Page 13 - Albina_1962_03
P. 13
itrina cu produse din lapte instalată în
3 W A camera de prezentare a fabricii îşi eta
lează bunătăţile învelite in staniol, în
carton eerat, în sticle.
„Sana“: produs răcoritor obţinut prin fer
mentare cu culturi selecţionate. Consistentă,
cremoasă, gust plăcut, acrişor.
ea umidităţii în masa „Delicia“ : smîntînă dulce, pasteurizată, cu
aţiuni ce se mai fac gust aromat răcoritor. Se consumă ca atare
•xecută toate cu m ij- sau ca adaus la cafea, cacao. (E... un deliciu).
gcanizate, fără efort Frişca — produs de calitate superioară. E
icitorului. E firesc aşa dulce, spumoasă. Se adaugă la cafea, prăji
et automatizată. tură, îngheţată...
Lista nu se termină, ci abia începe cu asta.
ă şi aspectuoasă Fabrica de produse lactate din Bucureşti,
una din cele mai recente realizări ale şese-
ă adăposteşte fabrica nalului, produce, produce, în flux continuu,
zi şi noapte, noapte şi zi. Abia au îm plinit
>ducţie de 10.000 gar-
ă cu o instalaţie mo- un an de cînd lucrează în această fabri
îerestelei. Aici o şarjă că şi în acest scurt răstimp muncitorii,
işinoase se usucă în inginerii, în halate albe, veghind lîngă ca
; 2—3 luni, dacă acest zane, lîngă recipiente, au creat atîtea pro
er liber. duse cîte fac azi podoaba magazinelor de
profil. Intr-un an numărul sortimentelor a
■uă are un rol domi- ajuns la 40. Se fac necontenit sondaje asu
ea masivelor (părţilor pra gustului public. „Ce vă place ?“ întreabă
in cherestea) pe pa- cei de la fabrică în consfătuirile cu consu
urenţi de înaltă frec- matorii şi răspunsurile nu se lasă aşteptate.
/echi o asemenea în- „Un lapte bătut mai concentrat“ — a scris
•. La noua fabrică din cineva; „brînză de vaci fără grăsime" —
j minute. Prelucrarea cer cîţiva dietetici; „îngheţată cu frişca" — nic. Se descoperă aici şi se înlătură ultima tatea. Aprecierile sînt cît se poate de severe.
ă se face cu ajutorul au cerut copiii. Aşa s-a născut „Sana", „De impuritate. Maşina de spălare şi umplere e A ici nu încap concesii. E în joc renumele
care, printr-o sin- liciu", „Prima", brînza Făgăraş, îngheţata. construită, după cum spuneam, după ultimele
. prelucrarea comple- cerinţe ale tehnicii. Spiritul inovator al fabricii şi el n-a fost umbrit niciodată în
decurs de un an. La degustare participă oa
3 precizie de 0,1 mm. aptele cere curăţenie desăvîrşită. II m uncitorului de aici nu s-a împăcat însă cu meni cu calificare superioară. Cei mai m ulţi
■gat realizează simul L soarbe doar puiul de om care abia a atît. Se întîmplă de pildă ca partea de ma sînt ingineri în industria alimentară. Acum
aţii şi este antrenată făcut ochi, convalescentul, adultul... In şină care face operaţia de umplere să se s-a ivit pe tăvi, în pacheţele de un colorit
electrice. fabrica cea nouă laptele suferă prima opera oprească brusc. Faza „spălare" continuă să viu, arhicunoscuta îngheţată „Sport", „Bucu
a Blaj credem că va ţie : pasteurizarea. El e supus unei tempera funcţioneze. Sticlele se îngrămădesc ca atare reşti", „Polar". Cineva enumeră sortu rile:
ctorf se silesc s-o turi de peste 75 de grade, în spaţiu închis şi uneori se sparg. S-a ivit, aşadar, necesi vanilie, fistic, cacao, alune, bicolor, cu 10 la
imos, sa fie cît mai ermetic. Operaţia aceasta îl sută grăsime, căpşuni etc.
: la ea, pentru a i se purifică, ucide bacteriile. Pînă şi oamenii aceştia, atît
plăcut şi o rezistenţă
Lupta pentru calitatea lap de obişnuiţi cu produsul,
poliesterice. Un amă- telui şi a produselor din lapte gustă de astă-dată îndelung,
îei mobile cu un ast- @alea... LaţiteluL
începe de la poarta fabricii. cu voluptate. Sînt pomenite
Aici se măsoară aciditatea, numele comunistului M itriţă
se descoperă prin analizele Vasilescu, şef de echipă la
de laborator prezenţa corpilor maşina de îngheţată, a lui A -
străini. Laptele care a ţîşnit în şiştar cu cî- tatea ca atunci cînd se opreşte o parte de lexandru Măciucă şi a altora. Produsul este
teva ceasuri mai înainte, intră acum în con maşină să se oprească automat întregul an excelent. A început de altfel să fie consumat
ductele acestei fabrici de produse lactate, samblu. Un grup de m uncitori au realizat şi în tim pul iernii. Fireşte nu de căldură, ci
realizată la nivelul tehnicii mondiale. Sînt această îmbunătăţire aducînd astfel maşinii pentru gustul lui neîntrecut.
aici maşini şi aparate de înaltă tehnicitate. un plus de perfecţiune. Procentul de spar Z i şi noapte, noapte şi zi, cisternele albe
Spălarea şi sterilizarea sticlelor, umplerea şi gere e acum de patru ori mai mic. Inovaţia gonesc pe şosele, pe străzi, purtînd dulcea
capsularea se fac automat. Fetele în alb di va fi extinsă la toate maşinile de spălare şi povară spre fabrica cea nouă. In labirintul
rijează cu mişcări delicate mersul lichidului. umplere din fabrică. de conducte în care pătrunde, laptele îşi dă
Cea care face treaba aceasta acum, Elena 180.000 de sticle „tefere", pline cu lichidul în vileag tainica alcătuire materializîndu-şi
Nicolae, a fost pînă mai ieri muncitoare neca alb, cu capsule purtînd aceeaşi dată ca fila numeroasele însuşiri nutritive. Proteinele,
lificată. Acum s-a calificat şi e ajutor de calendarului, părăsesc zilnic banda rulantă. zahărul, grăsimile din lapte combinate în fel
maşinist. In fabrică funcţionează un curs de Pe străzile oraşului maşinile poartă în noapte şi chip de maşini, de aparate, de iscusinţa şi
ridicare a calficării profesionale. Prim a lec preţioasa povară spre locuri dinainte ştiute. fantezia lucrătorilor în alb, au dat naştere
ţie, cum e şi firesc, a fost despre : „geneza La fiecare oprire răsar pe trotuare, în faţa produselor amintite. Acesta-i însă numai în
laptelui". Inginerul le-a vorbit despre vaci, magazinelor, stivele de sticle cu căciuliţe ceputul.
despre furajarea raţională, despre sănătatea roşii.
animalelor, despre munca mulgătorului, ară- Colectivul fabricii studiază producerea de
irul Complexului pen- tînd că aceasta e prima etapă a laptelui şi Z n camera de prezentare se face obiş noi sortimente. E răspunsul atent şi grijuliu
pe care fabrica cea nouă îl dă cerinţelor şi
ului-Blaj cea care-i fixează definitiv calităţile. nuita degustare a produselor. E u lti
Pe jgheaburi, pe discuri rotitoare, sticlele mul examen înaintea intrării în re gusturilor tot mai alese ale consumatorilor.
: stinge ţigara. Asta se perindă fără istov. Ele trec la un moment ţeaua consumului public. Sînt cercetate gus
nimic luciul mobilei, dat prin faţa unui panou alb luminat puter tul, mirosul, culoarea, consistenţa, omogeni V. T O S O
nplexului pentru in-
lui din Blaj a intrat
>uă fabrică de placaj,
uală de 36.000 metri
tehnologic Cercetătorii ştiinţifici în sprijinul colectiviştilor
fabrică mare, cu şase
Procesul
:e măsură mecanizat.
interne, de buşteni In primele săptămîni ale aces nu ne vor mai pricinui necazuri. a lui „Paradis" şi „Doucen11 este ruri, brume sau oscilaţii brusce de
din derularea lor, se tui an, s-a încheiat, după cum se Livezile urmează să ajungă în de 40— 50 mii kg de mere, faţă temperatură. Iată sarcina precisă
rtoare cu lanţ şi role, ştie, şi colectivizarea regiunii Hu 1965 la 300.000 hectare. Raportul de 8— 10 mii kg la pomii obişnuiţi. pe care au primit-o horticultorii
lajele — cu ajutorul nedoara. In lunca Mureşului, atît tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la Staţiunea din Geoagiu furnizează din partea organelor regionale de
tate cu electrocare, cît şerpuieşte ea prin această re Plenara C-C. al P.M.R. din 30 iu anual gospodăriilor colective mul partid şi de stat.
ire munceşte la Blaj, giune, munca unită a colectiviş nie— 1 iulie 1961 arată : „Trebuie te vagoane de material săditor Specialiştii legumicultori au sta
are se întinde pe o tilor va smulge pămîntului recolte să se înfiinţeze livezi masive de pomicol : meri, peri, gutui, nuci, bilit legături solide cu gospodă
netri pătraţi, este al- întreite. însemnate venituri Vor măr, păr, cireş, vişin, cais, piersic caişi, pruni „Reine Claude" etc. In riile agricole colective din împre
i tineri, mulţi dintre aduce gospodăriilor colective cu şi nuc, care dau producţii mari la regiunea Hunedoara, mărul, care jurimi. Le furnizează „superelite",
din satele învecinate noscutele centre pomicole Geoa- hectar, de calitate superioară şi la are condiţii optime de dezvoltare, ajută la buna desfăşurare a învă-
L-izaţi în diferite cen- giu, Haţeg şi Brad din bazinul hi un preţ de cost redus". reprezintă numai 18 la sută din ţămîntului agrotehnic de masă.
ru diferite meserii, drografic mureşean. Colectiviza Caisul se numără deci printre totalul pomilor, pe cînd prunul Inginerii staţiunii conduc nemijlo
aţă la centrul şcolar rea agriculturii a creat condiţii ca pomii fructiferi a căror proporţie reprezintă 70 la sută. Acest raport cit cercurile legumicole ale colec.
aceste centre să devină mari furni urmează să crească. Caisul e însă va fi îmbunătăţit. Răspîmdirea tiviştilor. Recent, in cadrul sta
ei Mari, ca pretutin- zoare de fructe. gingaş. In anumite regiuni ale ţă mărului şi părului va fi în 1965 ţiunii a fost organizat un curs de
rii el piere după un număr de ani de 37 la sută.
cu creşterea noii in- Specialiştii Staţiunii experimen perfecţionare pentru brigadierii
din noul oraş, cresc tale horticole Geoagiu, împreună din pricina îngheţului şi fluctua gospodăriilor colective cu sector
iitori care au învăţat cu cei ai secţiilor agricole raio ţiilor de temperatură. Prunul în Superelitele legumicol-pomicol dezvoltat.
scă tot mai bine tai- nale, au identificat peste 7.000 schimb e rezistent. El rezistă la Foarte bune rezultate au dat
îeserii. hectare de terenuri degradate şi intemperii, tulpina lui avînd o vi Superelita este sămînţă pură de punctele de sprijin înfiinţate în
în pantă, ce nu se pot valorifica goare deosebită. Dar pe terenurile legume, cu însuşiri superioare şi gospodăriile colective Geoagiu,
S E V E R U T A N decît prin plantarea lor cu livezi. în pantă, pe costişe şi ponoare, productivitate ridicată. Sămînţa Bobîlna şi Pianul de Jos. La ro
Această suprafaţă va fi plantată pomii fructiferi rezistă şi mai bine de conopidă, bunăoară, o impor şiile timpurii, toate cele trei co
dacă au rădăcini răzbătătoare, pu
pînă în 1965. Terenurile nefolosite tam din Olanda. Oamenii de lective au realizat în 1961 o pro
vor dispare cu desăvîrşire. Rî- ternice. Asemenea rădăcini se ştiinţă de la Staţiunea Geoagiu ducţie medie de circa 30 tone la
pele, ponoarele, vor produce aur. ştie că are corcoduşul. au realizat în 1961, pentru prima hectar. Veniturile nete per hectar
Iată datele biologice avute în
Colectivul de cercetători, condus dată, o superelită autohtonă. La au depăşit 40.000 lei. Rezultatele
de ing. Emanoil Manughevici, di vedere de laboratorul de amelio calitate, planul a fost îndeplinit puteau fi însă şl mai bune, dacă
rectorul staţiunii, a luat toate rarea pomilor şi arbuştilor fruc sută la sută. Cantitativ, a fost colectiviştii ar fi respectat întru-
măsurile pentru satisfacerea inte tiferi, condus de inginerul Nicolae depăşit de peste două ori. Este totul indicaţiile specialiştilor. De
grală a cerinţelor de pomi altoiţi Meza. Pe corcoduş s-a ailtoit pru un frumos succes al laboratorului pildă, fosta conducere a gospodă
din regiune. nul, iar pe hibridul rezultat, cai de legumicultură şi al inginerului riei din Geoagiu nu s-a îngrijit de
sul. S-a creat astfel un pom cu Iulian Drăgan personal.
rădăcini puternice de corcoduş, cu Ameliorarea soiurilor străine şi irigarea lotului aflat chiar în apro
Cum vor arăta livezile tulpină rezistentă de prun şi co autohtone se mai face la ardeiul pierea apei. S-a pierdut astfel
roană de cais. Avînd o viată gras „Citron de Tg. Frumos", la cel puţin un vagon de roşii tim
In 1961, la Expoziţia internaţio lungă, acest pom cu trei nume ală purii la hectar, ceea ce înseamnă
nală de la Erfurt, Staţiunea expe turate dă anual 200—250 kg de mazărea „Serpette", la morcovul aproximativ 15.000 lei. Colectiviş
„Carotte de Paris" şi la castrave
rimentală horticolă Geoagiu a pri caise I tii au tras desigur concluziile cu
mit opt medalii de aur şi două de De mare productivitate sînt şi ţii „Delicatese". Treaba nu e venite.
uşoară. Trebuie avute în vedere
argint. Ea ne-a reprezentat bine merii pitici „Paradis tip IX “ şi particularităţile de climă ale me Legăturile Staţiunii experimen
peste hotare în acea competiţie la „Doucen tip IV “, experimentaţi de tale Geoagiu cu gospodăriile co
care au participat toate ţările cu cîţiva ani la Geoagiu. Aceşti meri, leagurilor hunedorene. Staţiunea lective se îmbogăţesc mereu. Co
din Geoagiu se află în centrul
o pomiviticultură dezvoltată. lectiviştii devin învăţăcei tot mai
nu mai înalţi decît un stat de om, unei regiuni unde flora are o pe
Una dintre cele opt medalii de intră pe rod încă din al treilea an rioadă de vegetaţie mai scurtă. buni, aplică cu foloase sigure
aur le-a oîştigat oorcoduş-prun- de viaţă, spre deosebire de merii Brumele tîrzii stăruie pînă la 14 sfaturile specialiştilor care vin
oaisul de Geoagiu. Denumirea hi obişnuiţi cărora le trebuie între mai, iar timpuriile se pot ivi să-i îndrume. Experienţele în fază
bridului pare bizară şi comportă 5—7 ani pînă să rodească. Apoi, toamna începînd cu 24 septem de laborator se verifică acum prin
explicaţii. faţă de plantaţia de tip clasic, ce brie. Intemperiile ar compromite extinderea la suprafeţe tot mai
Partidul a arătat că trebuie cuprinde circa 150 meri la hectar, culturi întregi dacă superelitelor, mari. Ştiinţa merge mină în m‘nă
extinse şi împământenii te soiurile plantaţia intensivă numără între pe lîngă însuşirea de a da pro cu practica.
cele mai productive şi mai rezis 800— 1100 meri pitici la hectar. In ducţii superioare, nu li s-ar ino
fabricii tente. îngheţul, brumele, seceta, sfîrşit, producţia medie la hectar cula şi o rezistenţă sporită la ge N I C O L A E M A R IN
