Page 12 - Albina_1962_03
P. 12
de penicilină şi strep-
tomicină, Osmatinul,
produs antiseptic şi E O H R O I M R
altele.
O contribuţie deo
sebită la sporirea pro
ducţiei animale vor
avea însă bioslimula- Nu departe de oraşul Blaj, sub acoperi (pentru unifor
torii furajeri care au şurile lor cenuşii din sticlă, se înalţă noile plăcii) şi alţi
fost experimentaţi cu hale ale Complexului pentru industrializa în continuare
succes la G.A.C.-Po- rea lemnului. Sînt construcţii de mare fru loace modern
pricani şi Ia alte gos museţe arhitectonică, adăpostind trei fa fizic din parte
podării colective din brici moderne, înzestrate cu utilaj de cea într-o fabrică
preajma laşului. Iată, mai înaltă tehnicitate. Pe rînd, vom
de pildă, produsul aminti de toate, dar întîi de... Mobilă tr<
Penfurin : adminis
trat în hrana anima Prima de acest fel, din ţară O altă hală
lelor, stimulează creş de mobilă (cu
terea tineretului a- La începutul acestui an, ziarele anun nituri pe an),
viar, porcin şi a v i ţau intrarea în funcţiune, cu mai multe dernă de usca
ţeilor sugari. Experi zile înainte de termen, a fabricii de plăci de cherestea
mentările au demon fibrolemnoase din Blaj, cu o capacitate 12— 14 orc, în
strat că Penfurinul de producţie de 27.000 tone plăci pe an, lucru s-ar fac
determină o creştere prima unitate industrială din ţara noas Şi aici tehr
în greutate la tinere tră de acest gen şi, în care, ca materie nant. Pentru
tul porcin de 15 — 30 primă sînt folosite diverse deşeuri de fag
Ia sută, măreşte v i rezultate de la exploatările forestiere şi din mobilă c
talitatea păsărilor şi fabricile de mobilă, de placaje şi cherestea. nouri, sînt fo!
venţă. In fab
capacitatea de ouare, Impresia primară, cercetînd fabrica, cleiere dura 5
ca şi procentul de fe-
De obicei, cuvîntul şarjă ne duce absolută, o infimă cantitate de ciu cundaţie a ouălor de ecloziune. Po este : domneşte o curăţenie „de farmacie". Blaj — durea
cu gîndul la marile cuptoare din percă este însămînţată în mediu. trivit indicilor, cuprinşi în prospec Mă gîndesc că oricînd Ion Voicu ar pu panourilor de
siderurgie, unde metalele clocotesc Ea se dezvoltă aici rapid, creşte, se te, doza zilnică de Penfurin ameste tea prezenta în fabrică un concert, fără unei maşini-a
ca vreun spectator să se teamă că-şi va
la temperaturi înalte. Şarja ne su îngroaşă, devine strat. In ultima cată în furaje este de citeva gură trecere,
gerează volum şi incandescenţă. Se fază a procesului, se separă şi se miligramc pe cap de tineret a- murdări albul cămăşii. tă a panourili
intîmplă însă şi altfel. Sînt şarje extrage pulverizată în forma cunos viar şi de citeva zeci de miii- Unde vor fi întrebuinţate aceste plăci ? Această maşi
elaborate fără oale de turnare şi cută. Toate operaţiile presupun un grame pe cap de tineret porcin. Se — In mai toate sectoarele econom iei: în tan peste 25 <
cochilii. De pildă, şarjele de anti bun nivel profesional. Aici, alături lucrează deci cu cantităţi infime, construcţiile de locuinţe, în industria m ij de circa 35 rr
Mobila fabi
biotice. de operatori, pregătiţi în şcoli pro necostisitoare, obţinîndu-se rezul loacelor de transport, în fabricile de m fi apreciată. <
Prima şarjă de penicilină româ fesionale, lucrează medici, biologi, tate apreciabile : profilaxia diferite execute cît i
nească a fost elaborată la 11 decem ingineri. lor boli, scurtarea perioadei de bilă. Utilitatea plăcilor fibrolemnoase va bună. Vor fi
brie 1955. Colectivul de muncă al O neatenţie cit de mică poate creştere şi îngrăşarc, sporirea pro deveni tot mai largă. da un aspect
tinerei Fabrici de antibiotice-Iaşi a ducţiei de lapte sau ouă. „F.A.I." Metamorfoza prin care deşeurile, tocate cît mai mare,
trăit atunci o zi mare. Erau de faţă compromite o întreagă şarjă de m i mai produce Ciclofurin, Aurex, Fu- mecanic, ajung din starea lor iniţială în nunt : pe peli
şi specialiştii sovietici care ajutase liarde de U.I. Cînd se scoate o radicil, Stimulin şi alţi biostimula formă de plăci este
ră la construirea fabricii, montarea probă din fermentatoare pentru la tori furajeri care-şi găsesc o apli complexă. Dacă în alte
utilajelor şi instruirea oamenilor. borator, operaţia se efectuează de care tot mai largă în zootehnie. domenii de activitate
Industria farmaceutică romînească, industrială muncitorul
creaţie a regimului democrat-popu- pildă printr-un orificiu în flăcări. „Mai veniri pe la noi** are numeroase interven
lar, dădea primele miliarde de U.I. Numai aşa este înlăturat pericolul ţii manuale asupra ma
(unităţi industriale) de penicilină G infiltrării altor ciuperci din aer, Operatorii de Ia „F.A.I.“ s-au fă teriei prime, la fabrica
cristalizată ! Să ne amintim că odi care ar infecta şarja şi ar impune cut cunoscuţi nu numai prin cali de plăci fibrolemnoase
nioară importam din occident pînă tatea produselor pe care le fabrică, acest lucru se întîmplă
şi aspirina. Flora ţării noastre ofe aruncarea ei la canal. Chimiştii au ci şi prin nivelul altor creaţii ale de numai două ori în-
rea o bază serioasă de materie pri însă toată grija. Nu numai că nu se lor, de dala aceasta de ordin cultu- tr-un ciclu de fabrica
mă pentru fabricarea de medica înregistrează asemenea pierderi, dar ral-educativ. „F.A.I." are o brigadă ţie. Intîia dată, cînd ma
mente, dar vechile regimuri, în ne s-a ajuns la substanţiale recuperări artistică de agitaţie cu activitate teria primă se introduce
pe bande de transport
păsarea lor criminală, ne înfeudau şi valorificări de „deşeuri". Un sin în drumul ei spre secţia
gur exemplu : co bogată. Ea face dese deplasări în
şi pe acest tărîm trusturilor străi de tocare. A doua oară,
munistul Ioan A- satele regiunii Iaşi, prezentînd pro
ne. Faimosul „I. G. Farbenindus- tudosiei, biolog, a grame inspirate din foloasele mun cînd are loc sortarea
trie" cumpăra din Romînia plante creat o variantă cii pe ogoare fără haturi. In ultima plăcilor gata finisate. în
rest, omul conduce ma
medicinale cu cîţiva lei kilogramul de Vitaurom prin vreme, de pildă, brigada de la şinile, dirijîndu-le acti
recuperarea auro-
şi ni le revindea prelucrate şi am vitatea prin simple apă
micinei rămasă în „F.A.I." a dat spectacole la Cozia,
balate, în medie cu 140 de lei kilo sări pe anumite butoa Fabrica de plăci fibrolemnoase
miceliul filtrat, Bivolari şi Probota. Spectacolul pre
gramul. care înainte lua zentat în această din urmă comună ne ale numeroaselor ta tru industrializări
blouri de comandă.
In anii noştri, partidul şi guver drumul canalului. a coincis cu o sărbătoare a probo-
Iată exprimată S-ar putea filma un frumos documen *el de lac, s
nul s-au îngrijit să avem o puter tar din sala presei hidraulice. A r trebui
grafic creşterea tenilor : transformarea întovărăşirii nu influenţe
nică industrie farmaceutică proprie. arătate conductele prin care materia Tot în cac
numărului sorti agricole în gospodărie colectivă.
Fabrica de antibiotice-Iaşi este, în mentelor de anti Muncitori şi ţărani au horit şi cîn- primă, o pastă vîscoasă, este condusă la dustrializare;
acest sens, o creaţie elocventă. Ea biotice : tat împreună. Talentul interpreta maşina de format plăci. S-ar vedea un în funcţiune
care — după
lung
covor spongios, din
cu o
prodi
satisface în întregime cerinţele in „F.A.I.“ îşi îndeplineşte planul tot tiv al operatorilor Adrian Bunea, trecerea printr-un fierăstrău circular — cubi placaj,
terne de antibiotice pentru uz uman. mai bine la volum şi sortimente. Natalia Mihalache, Cora Canefce, se desprind, încă umede, una cîte una, linii de fabr
A început masiv şi producţia de Mariana Chirica, a fost răsplătit cu plăcile lungi de 5,5 m. şi late de 1,7 m. este în cea î
Cu un transportor ele sînt introduse apoi
medicamente pentru uz veterinar şi în sprijinul agriculturii valuri de aplauze de către noii co în presa hidraulică ce are 25 de etaje. Toate transp
şi resturi re:
de biostimulatori furajeri. lectivişti. Pentru a contura mai bine, vizual, acest fac de către
Partidul a pus în faţa oamenilor Brigada şi-a planificat un mare utilaj cu dimensiuni mari, trebuie să spu iar furnirele
Şarje pulverizate de ştiinţă sarcina să stabilească me număr de asemenea deplasări. Ea nem că fiecare din cei patru cilindri de unor platfori
tode noi, avantajoase, de creştere şi aici cîntăreşte 25 de tone, şi fiecare piston Tînărul co
va ieşi Ia sate aproape în fiecare
Realizarea unei şarje de penicili hrănire a animalelor, care să ducă duminică. Nu sînt rare cazurile cînd — 10 tone. După încărcarea completă a ca la acest con
nă este o treabă extrem de compli la sporirea producţiei de lapte, car primeşte invitaţii anume. Pe adresa rului de alimentare, un împingător auto suprafaţă de
mat introduce simultan
între platanele
cată şi de pretenţioasă. In mari ne, lină, ouă şi Ia scăderea preţu presei cele 25 de plăci. Cît a durat ope cătuit din i
consiliului regional sindical, sosesc ei fiind fii d>
tancuri de fermentare se pregătesc lui lor de cost. In rezolvarea aces multe scrisori de mulţumire adre raţiunea ?... 12— 18 minute. La presiunea şi care au fo
mediile de cultură în care se însă- tei sarcini, colectivului de muncă sate brigăzii cu îndemnul : „Mai de 55 kilograme forţă pe centimetru pă tre industria:
mlnţează ciuperca producătoare de al „F.A.I." îi revine un rol însem veniţi pe la n o i!“ Iar aceste scri trat şi la o temperatură de aproape 220 A lţii încă m
antibiotice. Mediul de cultură nu c nat. grade Celsius, ele au luat forma defini forestier din
sori le dau ortacilor satisfacţii tot
Pe malul
altceva decît o masă de lichide bo laşul a început să livreze unită atît de mari ca şi rîndurile de mul tivă, de plăci fibrolemnoase. deni în ţară,
gate în tot felul de substanţe hră ţilor agricole socialiste cantităţi tot ţumire trimise de beneficiari pen Descărcarea presei, transportul plăcilor dustrii, cu b
nitoare. Ciuperca este de tip mono mai mari de medicamente pentru de aici la cele şase camere din metal în şi oamenii n>
tru înalta calitate a produselor ce
celular, vizibilă fireşte numai la uz veterinar, ca Dicilina şi Endoci- şi învaţă să
poartă marca „F.A.I." care are loc un tratament termic, drumul
microscop. In condiţii de sterilizare lina, Asocilinul, unguent pe bază lor de la aceste camere (după 4 ore) că- nele frumoaf
N. C U L C EA tre maşina de umidificare, apoi stivuirea
^HiiHiimiimiiiMiEmiiimiiMiunuimiumiimiiiKitimiiMHiiHiiMiUHuuHiimiioiuuMumfinţMuoioiMiDHiiMii
| Pădure tînără \
§1 Silvicultorilor, regeneratori ai pă- 1
= durilor patriei. §
§j Işl leagănă, îşi leagănă în vînt |
= prea fragedele crengi abia-nnăscute, |
g de parc-ar încerca să-şl la avînt |
= spre nalturile verzi şi oe-ncăpute. |
M Pe undeva-n adine, sub rădăcini, I
§ izvoare noi se pregătesc să curgă, 1
să eînte-n somnul zvelţilor arini |
să-t adape nopţii iapa murgă. |
leagănă, îşi leagănă în -Vînt |
răsoriilo de aripi cetinate: §
e-atn zbor ca rădăcinile-u pămînt |
spre virate şt spre-naKuri înstelate. |
Să-şt feoft furai tuşuri Şi pottci |
şf după bwH-n ape «->» răstoarne: . §
ciopor să se mute-ohti
«dn-'şi cerMd du argint în eoarue.
^ V IC 0L
imiwtHmmimnratiimnmninSmţ^imiiimHiiiitmiiiiiHlrtfiifiiiiHHirtiifniiiiniimiHiniuniiiiniinlii^ 'Aspect din ir
