Page 8 - Albina_1962_02
P. 8
In pâtuţele de straiuri
i a ii PÂRTIRI Prinse-n scînduri de pe laturi
Stau pufoasele velinţe
r i l o r
Cantr-o creşa de... sem inţei
Umbla gerul în tîrlici
Peste cîmpuri — dar aici
La căldură se rasfaţa
Sîmburi măruntei de viaţa
Infigind prin brazda uda
A ce moi de iarba cruda.
Roşiile verzi şi multe
Au ajuns deja adulte
Şl discuta cum sa faca
Fiindca-i vreme sa se coaca_
— ...şt ott ttmp ţl-a
trebuit să te urci acolo f
— V r e o 500 t i l e - Uite una, mai cu sirg.
m u n c ă l Chiar acum a dat în pîrg
(Desen de T. PAUL) Şi aşa, îmbujorata,
Sta şi-admira, nemişcata.
C R A M A Şl PU II,, Cum pe fiecare le
Rumeneşte soarele.
G.A.C. din Suteşti-Drăgâ-
şani, al căiei sector de bază Ea, cum vad, habar nu are
este viticultura, dezvoltă şi
avicultura. Ca afara nu e soare
In curte, pe sub lungi şoproane, Şl ca cel aici prezent
La adăpost de vint şi ploaie, Arde numai... la curent!
Sint multe scule rinduite
Lingă budanele greoaie.
Te-ai lămurit dintr-o privire STELIAN FILIP
De cum zăreşti un teasc, un Un,
Că la Şuteşti colectiviştii
Sint mari producători de vin.
Pe-o coastă cit cuprinzi cu ochii. S p i g r a m c
S-aşterne un uriaş tombal.
Sint spalierii-ntinşl în vie, Unui tinăr cu spirit de ini
De îos şi pînâ sus pe deal. ţiativă
Dar iată şi vreo opt construcţii
Padocuri, grajduri, magazii — Iarna, orişicînd apare.
Sini noi şi-s ridicate-aicea Ştiu că-1 lasă neschimbata
Are şi motiv, se pare,
Sub dealul încărcat cu vil. E un tinăr... dezgheţat I
Văd o clădire abia spoită
spun atunci: „De bună seamă Unul chefliu
'â în clădirea asta mare. Bl nu depune pe libret,
^sâ mai rostuit! o cramă". Ci banli-i „strînge" la... bufet,
I brigadier zîmbi, şi-n glumă Căci procedînd în aceGt fel,
' zis: „Ba, in clădirea nouă îi vede... dublu, zice el I
fom scoate mii şi mii de păsări
Şi zeci şi zeci de mit de ouă.
)Căci oricît e de bun Muscatul
cea de soi, A avut dreptate tehnicianul
clnd alături
Jpl cu usturoi". a gospodăria agricolă co cianul. Cade cu capul pe ma — Foarte bine. Spune oe-ţi
L lectivă „I. Vi MicturAn" să, îngînînd printre sughiţuri: trebuie şi hai la librărie să
I. TERBESCU din Budeşti, raionul Ol „Duce-m-aş şi m-aş tot cumpărăm materialul didactic
teniţa, este un tehnician agro duce..." de oare ai nevoie.
nom pe nume Alexandru Stă- — Nu te mai duce, tovară — Nu-i nevoie să te mai
nescu. Are omul acesta o ca şe tehnician I — îi spune preşe deranjezi şi dumneata. Las' că
litate : nu-i place ţuica. Dar dintele colectivei.—Stai aici şi am eu pe cineva la Aprozi
are şi un defect: vinul ii pla vezi-ţl de treabă I Că-n l’oc care are un material didactic
ce mal mult dedt trebuie. să te ţii de trăznăd, mai bine de calitate superioară.
Stănescu are 27 de ani, dar ai ţine lecţiile la cursurile La vreo oră după plecarea
asta nu-I interesează — după agrozootehnice I l'ui, un colectivist îi spuse
cum nu se interesează nici de — Mă faci să.„ hîc... mă preşedintelui:
bunul mers al colectivei..-.- faci să rîd. — Nu crezi c-ar fi bine să
Afară cad fulgi mari de ză — Eu nu te fac să hîc..? vezi şi dumneata cam ce fel
padă, iar in birou cade tehni- — uite că mă luai şi eu după de material didactic e ăla, de
dumneata, — da’ să ştii c-o să trebuie să-l ia tocmai de la
ne facem de rîs.' Că-n tâmp Aprozi ?
ce alte colective an ajuns la — Că bine zici, Floreo. Ia
lecţia a opta, dumneata abia ■ă mă duc după el I
eşti la prima.
Balada bibliotecii din Crovu doar cu una P Ce ne facem diul gospodăriei, colectiviştii
Seara, ciad s-a întors la se
— Aşa-i... hîc... să mai vină au făcut roată in jurul preşe
una... da' fără sifon.
(Raionul Prăgâneşti Viaţca) A doua zi, pe trezie, preşe dintelui.
— Ei, cum a fost cu mate
dintele colectivei l-o spune pe rialul di'dactic. tovarăşe pre
Frig. De la-nceputul iernii tot mai rar urcăm poteca şleau : şedinte P
Spre a cere cite-o carte — fiindcă azi biblioteca — O faci de oaie, tovarăşe
După cum ni se prezintă pe acest teribil ger. tehnician. — Măi fraţilor, a avut drep
Parcă nu-i bibliotecă, ci mai mult un... frigider l — Că doar n-am s-o fac de tate tehnicianul cînd spunea
cal 1 — răspunde el mahmur. că-i de calitate superioară —
Albă mult mai albă decît marmora de prin CaTarra, — Da’ cam despre ce e vorba?, era de... Odobeşti, meda-
Lingă soba îngheţată tremură bibliotecara, — Despre ce ţi-am şpnr cînd
Căci i s-au promis ei lemne încă de acum trei luni ieri : de cursuri. ^ '
Dar de-atunci şi pînă astăzi a primit... promisiuni 1 — Care cursuri ?C_ A..
cursuri. Păi, tovarăşş^-^p; să rnaT zică
Cină la sfat se duce dînsa, i se spune: „îţi repet dinte, să n-o faftfh didac-
Că ai lemne prevăzute. Vite-le ici, în buget!“ Nu uita că nunţiu iar A era
Şi, cu toată modestia, zice ea: „Faceţi o probă, rea în cotuţifii cmtime a lec
Că-n buget le văd prea bine, însă... nu le văd in sobă t* ţiilor am nevoie./de matenSf
didactic. ‘
Peste opt mii de volume stau frumos etichetate
1;i rigida atmosferă şi cu filele-ngheţate.
Şi-i atita frig acolo, că privind dl gheţii sloi,
Dîrdiie de zor acuma şi Esop... şi-ai lui eroi I
Dar, cu toată atmosfera care e sub zero grade
De îngheaţă chiar şi ritmul delicatelor balade,
Infruntînd „timpul probabil", unui singur exemplar
ti prieşte gheţăria: este... „Fram, ursul polara.
V. FILIMON
ţţbUACjLAi Bucureşti Piaţa ..Sctntell* Tel. 17.60 10 Interior 1882. ABONAMENTE: 7,68 lei anuaL AtyviH.neufete te fee la oficiile
poştele, prin lectorii poştali şl dliuzorll voluntari. TIPARUL] Combinatul Poligrafic Casa Sclntefl
