fapt obişnuit. As­ pie de Marte, trecînd faţă. de acesta la
tronomii nu ar fi putut face asemenea depărtări cuprinse între 56 şi 101 mi­
prevederi dacă nu ar fi cunoscut o su­ lioane de kilometri.
mă de legi după care se conduc astrele
(corpurile cereşti), ce sînt ele şi care
sînt legăturile lor.
Bunăoară, oamenii de ştiinţă au sta­
bilit că dacă Luna ajunge să treacă
exact între Pămînt şi Soare, umbra
aruncată de ea va cădea pe anumite
regiuni de pe Pămînt: acolo se va ve­
dea o eclipsă de Soare. Iar atunci cînd
Luna va trece exact prin spatele Pă-
mîntului. ea va fi umbrită de Pămînt:
se produce o eclipsă de Lună.
Astronomii, cunoscînd mersul Lunei
în jurul Pămîntului, stabilesc, prin
socoteli foarte complicate, care sint
momentele în care Luna ajunge în dru­
mul ei, fie exact între Pămînt şi Soa­
re, fie exact în spatele Pămîntului —
tocmai poziţiile în care se produc
eclipse.
In căutare de noi zăcăminte de minereuri. In clişeu : aparat de măsura- Prin asemenea calcule, făcute pe
rea gravităţii, care poate fi folosit „din mers- de pe vapor. multă vreme înainte, au fost stabilite
toate eclipsele care
se vor produce pînă
în anul 2200, ca şi
De la cauciucul sintetic la milioaneie de anvelope locurile din care ele „stele ou coadă", socotelile sînt asemă­
uneori
In căzui cometelor, numite
vor putea fi văzute.
Prin observaţii şi nătoare. Diferenţa constă în aceea că
• Cifrele chimiei moderne străjuite de turnuri masive de O apăsare pe buton şi fluxul calcule s-a putut o cometă, în general vorbind, este vizi­
• Faţă In faţă cu tablourile răcire a apei, iar materiile tehnologic îşi urmează lunga stabili, pentru fie­ bilă numai un timp — atunci cînd
de comandă • Ce înseamnă prime, aerul, apa şi combusti­ lui cale. Amestecurile de care planetă în par­ trece prin apropierea Soarelui. Aceasta
un milion de anvelope. bilul, circulă prin conducte cauciuc curg neîncetat şi sînt te, distanţa ei faţă de înseamnă că trebuie socotit timpul când
suspendate pe nesfîrşite po­ înghiţite de alte maşini. La Soare şi timpul în cometa se apropie suficient de Soare,
Alături de industria con­ duri. trăinicia anvelopei contribuie care planeta respecti­ iar după aceea, poziţia Pămîntului
structoare de maşini, industria Printr-o simplă apăsare pe şi tăria reţelelor de cord, — vă ocoleşte Soarele. faţă de cometă. Aşa se poate spune
petrolului şi industria chimică buton, aici se vor declanşa armături din fibre de celuloză. Or, cunoscînd aceste despre o cometă că va apare în cutare
au un rol de prim ordin în an­ uriaşe energii. Omul va su­ Ele iau naştere în uriaşe ca- lucruri, nu este greu an sau despre alta că va fi vizibilă
samblul mereu mai puternic al praveghea şi conduce de la ta­ landre, un fel de laminoare. să se socotească mo­ timp de 2-3 luni de zile.
economiei noastre naţionale. blourile de comandă operaţiile Totul se execută din mers. mentele în oare Pă- Din cele spuse pînă acum, se vede
de fabricare a cauciucului sin­ Prelucrare, răcire, cîntărire, mîntul va trece mai că în prevederile astronomice nu exis­
Pe harta economică a R. P. aproape sau mai de­ tă nimic supranatural. Mai mult, toate
Romlne răsar an de an noi lo­ tetic din gaze de rafinărie, decn tăiere în lungime, vopsire, per­ parte de fiecare pla­ calculele astronomice se bazează pe
calităţi unde se înaltă adevă­ sebit de abundente în re­ forarea găurii şi aşezarea val­ netă. De pildă, pla­ legile binecunoscute ale mişcării şi
giune. De aici vor pomi zeci
rate citadele ale chimiei şi de tone de cauciuc sintetic, vei... aşa se naşte o cameră de neta Marte se roteş­ schimbărilor materiei. Aceste legi au
petrochimiei oare cuprind mari automobil, de autocamion, sau fost descoperite prin cercetări ; numai
care se vor opri în vecinăta­
combinate şi uzine. Chimia te» Bucureştiului. la Popeşti- tractor. te în jurul Soarelui cercetarea ştiinţifică ne poate duce la
modernă a reînviat. 4înd o După confecţionarea anve­ la o depărtare mij­ descoperirea adevărului despre lumea
nouă strălucire numelui unui Leordeni. lopelor în devenire, acestea locie de Soare de 228 Înconjurătoare.
Vestit prin grădinile sale,
sat, Borzeşti, pomenit în le­ prin serele cu flori minunate, sînt ridicate în înaltul halei do
gendele despre domnitorul Popeşti-Leordeni se înscrie către agregate automate care
Ştefan cel Mare. Pe Valea Tro- le transportă pînă la secţia de
tuşului, în regiunea Bacău, au pe harta patriei, începînd cu vulcanizare. Aici, presele spun în „Colecţia S R. S. C.
ca
centru
un
acest an şi
răsărit giganţi de otel şi beton, ultimul cuvînt. Din eJe ies an­
moderne instalaţii petroliere industrial. Aici a răsărit uzina velopele, camerele de aer şi Fiecare dintre ei a făcut tu
si chimice unde tehnica nouă de anvelope „Danubiana". benzile de geantă, aşa cum la vremea sa călătorii şi explo­
îşi spune tot mai mult cuvîn- Dacă la Borzeşti te impre­ cunoaştem cu totii. Urmează rări ştiinţifice în diferite
tnl. în anul 1965 complexul sionează uriaşele construcţii în operaţia de finisare, de control părţi ale Pămîntului, necer­
aer liber, aici, în schimb, totul
industrial de la Borzeşti va se petrece sub acoperiş de şi în sfîrşit depozitarea. cetate pînă atunci.
produce : 50.000 tone de cau­ La marea uzină de la Popeşti- tnfăţişînd succint călăto­
ciuc sintetic, 18.000 tone de fe­ fier, sticlă şi beton. Să pă­ Leordeni se vor petrece toate riile şi explorările făcute de
nol, 11.000 tone de acetonă, trundem, deci, în marea hală de aceste operaţii Intr-un viitor aceste trei personalităţi, au­
60.000 tone de sodă caustică, fabricaţie, unde se înşiră mo­ foarte apropiat. Deocamdată, torul broşurii trece în re­
36.000 tone de mase plastice, dernele utilaje ale principa­ montorii fac ultima toaletă a vistă şi contribuţiile altor că­
26.000 tone de insectofungi- lelor secţii : amestec, confec­ maşinilor, înainte ca operatorii lători şi exploratori romtni#
cide. ţii şi vulcanizare. Puternice să apese pe butoanele de por­ ca Dimitrie Cantemir, lulius
dispozitive, numite electrosti-
Privind imensa panoramă a vuitoare, saltă cauciucul sin­ nire Popper, Dimitrie Ghica-Co-
complexului petrochimic, te tetic din depozit, îl transportă De la Popeşti-Leordeni vor măneşti şi fiul acestuia Ni-
Izbeşte de îndată forma cu­ şi îl varsă în buncheTele sec­ pleca în fiecare an spre toate colae; B. G. Assan, A. Ghi-
rioasă a nenumăratelor con­ ţiei de amestec. Tot pînă aici colturile tării sute de mii de ca, fraţii Strat, S. Pleniceanu
strucţii din metal şi beton de călătoreşte, pe benzi, negrul anvelope complet echipate cu care au străbătut multe mii
o neobişnuită înălţime. Iată de fum adus dint.r-o clădire camere de aer şi benzi de de kilometri prin Asia Mică,
uriaşe baloane ancorate pe vecină. geantă pentru automobile, trac­ Africa, America de Sud, nor­
picioare trainice. Sînt rezer­ Electrostivuitoarele circulă toare şi camioane. C'ele peste dul Europei şi alte părţi ale
voarele sferice ale combinatu­ neîncetat. Ele preiau şi ma­ un milion de anvelope, pro­
lui de cauciuc sintetic care teriile lichide care sosesc în duse anual aici, vor satisface planetei noastre. Cititorul află
înghit 600 pînă la 1.000 metri hală, pompate prin conductele complet cerinţele interne, iar în paginile acestei broşuri
cubi de butan, materie de bază ce şerpuiesc în incinta uzinei. lucruri vrednice de a fi ştiu­
în procesul de fabricaţie. Co­ Inima secţiei bate puternic. marca „Danubiana" va putea Nicolae Milescu, Gregoriu te despre contribuţia poporu­
loane zvelte îmbracă schele­ Malaxoarele, bateriile de val- fi cunoscută şi peste hotare. Ştefănescu, Emil Racoviţă lui nostru la îmbogăţirea
tele metalice a zeci de instala­ turi freamătă. în sinul lor se S. SIGARTAU sînt nume care au depăşit
ţii spre care sînt pompate ma­ zămisleşte amestecul. Dacă ma­ hotarele ţării noastre. ştiinţei mondiale.
teriile prime la distante mari laxoarele sînt alimentate, func-
gure, unde este omul ? Iată-1 D E S P R E
şi înălţimi ameţitoare. tionează şi se descarcă sin­ globilor oculari şi ale înche­ poate prescrie tratamentul
Intr-o mare hală se înşiruie ieturilor, lipsă de poitâ de corespunzător.
Instalaţiile numite polimeriza- în fata tabloului de comandă mîncare, o stare de obosea­ Pînă la venirea medicului,
toare. în inima lor se va naşte si control. De aici urmăreşte, G R IP Ă lă accentuată, uneori o uşoa­ 1 se vor da bolnavului cea­
în curînd cauciucul sintetic. conduce totul, stăpîneste ma­ ră greaţă, guturai, tuse, iuri calde cu mult zahăr şl
alimentar
toarte
supărătoare,
lâmiie, un regim
uneori
Halele de fabricaţie sînt şinile. Gripa apare frecvent sub râguşealâ, deseori greutate uşor — paste făinoase, com­
formâ de epidemii, în spe­ la înghiţire. poturi, iaurt, zeamă de por­
cial atunci cînd nu se iau Temperatura se ridică trep­ tocale, citronadă, brlnzâ de
măsurile cuvenite de profi­ tat, ajungind pînă la 39 gra­ vaci, se va combate constî-
laxie. In general, este o boa­ de şi chiar peste, alteori paţta cu laxative uşoare, iar
lă foarte contagioasă şl se ca medicamente vom da as­
propagă prin tuse, strănut, pirine 3—4 pe zi, anttgermfn
vorbire. De aceea cei bol­ 1—2 tablete pe zi sau pira-
navi de gripă, pentru a Ieri medicului mldoane 3—4 pe zi, vitamine
persoanele din jur de Îmbol­ C 200 — 3 pe zi, tar tn nas
năvire, clnd strănută, tuşesc se vor pune picături de Ri-
sau vorbesc, trebuie să ţ'nă temperatura se ridică brusc nosan sau Binosept — po-
o batistă la gură şi la nas. Ia 39—39,5 grade. Dure­ madă; In caz de tuse — cal­
în general, oste de dorit ca rile de cap. cele osoase şl mante ale tusei, ca Tuso-
persoanele gripate să lie izo­ nsuşchlulare, precum şi ale în­ calmin, Codenal.
late de restul familiei, iar cheieturilor se accentuiazâ Să nu uităm că gripa poa­
cei ce se ocupă cu îngrijirea şl ele. O dată boala Insta­ te provoca apariţia a o se­
bolnavilor să nu intre in ca­ lată, trebuie luate o se­ rie de complicaţii, uneori
mera respectivă decît cu o rie de măsuri şi anume: foarte grave, în special la
mască de tifon aplicată pe bolnavul este culcat la pat, copii şl bâtrîni, de aceea
gură şi nas. după cum am mai spus. de prezenţa medicului la patul
Gripa începe prin strănut, preierinfă într-o încăpere bolnavului de gripă este
Una din instalaţiile Combinatului de cauciuc sintetic de la dureri de cap, dureri osoase izolată şi trebuie anunţat me­ obligatorie.
Borzeşti. şi ale muşchilor, dureri aie dicul, care este singurul ce Dr. G. M.