Page 14 - Albina_1962_03

• Ş T IIN Ţ A PENTRU T O Ţ I • Ş T IIN Ţ A PEN TR U T O Ţ I •

A şa după cum spunem despre obiecte că se găsesc situate bul pământesc are în perma­ din calendarul său, un aviator tului ol răsărise şi apusese o
Din cauza rotaţiei sale, glo­
care pentru locuitorii Pămân­
„in spatiu“ la o distanţă mai mare sau mai mică de noi,
care ocoleşte Pământul exact
spunem despre intimplări că se petrec „în timp", la o de­ nenţă una dintre emisfere lu­ în 24 de ore, zburîod de la est singură dată. Putea el oare să
părtare mai mare sau mai mică de prezent. Pentru a se orienta minată de razele Soarelui şi spre vest ? Evident pentru el rupă din calendar 17 file ?
în spaţiu şi pentru a se înţelege cu semenii săi, omul a precizat cealaltă întunecată ; prin ur­ Soarele nu apune niciodată, Potrivit unei conveniţii inter­
noţiunile de înainte-înapoi, dreapta-stlnga, sus-jos, şi a măsurat mare in permanenţă există un dar la capătul celor 24 de ore naţionale, oficial, ziua începe
distanţele; pentru a se orienta în timp, el a precizat noţiunile meridian *) pe care răsare Soa­ ar putea el oare şă afirme că pentru planeta noastră deasu­
de trecut şi viitor şi a măsurat scurgerea timpului. Bineînţeles, rele, un altul unde a ajuns la ziua nu a trecut încă ? pra oceanului Pacific, între A -
prima unitate de măsură a timpului a fost ziua. amiază şi un sia şi America.
Pe măsura dezvoltării societăţii omeneşti, apare treptat ne­ al treilea unde Prin convenţie,
voia de a socoti intervale din ce tn ce mai lungi de timp. Era apune. Fiecare CE ESTE O R A LEG ALĂ cînd traversea­
nevoie de găsirea unor fenomene care să se repete periodic şi meridian de pe ză această linie
care să nu fie influenţate de condiţii locale. In acest scop, miş­ glob are ora sa şi ce reprezintă de la est spre
cările aparente ale Soarelui şi Lunei s-au impus de la început. proprie, timpul vest călătorii
Deoarece schimbările periodice în înfăţişarea Lunei sînt imediat său local. Aşa­ „linia schimbării datelor44 ? rup o filă din
vizibile, aproape toate popoarele au început să socotească timpul dar, în locali­ calendar şi cînd
măsurîndu-1 cu lunile, încă înainte de a-1 măsura cu anul. Deoa­ tăţi oricît de apropiate, dar Pentru Gherman Titov, cos­ o traversează de la vest spre est
rece fazele Lunei se repetă după aproximativ 29 de zile şi ju­ situate pe meridiane diferite, monautul sovietic care a ocolit ei repetă şi a doua zi data zilei
mătate, lunile lunare au fost totdeauna neegale între ele, avînd timpurile locale sînt diferite. Pămîntul de 17 ori în 25 de îm care au depăşit „linia schim­
alternativ cîte 29 şi 30 ac zile. Luna noastră calendaristică nu De exemplu, ora locală a ore, Soarele a răsărit şi a apus bării datei". In felul acesta, ne­
corespunde cu mişcarea periodică a satelitului natural al Pă- Bucureştiului este cu 5 minute de 17 ori într-un răstimp în înţelegerile sînt înlăturate.
mintului şi numai prin denumire aminteşte de originea sa. S-a înaintea Piteştiului, cu 9 mi­
renunţat Ia folosirea fazelor Lunei ca bază pentru măsurarea nute înaintea Craiovei etc.
Care dintre acestea este „ora
exactă" ?
T C E M P V J l , Este uşor de înţeles că fo­
losirea în viaţa de toate zi­
lele a timpului local ar fi în­
greunat mult înţelegerea între
oameni. De aceea, printr-o
timpului, atunci cind s-a înţeles că periodicitatea aceasta nu are convenţie internaţională, glo­
legătură cu procesele vitale de pe Pămînt, acestea fiind coman­ bul pământesc a fost împărţit L
date aproape exclusiv de Soare. în 24 de fuse orare şi s-a sta­
In strînsă legătură cu nevoile practice, iau naştere calenda­
rele solare, calendare raţionale, folosite azi de aproape toate po­ bilit ca localităţile sau ţările
poarele. Unul dintre cele mai vechi calendare solare, pe baza care se găsesc în interiorul u- „
căruia e construit de altfel şi calendarul nostru, este calendarul nui astfel de fus să aibă toate <
egiptean. Descoperit din necesitatea de a calcula epoca revărsă­ aceeaşi oră. împărţirea aceasta =
rii Nilului, epocă de care era legată întreaga viaţă economică s-a făcut în aşa fel, încît loca­
a acestui harnic popor de agricultori, anul solar egiptean este litatea Greenwich din Anglia, >
împărţit în trei părţi : perioada inundaţiilor, perioada semănă­ localitate unde se găseşte un .
turilor şi perioada secerişului. vechi observator astronomic, »
să cadă în mijlocul fusului de
Pentru a stabili cit mai exact periodicitatea epocilor intere­ origină. Toate localităţile si- “
sante pentru agricultură, consecinţă directă a mişcării Pămîntu- tuate în interiorul acestui fus
lui în jurul Soarelui, egiptenii au fost obligaţi să facă observa­ orar au aceeaşi oră cu Green-
ţii astronomice. Cu 4.000 de ani î.e.n. ei au devenit cei mai mari wichul. Timpul localităţilor j
astronomi ai lumii de atunci. Datorită calculelor făcute de ei, pe situate spre răsărit în urmă- [
vremea împăratului roman Iuliu Cezar, se considera că durata torul fus orar este cu o oră
unui an solar, adică a unei rotaţii complete a Pămîntului în ju­ mai mare. Ţara noastră se gă­
rul Soarelui, este de 365,25 zile. Pentru a scăpa de fracţiunile de seşte în întregime situată în
zile şi a face ca fiecare an nou să înceapă la miezul nopţii, Iuliu
Cezar a introdus în imperiul roman un calendar în care trei ani cel de al II-lea fus orar şi are
succesivi au cîte 365 de zile (ani civili), iar al IV-lea an are 366 de aceea timpul cu două ore
de zile (an bisect). In felul acesta, la fiecare 4 ani se adaugă cele mai avansat decît cel de la
patru sferturi de zi pierdute prin neglijarea zecimalelor. Cu­ Greenwich.
noscut sub numele de calendar iulian, calendarul acesta a fost Timpul fuselor orare poartă
în vigoare la noi pînă în 1924. O dată cu perfecţionarea instru­ numele de timp oficial şi este
mentelor astronomice, s-a dovedit însă că valoarea anului solar adus la cunoştinţa publicului
nu este de 365,25 zile, cum consideră calendarul iulian, ci de prin transmiterea „orei exacte"
aproximativ 365,2422 zile. Mică la prima vedere, diferenţa aceasta de către posturile de radio şi Lunetă astronomică la Observatorul Astronomic
a făcut ca, treptat, calendarul iulian să o ia înaintea calendarului televiziune din lumea întreagă. Popular din Bucureşti
astronomic riguros. La începutul secolului al XX-lea, diferenţa In felul acesta, minutarele cea­
dintre cele două calendare ajunsese să fie de 13 zile. Pentru a sornicelor din întreaga lume
echivala cele două calendare a fost necesar să se elimine surplu­ arată simultan acelaşi minut, E BIRIE PE ŞTIUT Cin;
sul din calendarul legal. Pentru aceasta, printr-un decret, ziua de pentru fuse orare diferite fiind
30 septembrie 1924 a fost urmată de ziua de 14 octombrie 1924. diferită numai ora. • Una dintre consecin­
• Datorită
iregularităţi­
S-a creat astfel „stilul nou", în jurul căruia obscurantiştii au agitat Bine, aţi putea obiecta dv., lor în rotaţia Pămîntului in ţele cele mai neaşteptate
spiritele cit au putut. Şi azi mai există secte religioase care ţin dar dacă simultan ceasornicele jurul axei, în 1960 timpul ale instalării de uzine
sărbătorile după stilul vechi, după părerea lor singurul stil „ade­ de pe glob arată toate orele universal a fost corectat de hidroelectrice mareemotri-
vărat" ! Absurditatea unei astfel de atitudini este evidentă. Dacă cuprinse între ora zero şi ora către astronomii de la Ob­ ce — uzine care vor tran­
s-ar fi păstrat în continuare calendarul iulian, decalajul dintre el 24, unde putem considera că
şi calendarul astronomic ar fi crescut necontenit şi începutul începe ziua ? servatorul din Pulkovo (de sforma energia mareelor în
energie electrică — va fi...
lîngă Leningrad), cu 31 de
primăverii ar fi avut loc rînd pe rînd în martie, februarie, ia­ Oricît ne-am învîrti în jurul secunde. lungirea zilelor I Frînînd
nuarie, decembrie şi aşa mai departe. globului, nu vom intîlni o „gra­ • Cuvîntul calendar vine mareele pentru a le capta
Din cauza sarcinilor complexe la care trebuia să răspundă, ca­ niţă* a zilelor. In astfel de con­ de la latinescul „calen- energia, omul captează o
lendarul de azi este un compromis între un sistem de măsură a diţii, cînd trebuie să rupă foaia darium" şi a avut. la în­ parte din forţa vie de ro­
timpului riguros ştiinţific, construit pe baza elementelor astro­ ceput semnificaţia de „carte taţie a Pămîntului, punind-o
nomice şi ascultînd de necesităţile practice, şi un sistem de mă­ *) Meridianele sînt linii ima­ de datorii". La romani, în slujba sa. Calculul arată
sură a timpului tradiţional, bazat în ultimă instanţă pe obser­ ginare care unesc polii geogra­ datornicii îşi plăteau pro­ însă că pentru a lungi ziua
vaţii făcute cu mii de ani în urmă şi îmbrăcate în haină mistică. fici ai Pămîntului. Prin con­ centele la începutul fiecă­ cu o oră, aceste uzine vor
La propunerea delegatului indian, o comisie a Organizaţiei Na­ venţie, sînt numerotate de la rei luni, în zilele numite de trebui să funcţioneze timp
ţiunilor Unite studiază proiectul unui calendar mai raţional, vest spre est, meridianul de ei „calende*. de zeci de miliarde de ani...
aprobat în principiu încă din 1939 de către Liga Naţiunilor. origină trecînd prin Anglia.
este fără îndoială dependenţa şi o oră marcată de el poate porni cîndva să viziteze sate­
- i P timpului de locul unde sînt fă­ deveni treptat egală cu o zi, liţii lui Sirius (stea situată Ia o
_______w u m n m u a fi____________ cute observaţiile. Potrivii aces­ cu o lună sau chiar cu un Se­ distanţă atît de mare, încît de
t i * * * i ai frV* n terw x tei dependenţe, timpul se scur­ col de pe Pămînt. acolo lumina ajunge pînă la
ge mai încet într-un laborator După ce vitezele uriaşe, com­ noi în opt ani şi jumătate!) Pe
ln natură nimic nu este ne­ lei de repede în tot Universul. în mişcare, decît într-un labo­ parabile cu viteza luminii, vor rachetă ei vor face însemnări în
mişcat şl neschimbător, nimic Bazele acestui mod de a ra­ rator fix. Diferentele devin a- putea fi atinse de vehicule jurnalul de bord, folosind un
nu este încremenit. Plantele şi ţiona, adînc înrădăcinate în • preciabile în cazul vitezelor construite de mina omului şi ceasornic şi un calendar pă-
animatele se nasc, se dezvoltă conştiinţa oamenilor, au lost foarte mari. Calcule simple fă­ după ce se va găsi posibilita­ mîntean, dat la înapoiere, să
şi apoi mor. Norii negri, ce dărîmate abia Ia începutul se­ cute pe baza teoriei relativită­ tea ca organismul viu să re­ zicem după un an de călăto­
întunecă uneori strălucirea Soa­ colului nostru, de un modest ţii arată că pe măsură ce la­ ziste ia accelerările fantastice rie, ei îşi vor găsi prietenii
relui, sînt alungaţi de vînt, funcţionar al biroului de pa­ boratorul mobil, care poate H de care este nevoie pentru a îmbătrîniţi cu aproape două
ploaia vine şi trece, omul în­ tente din Berna. In lucrarea sa de exemplu o rachetă cosmică, fi realizate astfel de viteze, decenii. Asta deoanece pentru
suşi apare pe lume ca un. co­ „teoria relativităţii", genialul ajunge să se deplaseze cu vi­ omul va căpăta posibilitatea de pămîntenii rămaşi „fixaţi“ în
pil lipsit de apărare, creşte, de­ Albert Einstein, căci el este teze apropiate de viteza lumi­ a explora ditect vastitatea U- cadrul sistemului solar, timpul
vine puternic şi apoi, pe ne­ „modestul funcţionar", demons­ nii (300.000 km. pe secundă) niversuiul. s-a scurs mai repede decît pen­
simţite, imbătrîneşte Experien­ trează că timpul este strîns le­ timpul măsurat de ceasornicul Cunoscind bine legile natu­ tru cosmonauţi.
ţa zilnică arată că in toate a- gat de materie, că formează o de pe rachetă pare a se dilata rii, cosmonautI curajoşi vor Rugat de un ziarist să spună
ceste fenomene există o suc­ unitate de nedesfăcut cu spa­ care este deosebirea dintre spa­
cesiune, o trecere ti’eptală de ţiul şi că trebuie măsurat în ţiul şi timpul din teoriile cla­
ia ceea ce a tost, la ceea ce mod diferit în laboratoare di­ sice şi spaţiul şi timpul din
este şi apoi la ceea ce va li. ferite. In teoriile sale, Einstein teoria sa, Einstein a răspuns
Succesiunea aceasta neîntre­ a dovedit că noi trăim într-o zîmbind : „înainte se credea
ruptă, aparent complet inde­ lume în care proprietăţile spa­ că spaţiul şi timpul continuă
pendentă de lumea materială, ţiului şi ale timpului se interin- să existe chiar după ce scoţi
a înrădăcinat in conştiinţa tluenţează ; el abandonează no­ materia din Univers ; după
omenească noţiunea de timp. ţiunile de „spaţiu absolut" şi teoria relativităţii spaţiul şi
Privind fenomenele numai la „timp absolut“ pe care le soco­ timpul dispar o dată cu ma­
suprafaţă, omenirea a ctezut, teşte lipsite de sens fizic şi !e teria".
de-a lungul a mii de ani, că înlocuieşte cu noţiunea unică
timpul este absolut şi univer­ de „spaţiu-timp", care exprimă Pagini redactată
mal bine esenţa fizică a lumii
sal, adică există independent
în care trăim. tfe ing.
de materie şi de spaţiu şi se
Dat cea mai tulburătoare D. ZUGRÂVESCU
scurge fără întrerupere şi Ia dintre consecinţele teoriei sale — La revedere, fiule ! — Bine te-ain găsit, fiule
T lIN Ţ A PENTRU T O Ţ I • ŞTIINŢA PEN TR U T O Ţ I