Page 1 - Albina_1962_03

m oţ*
I
R e g -.v s j
Alunec,, >, r * v v i

REVISTA S A P T A M ÎN A LA A AŞEZĂM IN TELO R CULTURALE Iubirea de mamă-i această lăclie —
Izvor de putere, de pace solie.

Anul 64 • Seria H • Nr. 741 • Miercuri 7 martie 1962 • 8 pagini — 15 bani Cuvîntul din urmă, cuvîntul dinţii
E mama, căci braţu-f mi-a fost căpătii.
De-aceea, eu mamei „de Ziua femeii"
I-oi strînge să-i dărui toţi ghioceii.

ANA PETRILA

Seară. La cămin tn faţa altor frunţi
Mama-şi urcă fruntea-mgîndurată :
— Bate primăvara-n praguri şi pe munţi
Şi ne cere să-i gătim îndată
Toate rîurile satului mai lungi
Şi cîmpiile mai mari sub ploaie;
Bine-i ca din gînd şi din pămînt s-alungt
Orice urmă de răzor, ce-ndoaie
Raza de lumină dînd să uitre-u oase.
Ne pătrunde primăvara pîn-la os, —
Urmele de haturi se vor pierde arse
Ca un fum subţire din ţigară scos.
...Mama vrea să pună faţă-n faţă
Soarele cu pîinea — două discuri
Care, de-s întregi, şi să iubeşti te-nvaţă
Năzuind in toate, trepte largi ş' piscuri.

IO N C R I N G U L E A N U

APROAPE

DE MIEZUL VEACULUI

Veacul nostru a crescut din locui înalt
Zilele i-au pus la rădăcini comori
Şi-n virf o cunună de sori.
De-atîta viaţă
Crengile au făcut fructe de stele
Şl le-a aplecat
Spre mîinile mele.

Ţi-am cules roadele şi gîndul întreg.
Partidul m-a-nvăţat să te-nţeleg
Din vremea cind storurile caselor erau trase...
Cu flăcările răsăritului firesc
Mi-a spus :
Să mă dărui veacului
Ziua Internaţională
la cer la pămînt —
I există între viaţa de MARIA OCTAVIAN
Şi cu el să cresc.
a Femeii, ca dată În­
scrisă în toate ini­
a
femeilor
azi
şi
mile curate din lu­
cînd
cea
de
Ieri,
me, este sărbătorită
orînduirea burghezo-
pretutindeni sub semnul avîntului crescînd al lup­ moşierească hărăzise
femeii muncitoare un trai
tei pentru pace. Dorinţa de pace a oamenilor mun­ chinuit, de mizerie. Drumul spre cultură îi era în­ *
cii este profundă pe toate meridianele. Războiul, chis ; la o muncă egală cu cea prestată de bărbaţi
neguţătorii de moarte, îşi atrag peste tot aceeaşi ea primea un salariu mult mai mic ; acasă trudea Î M U Z I N Â
ură neînduplecată.
din zori pînă noaptea tîrziu, crescii du şi copiii
I anevoie. de activitate. In anii Şi ninge mărunt, mereu cu migală. I j
Alături de fraţii, soţii, fiii sau părinţii lor, fe ­
meile de pretutindeni spun războiului un „N u !“
Cîte trepte a urcat femeia în anii noştri! Ea se
răspicat. Marşurile partizanilor păcii, tot mai frec­
ţ
bucură de dreptul la muncă şi la retribuţie egală
vente şi de o amploare crescîndă în ţările capita­
cu bărbatul, de dreptul de a-şi spune cuvîntul în
liste, reunesc în coloane mii de femei. Mame cu
treburile statului, de a-şi dovedi capacitatea crea­
Ce dans minunat, şi-i cald aci-n hală.
copii la sîn, mame îndoliate de pe urma ultimului
toare în toate domeniile
război, ridică baraje vii în jurul bazelor militare
I liste, i-a fost acordat şi unei femei, comu­ Dansează-n văzduh superb, cristaline I
noştri, pentru merite deosebite în producţie şi în
din R.F.G., Anglia, Japonia. Pe străzile Parisului
Minuscule stele, de nea balerine.
activitatea obştească, au fost distinse cu ordine şi
încă nu s-a uscat sîngele Annei Godau, Suzettei
medalii circa 10.000 de femei. Este grăitor faptul
Molatecul dans, înalt şi spiral
Martorell, Fannyei Dewerpe şi al celorlalte victime
titlu
dc
că
înaltul
Muncii
Socia­
Erou
al
In minte-mi rămine gravat oa-n cristal.
ale represiunilor poliţieneşti din 8 februarie a. c„
cînd Franţa a desfăşurat cea mai puternică mani­
festaţie
antifascistă
Mă farmecă încă-n regia naturii.
Alte peste 61.000 de femei au primit titlurile de
decenii încoace. şi antirăzboinică de trei nistei Maria Zidaru, preşedinta G.A.C.-Păuleşti. Căci dansul zăpezii ori cîntul pădurii
„Mamă eroină". „Gloria maternă" şi „Medalia ma­ Dar jocul acesta gingaş şi subtil
ternităţii".
îmi pare că-i totuş* un dans inutil.
8 Martie este pentru noi şi o zi a florilor revăr­
Pacea ne este cu atît mai scumpă, nouă, celor sate pretutindeni — la căpătîiul strungului mînuit Privirea-mi întorc în hală — maşini
care am smuls din rădăcină buruiana exploatării de fata cu salopetă, pe planşeta proiectantei, pe Şi oameni alături şi dans de lumini.
< omului de către om şi trăim în socialism. Educat masa de lucru a deputatei, pe catedra celei care De braţe de oameni, de roţi — rotitor
i în spiritul patriotismului socialist şi internaţiona-
> lismului proletar poporul nostru îşi măsoară con- împărtăşeşte lumina slovelor, în orice loc unde Un dans uriaş, un dans creator.
< tribuţia la întărirea păcii cu şarje de oţel, femeia pune o părticică din sufletul ei, mare şi Un dans de oţel, de foc, de inele...
( cu tone de grîu şi mii de cărţi date peste plan. Noi generos, în fiece lucru.pe care îl face. Florile nu Par toate c-au nervi şi suilete-n ele.
< ştim : ziua de 8 Martie poartă din plin şi pecetea lipsesc in această zi de nicăieri fiindcă femeile, Şi-o fată cu umeri de muncă rotunzi.
) rolului însemnat ce revine femeii în făurirea vieţii
ţ noi. Milioane de femei muncesc cu sîrguinţă în toate constructoare destoinice ale socialismului, sînt pre­ Cu ochii puternici, de visuri fecunzi,
< ramurile economiei naţionale, în domeniile ştiinţei zente în orice loc de muncă. Luminos este chipul Conduce-acest dans omenesc, creator.
j Ş* culturii, aducînd totodată o contribuţie însemnată femeii fruntaşe în opera de desăvîrşire a construc­ De foc, de oţel, de roţi — rotitor...
> la rezolvarea multiplelor probleme obşteşti. ţiei socialiste — iar ceea ce dă lumină chipului ei Şi-n toată fiinţa-mi rămine gravată
S Partidul şi guvernul au creat toate condi-
j tiile pentru afirmarea energiei şi capacităţii este patosul cu care contribuie, in fabrici şi pe Natura de om regizată.
) femeilor, dîndu-le putinţa şi chemîndu-le să ogoare, Ia îndeplinirea măreţelor sarcini puse de
< participe la înflorirea ţării. Acestei înalte chemări partid în faţa întregului nostru popor muncitor. FLORIAN SAIOC
< femeile i-au dat un răspuns entuziast. Nici nu ar fi
I putut să fie altfel, socotind ce deosebire — ca de - /' t i « im'!! iiui'j iwmiujp'1' ..........