Page 31 - Albina_1962_02
P. 31
Monopolurile şi trus
turile de armament ame
ricane sînt împotriva de
zarmării totale şi gene
rale. (Ziarele)
„Mărinimosul şl mult trimbiţalul Halal ajutor I Capitaliştii americani
ajutor american“ se dovedeşte a ii, dau cu o mînă, dar de luat, iau cu
pentru ţările latino-americane, tot zece. Asta nu duce decît la înrobirea
mai dezavantajos. economiei naţionale a ţărilor „ajuta
Nu demult, un fost ministru gua te". Datorită „prietenilor" guvernului
temalez scria într-un articol că a- guatemalez situaţia oamenilor muncii
lianfa cu S.U.A. este „de-a dreptul
dezastruoasă“ pentru Guatemala. Şi din această (ară devine tot mai grea.
această afirmaţie este dovedită cu De pe urma alianţei cu S.U.A. au de
cifre concludente. suferit numeroşi ţă
Astfel, în perioada rani, atît din cauza
anilor 1943— 1953, Guatemala... nivelului de trai
Statele Unite, prin scăzut, cît şi din
societăţile interna cauza exproprieri
ţional Railways of şi capitalul american lor. Recent, sute de
Central American, ţărani din provin
United Fruit şi E- cia guatemaleză
lectric Bond and Share, au investit Escuinile au organizat un marş spre
In Guatemala 106 milioane de dolari. capitală pentru a cere sd II se îna MONOPOLISTUL: — Să de
In schimb, pentru ca să nu Ie fie a- poieze pămînturile luate de o filială zarmăm ? Şi astea cui le mai
V. LEBEDEV (U.R.S.S.) Pacea lumii jutorul cte pomană, aceste societăţi au a societăţii americane „United Fruil". vindem I I I
(De la cel de al treilea salon internaţional de realizat profituri care se ridică la După cum se vede, datorită „prie
artă fotografică al R.P.R.) suma de 406 milioane dolari. tenilor" guvernului guatemalez, si
__
In afară de aceasta, deşi intre 1943 tuaţia ţărănimii din această ţară de Populaţia din Insula
şl 1959 S.U.A. au investit în Guate vine tot mai grea. Faptele dovedesc Creta, ca şi din Întreaga
Din 7 in 7 zile mala 20 milioane dolari pentru uti că principiul după care se conduce Grecie, se opune cu ho-
laj petrolifer, din 1947 pînă în 1959 imperialismul american este următo tărire intenţiei N.A.T.O.-
# Uniunea Sovietică năzuieşte spre un acord această fară a importat din S.U.A. rul : Te ajut... să-li golesc buzunarul ului de a crea pe Insula
cinstit care să ofere garanţia că nici în procesul petrol şi derivate In valoare de 86,3
Creta o bază de rachete.
I pentru trimită ca ambasador în diferite ţări Hitler, şi-a „cîştigat" dreptul de a
şi dacă vrei să te ajut mai mult, îţi
(Ziarele)
golesc toată casa.
dezarmării şi nici după încheierea lui nu se va milioane dolari.
ivi o primejdie pentru securitatea vreunui stat —
se spune printre altele în mesajele de răspuns
adresate de N. S. Hruşciov Iul J. Kennedy şi
H. Macmillan In legătură cu iniţiativa sovietică
ca lucrările Comitetului celor 18 state
dezarmare să înceapă la nivelul şefilor de gu
verne sau de state.
Guvernul de la Bonn s-a îngrijit să
fi astăzi ambasador în
Nicaragua.
din America Latină, oameni cu expe
„Merite" asemănătoare mai au amba
rienţă diplomatică. Şi nu cu o expe
sadorii trimişi de R.F.G. în Uruguai,
rienţă de un an, doi, ci cîştigată încă
de pe vremea lui Hitler.
dor şi Venezuela.
Cine sînt aceşti Mexic, Argentina, Columbia, Salva
Aceşti ambasa-
_
reprezentanţi aii r ( dori au fost numiţi
Germaniei occiden [ numai după o a-
tale î Să-i numim j Cine sîn t f tentă consultare a
numai pe cîţiva: l vechilor state de
ambasador în Bra a m b a s a d o rii ft.f.G \ serviciu pe care
zilia este doctorul c le-au avut sub re-
Gabhard Seelos, “ gimul hitlerist şi „CRETA" spune nul i i
care între anii 1933— 1935 a făcut care au dovedit că li se poate încre
• în răspunsurile preşedintelui SU.A., J. Ken parte din corpul diplomatic dl lui dinţa sarcina consolidării forţelor
nedy şi primului ministru al Angliei, Macmillan, Hitler. In Chile, este ambasador doc reacţionare şi fasciste de pe conti Discursul flaut in Ber
la mesajul din 21 februarie 1962 al preşedintelui torul Hans Strack, fost membru al nentul latino-american. linul occidental de R.
Consiliului de Miniştri al UJLS.S., N. S. Hruşciov, partidului nazist din 1936 şi fost con
aceştia se menţin pe vechile poziţii, exprimîn- Şi să mai zică cineva că guvernul Kennedy urmăreşte Inci
du-şi părerea că participarea personală a şefilor silier la diferite ambasade naziste. de la Bonn nu foloseşte „experien tarea la „războiul rece".
de guverne trebuie amânată pentru o etapă mai Dr. Hans Wolf Jaeschka, datorită ţa" hitleristă. (Ziarele)
tîrzie a tratativelor de dezarmare, după ce va faptului că a făcut parte din partidul
fi efectuată o oarecare activitate preliminară. nazist şi din trupele de elită ale lui A. CROITORU
• La cererea Cubei a fost convocat Consiliul
de Securitate pentru a se lua măsuri care să pună
capăt acţiunilor ilegale şi agresive ale guvernu
lui S.U.A. împotriva Cubei.
cIH
• La Roma, precum şi în diferite regiuni ale
Italiei, au avut loc demonstraţii de masă ale ţă ţ ă r a n i l o r ]
ranilor şi muncitorilor, sub lozincile luptei pentru h viata si Uuda bolivieni
reforma agrară şi lichidarea sistemului feudal al
. dijmei
2 • Tratativele de la Vientiane, pentru formarea
buie abia să capete viaţă, căci
« unui guvern de coaliţie laoţian, nu au putut ti giunea Oruro, ţăranii înarmaţi Uniţi tot mai strîns cu oa
masele ţărăneşti sînt continuu
» încununate de succes deoarece gruparea de In au luat cu asalt, in noiembrie menii muncii de la oraşe, ţă
Savannalcet s-a situat pe o poziţie nesinceră, de ineficientei trecut, sediul poliţiei, elibe- ranii revendică tot mai hotă-
neliniştite In urma
« tergiversare. măsurilor guvernului. Trebuie rindu-i pe fruntaşii răscoalei rîţi schimbări radicale Iu ţară,
apoi să clădim
fi • Mii de londonezi s-au adunat duminică ts In sate şcoli, ţărăneşti arestaţi cu cîtva in special 1'ichidaTea jugului
spitale, mici unităţi meşteşu
5/ piaţa Trafalgar pentru a protesta împotriva noilor timp in urmă. Actualmente.
găreşti ; trebuie
<< experienţe cu arma nucleară pregătite de Anglia create condi imperialist al S.U.A. „Pînă a-
>> şi S.ULAu, împotriva cursei înarmărilor atomice. trai omenesc — In provincia Santa Cruz, ţăra o n — relata agenţia „Prensa
ţii pentru un
lumină electrică, salubritate nii desfăşoară o oambatdvă Latina" — In Bolivia au luat
etc. Pentru populaţia sătească mişoare de ocupare a pămân
mai avem Imens de făcut ca fiinţă 3.000 de comitete popu
ea să poată trăi o viaţă turilor moşierilor, revendicind lare Iu sprijinul revoluţiei Tribuna lui R. Kennedy
demnă". înfăptuirea imediată a refor eubane, lozincile de circulaţie
In fapt, măsurile autorităţi mei agrare. „1b întreaga ţarii fiind : „Şi din Bolivia afară cu
lor boliviene nu contribuie de — scria alarmat ziarul guver Imperialiştii americani I", „Tră Chombe p ă r ă s i n d
Ca şi în celelalte ţări lati cît intr-o foarte mică măsură „francul belgian", a tre
no-americane. subjugate de mo- la îmbunătăţirea vieţii mase namental „La Hora" — ţăra iască Cuba liberă, trăiască cut sub aripa ocrotitoare
nopoliştii dlim S.U.A., şi in lor muncitoare de la oraşe şi nii se unesc şi se ridică ac Bolivia liberă I" a „dolarului american".
Bolivia masele ţărăneşti o duc sate. Tocmai de aceea, ultimii tiv pentru aplicarea reformei
nespus de greu. în sate mal ani au fost martorii unor de agrare"». P. TĂTARU (Ziarele)
există şi astăzi latffundiari se mişcări de masă împotriva
care ii silesc pe ţărani să du mizeriei, exploatării şi silnicii
că o viaţă de robi. In regiu lor. Numeroşi oameni ai mun
nea Cochabamba, de pildă, cii de la oraşe şi sate mai
sînt sate unde există piuă la sînt si astăzi înarmaţi şi or
120 de diverse prestaţii. Mi ganizaţi în detaşamente ale
cile ogoare ţărăneşti sînt lu miliţiei populare (situaţie ră
crate şi azi cu ajutorul plu masă incă din timpul revolu
gului de lemn. ..In satele dim- ţiei din 1952), fapt care face
prejurul localităţilor miniere ca acţiunile populare să ia de
Catavt şi Siglo-Veinte, ţărani seori un caracter armat. Ţă
lor U s au distrus nu o dată ranii, mai ales, au organizat
mizerele recolte. In semn de în 1960 şi 1961 numeroase ac
pedeapsă pentru că i-an aju ţiuni de ocupare a pămînturi-
tat cu alimente pe muncitorii lor moşiereşti, de cîteva ori
grevişti" — relata ziarul mun ducînd lupte dîrze ou armata
citoresc bolivian „El Liber- şi poliţia In oraşul' Iliza (pro
tad“. Chiar preşedintele Boli- vincia Cochabamba), în urma
viei. Victor Paz Estensoro, luptelor dintre masele de ţă
îmtr-un discurs rostit în de rani înarmaţi şi armată, au Schimbarea firmei.
cembrie 1961, recunoştea : căzut de ambele părţi, 100 die
„Reforma agrară din 1953 tre morţi şi 250 de răniţi. In re In astfel de colibe locuiesc ce] mai mulţi ţăran/ bolivieni, (Desene de V. 'VAS1L1U)
