Page 9 - Albina_1962_02
P. 9
A N U L 64
S«rla a Il-a
Hr. 738 ALBINA
Miercuri
%
14 februarie 1962
8 pagini — 15 bani REVISTA 5APTAM INALÂ A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
:
Despre ultimele realizări ale bibliotecii din Sintana, regiunea Crişana, bibliotecă fruntaşă pe (ară, se va vorbi in curînd şi in programul brigăzii artistice de agi
taţie a coifului roşu. lată-1 pe instructorul Ion lordăchescu, di scutind cu bibliotecara Maria Barna despre creşterea numărului de cititori în anul acesta
/ P T R IE T C M
D E N E D ISP Â R T IT i
A m citit o data, undeva, nu-mi mai a-1- cititori. Fără îndoiala trei milioane şi o suta du-se peste 19 milioane 600 mii cărţi în bi
mintesc unde, o sama de cuvinte foar
de mii cititori cît avem azi în satele noastre
bliotecile comunale şi săteşti.
te potrivite despre carte. Spunea acel
Numărul mediu al cititorilor într-o biblio
scriitor ca o carte este „lumina inimii", „o- este o cifra impresionanta. Dar mai e loc teca comunala a crescut de la 330 cît era în
pentru înscrieri. Căci populaţia noastra de la
glinda timpului" şi „meşter al virtuţilor". Zi sate e de patru ori mai mare. Nimeni nu-şi 1953, la 944 în 1960; iar numărul mediu al
cea acel autor multe vorbe bune despre carte. închipuie că de la an la an se pot face mi cărţilor citite în acelaşi interval de timp cres-
Dar dintre toate mie mi-au plăcut cele de mai nuni. De altfel astăzi din ce în ce mai puţina cînd de la 1.670 la aproape 7.300.
la vale. Cartea este un „vas plin de înţelep lume crede în minuni. Nu se poate sa trecem Fiecare cititor din bibliotecile noastre co
ciune", „grădina plină de fructe", „cîmp a- de la trei milioane la şase milioane de citi munale citeşte în medie cîte şapte cărţi pe
coperit de flori", „comoara a memoriei", tori decît printr-o munca plina de dragoste, an. Asta e bine. Unii ar putea spune chiar
„moartea uitării", „viata a amintirii". Auto de zi cu zi, o munca plina de entuziasm şi de foarte bine. Şi în adevcir unele biblioteci co
rul nostru era poet. De aceea şi vorbele lui credinţa faţa de meseria noastra de biblio munale desfăşoară o muncă deosebit de lău
aşa de înflăcărate. Dar eu nu despre poezie tecari, de învăţători şi profesori, de ingineri dabila. Sa dam cîteva exemple, la întîmplare.
aveam de gînd sa scriu azi. Privirea mi s-a agronomi şi medici, de intelectuali noi ai sa în regiunea Galaţi biblioteca comunală din
oprit mai zilele trecute pe paginile pline de telor noastre. Şi daca numărul cititorilor a Iveşti a înscris pîna la 1 decembrie anul tre
cifre ale unei statistici întocmite mai de de crescut la sate în intervalul 1953— 1960 de cut 1.337 cititori cărora li s-au împrumutat
mult de Direcţia bibliotecilor din Ministerul trei ori, numărul cărţilor citite a crescut în 14.400 volume. La biblioteca din Amara în
Invatamintului şi Culturii. Şi cifrele mi se acelaşi timp de patru ori, în anul 1960 citin- acelaşi interval de timp s-au înregistrat 2.183
pareau pline de glas. La începutul anului 1961 cititori cu 22.520 cărţi împrumutate. E limpe
existau în bibliotecile de la sate aproape de ca cititorii noştri din Iveşti şi din Amara
3.100.000 cititori. Aproape fiecare al patrulea au citit în medie în cele 11 luni ale anului
locuitor al satelor noastre (numarînd laolalta 1961 cîte 10 cărţi.
şi pe cei mititei) este înscris într-o bibliotecă, Maramureşul este o regiune care nu s-a
împrumuta o carte sau mai multe pe an şi în putut prea mult lăuda în trecut de un nivel
felul acesta intra pe acel cîmp acoperit cu de cultura, măcar cît de cît la nivelul
Deachide-mă cn-noedere deplină
flori, în acea gradina plina de fructe sau face regiunilor învecinate. Aici analfabetismul
Că stat izvor de visuri şi (amină
apel la comoara memoriei, cum zicea poetul Ce poate ia a undelor oglindă era in floare. Acum în regiune se găsesc bi
nostru. Este şi acesta un alt semn al vremu întregul chip al vfeţtt sâ-t cuprindă blioteci ca acelea din Suciu de Jos (Lăpuş),
rilor noastre noi. Pentru ca daca am avut pe care a înscris pîna la 1 decembrie anul trecut
vremuri aproape patru milioane de analfa peste 900 cititori cu 8.000 cărţi împrumutate,
beţi, chiar şi cei care ştiau carte nu prea a- De mă pătrunşi cu ochiul pin' Ia tnad Ardudul cu 1.500 cititori înscrişi şi 13.230
veau la îndemîna cărţi şi biblioteci, precum Eu multor întrebări am să răspund cărţi împrumutate ; Strîmtura cu 900 cititori
le au astăzi. Şi iaraşi am sa ma întorc la ci Şi multe taine şti-voi aă-ţf dezleg. şi aproape 6.700 cărţi împrumutate ; Cărdşe-
frele din statistica bibliotecilor. Numai din Numai ascultă-«ti cinlecnl Întreg. lul cu 922 cititori şi 8.500 cărţi împrumutate.
1953 pîna-n 1960 numărul cărţilor din biblio Desigur exista încă multe biblioteci care au
tecile comunale şi săteşti a crescut de doua Iar inima-fi mereu se va abate, obţinut rezultate nu tot atît de bune, reali-
ori, ajungînd la 14 milioane 758 mii exem Ş-asculte glasul undei fermecate.
plare. Ba o să spui şl altora să vină CONSTANTIN PRISNEA
In acelaşi interval de timp numărul citito Căci sînt izvor de visuri şi lumină.
rilor a crescut de trei ori, în anul 1953 în
bibliotecile de la sate fiind doar 1 milion de VICTOR RUSU (Continuare in pag. a 2-a)
