Page 4 - Albina_1962_02

CaW la frig. Încerca un senil- 9e lapte — Încercă Tănase o ul­ louase ino
2.400. P
ment de adincă mirare, vecin cu timă şansă. acoperişul
Invidia. In cîmp erau depăşiţi — Aşa şi-aşa. Pînă acum 1.700 uliţe, Btioţ
net de sălbeni. Abia acum înce­ Ştii pe cap de vacă furajată. deau ca n
puse să capete semnificaţie pen­ Planul anual il avem de sâ bolbc
tru el acel „totuşi" spus de pri­ Ajungem însă precis la 3.000. Nu gropile.
mul secretar cu atîta subînţeles. prea avem noi experienţă, dar din nas : ,S-o dus
mîndreţe de aniversai
Va să zică asta era gindi Tăna- sperăm ca în viitorii ani... soarele arse găuri m
ae. Ştia el' ce ştia atunci cind a Tănase, nu mai era de loc se auzi din nou : „As1
şpus că o să fie folositoare vi­ ţanţoş. Mişcările, glasul, privirea vem petrecere 1“
Bănci lungi, piramid
zita. Înadins n-a spus pentru firi exprimau nedumerire, stînje- lost cărate în grabă, ]
cine va fi folositoare. Ei, conchi­ neală. Şi calvarul încă nu se coase au fost rostogol
se liniştitor — or fi ei tari la ciuri, au fost tîrîte me
Povestire de N. CREANGA sfîrşise. Mai avea să afle cîte
cimp sălbenii, dar la zootehnie ceva despre aşa zisele „anexe" fire electrice albeau
pra curţii.
utocamionul continua
noi. Ce bine că aţi venit, — se
trebuie să ne zică nene...
A să ruleze pe şoseaua bucura sincer Andrei, invîrtin- a se linişti, Tănase se simţi la 50, un iaz cu peşte de toată sparse aerul liniştit al
ale sălbenilor.
cu
30 de stupi
bătu ceasul
Cind
Cu toată această încercare de
să ajungă curînd i'a
perspectivă
înghiţind
asfaltată,
du-se ca un copil pe lingă oas­
săltăreaţă, aşa ca în
peţi, deşi ca înălţime ii întrecea
cu lăcomie kilometru
bâtrîni îi furnica in pi
după kilometru. In­
un
cu
experienţă.
propriu de om
stalat comod pe ca­ pe amîndoi cu mai bine de zile. muşcat zdravăn in amorul său frumuseţea, crescătoria de viermi amorţite. Da; nu s-a <
cap. Cred că staţi cîteva
napeaua maşinii, Tănase Oproiu, Nu ? Era nevoit a recunoaşte că veci­ de mătase, loturile însăminţate cu ţul de lumini, două
zăngăneau tacîmurile
preşedintele colectivei din Bu­ — Nu prea avem vreme — plante medicinale şi... producţia zor în fripturi şi cart
taşi, privea înainte, gîndindu-se răspunse Tănase, spre marea pă­ nii lor sînt gospodarii buni. In de mături.
Ia spusele primului secretar al rere de rău a gazdei. — Rezol­ consfătuirea de acum un an îî — De aici am scos bani buni... nau paharele ciocnite
raionului. „Sînteţi gospodari de văm însă astăzi tot ce avem de auzise pe Andrei vorbind despre Sămînţa de sorg recoltată din supra mesei zburau
nădejde. Intraţi în al şaselea an rezolvat şi mîine în zori dăm rezultatele obţinute. Nici pe de­ snoave şi plezneau g
Numai bătrînului H
de la înfiinţarea gospodăriei. paiul de mătură am băgat-o la nici de mîncare, nici
Aveţi rezultate bune. Totuşi..." bice la camion. Ne aşteaptă şi pe parte nu se puteau compara cu furaje. E aur, nu alta. Adică ce
Acest „totuşi" nu prea l-a în­ noi treburile. Gospodăria noas­ ale lor. Iar acum ?... să vă mai spun eu î Ştiţi dum­ vea într-una luminile
deau pe smalţul alb a
ţeles Tănase atunci şi nici nu tră e mare. Ehe, dacă ar fi ca — Aloi avem grajdurile de neavoastră mai bine ca noi. mîinile, cu care nu ţ
şi-a bătut capul să-l înţeleagă. aici la dumneavoastră, i-ar taurine, 211 capete. 86 sînt vaci frâmîntau în neştire c
A reţinut în schimb altceva. Un Tănase încercă să zîmbească, marginea feţei de ma
sfat. Să-şi facă timp şi să mear­ schimba situaţia. cu lapte. Restul tineret. Majori­ nu reuşi. „Ce venit anual au ?“ mînea acasă 1 De vin
gă neapărat în vizită la tinerii — Asta aşa e — încuviinţară tatea vitelor Roşii de stepă. se întreba el, dtis pe gîniduri. Ca mai preşedintele...
colectivişti din Salba. „Ar fi fo­ oamenii. — Noi avem majoritatea şi cum i-ar fi ghicit întrebarea, — Nea Mlchel, 1 c
lositor. Deosebit de folositor" a — Dacă-i aşa, atunci să mer­ Schwitz. Sînt vaici rezistente — dumneata eşti totuşi
subliniat primul secretar. Andrei zise : tiîni. N-ai vrea să spv
— Cred şi eu — gîndea Tăna­ gem. Să vedem mai tatii cum se pomeni Tănase vorbind, dor­ — Dacă lucrurile vor merge cuvinte? Do. t cîte cev
se cu o oarecare doză de bucu­ staţi cu griul. Vorba aceea, nic să le dovedească vecinilor că aşa cum vrem noi şi trebuie să sau... ceva...
rie ascunsă. — Au ce să înveţe grîu-i baza. Nu-i aşa ? In acest domeniu ei sînt tari meargă, atunci atingem tred mi­ Nea Michel s-a fer
sălbenii de la noi. Îşi amintea — Mda — spuse cu oarecare pe poziţie. — Avem cu aproape mîinile : „Eu ? Nuuu, j
că discutase, acu-i anul, cu An­ o sută mai multe ca dumnea­ lioane jumătate. S-ar putea şi văţat. Să vorbească B
drei Lipan, preşedintele celor reţinere Andrei. mai mult. Iată de ce ne-am bucu­ e ţap bătrin şi-i turu
din Salba. Au stat alături la o Şi iată-i, pe oaspeţi după vreo rat la venirea dumneavoastră. Ne cute 1 Pe mine mai
consfătuire raională. Ii plăcuse jumătate de ceas în mijlocul la­ pace".
nului cu grîu. Cercetează pă- Preşedintele însă si
e l : „Numai două-tre
Michel, că doar n-o f
Unul din sat şl altu
vorbit; cam ce se vo
versare şi acum... acu:
cu furculiţa intr-un pa
rugăm linişte, că şi r
să ne spună ceva 1“
Vrea ? Dracu vrea 1
grabă, trebuie. Nici
pahare, nici un zăngă:
mai foşnetul frunzelor
Nea Michel se dă
morţii. Dar s-a scula
atit de icnit, incit şi-
harul şi vinul i-a c
masă şi pe haine. A
de cîteva ori înainte c
tele pe care le învăţc
de ani incinte la at
tece :
— Dragii mei săteni
In aceeaşi clipă, îşi
ceva nu era cu totul
puteţi fi de mult folos cu expe­
Încurcă şi mal mult.
rienţa ce o aveţi... — Dragii mei... toţi 1
— Ştiţi ce ? — răspunse Tăna- nlle îl fluturară deschi;
ae. — Dacă nu vă deranjăm, noi tru o Îmbrăţişare in
mai răminem citeva zile. Nu-1 Întreaga adunare.
— Dragii mei, toţi,
aşa Alexe î Trebuie să cunoaş­ lâşul preşedinte m-c
tem mai îndeaproape unele lu­
voastră. Cit priveşte grajdurile, spun ceva. Ceva desp
aţi putea, de pildă... cruri. Şi apoi cu o oarecare jenă cam aşa ceva. Aşa c
— Staţi că mai avem şi altele. cărie preşedintele gazdă : — As­ Ceva despre muncă a
Nu v-am spus. UitaţUvă printre cultă Andrei, te-aş ruga un lu­ nu-i prăşită cumsecade
mult firea lui Andrei. Fire des­ mintul, paiul, spicul, numără salcîmii ceia... Acolo, da... Ne-au cru. Fă-mi rost de un carnet pen­ multe buruieni prin e
spus. Şi despre anivers
chisă, fără ocolişuri şl menaja­ boabele unui spic, le prind in costat foarte puţin. Aproape to­ tru notiţe, şl vezi, poate găseşti O aniversare... e o anivi
mente. dinţi. Ce mai. Cunoscătorii. tul din resurse proprii... Producţia unul ceva mai gr oscior... Îmi aduc eu însă ami
,— Dar
producţia ?,
i— N-avem destulă experienţă — Cit?
.— a recunoscut preşedintele ve­ — In lanul acesta o mie opt
cin. — învăţăm insă. învăţăm sute, o mie nouă sute la hectar.
mereu. De îa dumneavoastră, de E un pămint cam...
la alţi gospodari vrednici ca — Aha. Pămint cam... — Tă­ AL. ANDRIŢOIU
dumneavoastră, din ziare, din nase schimbă o privire plină de
cărţi... subînţeles cu Al'exe.
La despărţire Andrei i-a fă­ — Media pe gospodărie insă
cut o invitaţie. Să le viziteze va fi de 2800 la hectar — inter­ ÎNDEMl
gospodăria. .El l-a răspuns afir­ veni Andrei. — La dumnea­ I A R N A
mativ. Luat cu treburile însă, voastră cred că va fi mai mare,
pînă acum nu şi-a putut respecta ţinînd seama de experienţa ce O Surid Ia şezătoare lete zvelte.
Viscolul vine şi freamătă, viscolul trece
făgăduiala. O să le prindă bine aveţi... peste casele colectiviştilor cu temelia de piatră. E lamă. Vinul curge din clor
şi acum vizita noastră — îşi Tănase simţi că-1 ia cu călduri. Nucul ogrăzii tremură palid şi rece Dar timpul e să-nzdrăvenim ut
Intr-o hotâritoare primenire.
spuse Tănase privind către Al'exe Schimbă repede vorba. Putea să dar focul rîde de viscol, , ,
brigadierul, care moţăia lingă spună acolo de faţă cu toată fide de viscol, din vatră. : ’ Sâ ne aplecâm pe ioaia de i
şofer. lumea că nu vor depăşi media noi ce purtăm tarlalelor credinj
Un sfert de ceas mai tirziu, cei de 2.400 la hectar ? Se uită ia­ Cite povesti spun bătrinii la sobele de teracotă... resocotfnd recolta din cimpie
Stau pionierii şi-ascultă, iar viscolul zbiară. şi inul şi porumbul de sărutaţi
Boi oaspeţi erau înconjuraţi prie­ răşi la Alexe. Acesta zîmbea.
Ce vrea să spună ? Căci n-am priceput nici o iotă.
teneşte de vecinii lor. Cel mai — Dincolo aveţi tot Bulgaria Dar focul rîde de viscol, Sâ iacem planuri mari, iubiţi lor
bucuros de această vizită era 301 ? ride de gerul de-afară. căci mari ne sint azi inimile t
preşedintele, Andrei. — Nu. Acolo e Ponca. Avem Curtad asaltul gliei vine larâşi
■— Am vrea să facem o scurtă trei soiuri în total. Am ţinut sea­ Mama a scos din cuptor o pîine fierbinte. şl vom învinge: altfel nu se p
Vizită prin gospodărie, apoi să ma de sol. Aburul ei miresmat ce plăcut ne îmbie !
Bunicii spun basme de ieri cu alese cuvinte
stăm niţeluş de vorbă — spuse — La porumb cit speraţi ? In lama care-$i pune palid br
iar focul rîde de viscol, noi na tlnfim cu braţele Incbi:
Tănase cu un oarecare aer de — Nu sperăm. Sîntem siguri. rîde de alba-i urgie. ci. precum creşte sub zăpadă
superioritate în glas. Apăsase Trei mii cinci sute, trei mii şase noi creştem, rîvoitori, in suflet,
Înadins pe ultimele cuvinte, pen­ sute la hectar. Viscolul vine şi trece peste ctmpii troienite,
tru a da sălbenilor de înţeles să — Dar la floarea soarelui ? bine-i în oasele noi cu temelia de piatră. Cind primăvara va ieşi ta so
lie pregătiţi pentru a nu scăpa — Acolo stăm ceva mai slă­ Casele noi stau în viforniţă, stau neclintite va li şl braţul gata pentru mui
iar focul rîde de viscol, sâ samene, sâ curele, sâ are.
nici un cuvinţel din sfaturile şi buţ. Două mii fa hectar. De aice-
rîde de viscol, din vatră. dupâ a larnâ albâ şl-udeluug<
Sngestiile ce le vor da ei. De I ea, o să vă rugăm să ne daţi
Oameni cu experienţă, nu glumă- unele sfaturi...
.Ce bine că y-aţi gindit la .Tănase simţea cum trece de lă