Page 15 - Albina_1962_03

remţel monopolurilor agricole şi a re­ Sud şi Vietnamul de Sud, ziarul tn lb
chiziţionării pămînturilor in scopuri mi­ nezian „Sula Indooesia" scite: „Acf
litare. In Pakistan, in anul 1961, peste milioane de ţărani slut frusta# de brtf-
40.000 de ţărani au fost alungaţi de la ma de pământ ce este dată moşierilor
vetre, pentru a fi amplasate unităţi sau trupelor americane oare vor să Ati­
militare americane şi engleze. Ţăranii că din aceste ţări baze militare agre­
spanioli stnt, de asemenea, victime ale sive împotriva păcii în Asia de sud-
politicii militariste. In sudul ţării, 9.000 est". Cit despre Guatemala, ştiri recen­
de hectare, care aparţineau unui număr te anunţă că numeroase ogoare ţără­
de 15.000 de familii, anul trecut au fost
expropriate şi transformate în baze neşti sînt răpite proprietarilor şi folo­
aeronavele americane şi terenuri de site drept centre de Instruire a me*H
exerciţii militare. Despre Coreea de cenarilor anticubanl.

C E A T A N - O I M P R A Ş T 1 1
x: C U E V A N T A I U L *
Acestei barbarii, care condamnă pe le-au fost rechiziţionate tn scopuri mi­
truditorii ogoarelor din lumea capita­ litare. La fel şi în Spania, tn regiunea
listă la o viaţă nenorocită, masele ţără­ Alica.nte. unde 2.000 de ţărani din trei
neşti îl răspund încordîndu-şi forţele sate sint de 3 Ioni in grevă, refuzind
în lupta pentru drepturi, pentru pace să lucreze la construirea unei baze ae­
şi dezarmare. „Ceaţa n-o împrăştii cu ronavale a S.U.A. In acelaşi timp el
evantaiul" — sună un înţelept proverb refuză să părăsească satele rare sînt
asiatic. Acest adevăr a pătruns temei­ trecute în hărţile militare ale N.A.T.O.
nic în conştiinţa ţărănimii din lumea ca poligoane de exerciţii ale trupelor
capitalistă care înţelege că numai prin americane.
luptă dîrză şi unitară poate zăgăzui Valul luptelor ţărănimii a caprina şl
criminala politică a duşmanilor păcii. Germania occidentală, unde numai din
«Afară cu bazele militare americane /* cer ţăranii japonezi masaţi în laţa bazei Necontenit aflăm nenumărate ştiri des­ cauza recentelor calamităţi naturale au
aeronavale americane de la Atsugi. pre eroismul bătăliilor purtate împo­ fost sistate pentru moment acţiunile
triva corbilor imperialişti. combative purtate de populaţia săteas­
Iată Japonia! Aci, 15 milioane de că din Rhenauia-Falatinat, Hamburg,
„Ham-
Rhenania-Westfalia etc. Ziarul
ţărani participă la lupta generală a în­
milSiLE IflRflNISTI tregului popor pentru ca de pe pămintul burger Zeitung" scrie în această pro­
ţării să fie stîrpit militarismul şi să se blemă : „Vor urma desigur mari frămîn-
pună capăt cîrdăşiei agresive dintre tări ţărăneşti ca urmare a înteţi rii po­
DIN UM flEllCflPITtHUÎUI guvernele de la Tokio şi Washington. liticii militare a guvernului".
teritoriul
Actualmente,
La acţiuni extrem de violente s-au ri­
este
japonez
sud-estul
dicat masele
străbătut de coloane de ţărani partici­
ţărăneşti
din
panţi la marşul naţional pentru pace asiatic. La Satgon s-a anunţat că pa­
IN LUPTA PENTRU PACE SI DEZARMARE şi dezarmare. înfruntînd represalii crân­ trioţii sud-vietnamezi au alcătuit mari
- ....... - - - -- - . ---------- cene (in cinci oraşe demonstranţii au detaşamente armate, insumînd zeci de
trebuit să ducă adevărate lupte cu mii de ţărani, rare controlează întinse
P lui mondial socialist, care apără minos aii copiilor. poliţia), participanţii la marş sînt hotă- regiuni din nordul ş1 sudul ţării. Iar in
Uda popoarelor din tăriile sistemu­
pace şi dezarmare, pentru viitorul
lu­
riţi să ajungă la baza militară ameri­
sudul Coreei, unde imperialiştii ameri­
ou Înflăcărare cauza sfîntă a pă­ In această luptă, care la zi de zi am­ cană de la Atsugi şl să organizeze a- cani întreţin o numeroasă armată, uni­
cii, Însufleţeşte forţele progresiste din ploare, masele ţărăneşti participă au colo pichete de protest. Pilde de băr­ tăţi de partizani organizate din ţărani
Întreaga hune la acţiuni hotărite pentru
bărbăţie, organiztnd noi şi noi acţiuni băţie dan necontenit ţăranii din insula „au provocat zeci de sabotaje bazelor
dejucarea planurilor agresive imperia­ combative. Istoria ultimilor aiul a con­ Okinawa ; in 1961 acolo au avut loc militare, depozitelor şi echipamentului
liste, pentru ca Încă tn timpul genera­ semnat puternice lupte ţărăneşti sub 47 de marşuri ţărăneşti împotriva baze­ trupelor de ocupaţie" (ziarul „Philipine
ţiei noastre războiul să piară din viaţa steagul păcii şl dezarmării in Japonia lor militare americane, acţiuni in care au Times"). In 1961, poliţia, jandarmerie
societăţii. căzut pradă gloanţelor poliţiei 15 oa­ şl armata au trebuit să ducă adevărate
De-a lungul şi de-a lotul lumii capi­ şi Germania occidentală, in Franţa, meni; alţi 400 au fost întemniţaţi. Dar
taliste clocoteşte puternic vulcanul Grecia şi Italia, tn Canada, Vietnamul lupta continuă; şi nu numai in Japo­ lupte cu ţăranii răsculaţi din Taegu şl
Seul, care refuzau să-şl dea păminturtle
luptei maselor largi populare pentru de Sud, Fllipine şl Australia.
nia... pentru a 11 folosite de ocupanţi „In ge­
Neprecupeţind nici o jertfă, la luptă neral — scrie ziarul „Unita" — anul
„PE OGOARELE NOASTRE participă ţăranii italieni din regiunea 1961 şl începutul lui 1962 se remarcă
B U B U I E T UNUR ILE .".. Neapole şl din insulele Sardinia şi Sid- prin vaste şi combative lupte ţărăneşti.
lia unde există numeroase baze mili­ Frontul mondial al luptătorilor pentru
tare ale N.A.T.O. Revista italiană „La- pace şi dezarmare a primit un aflux
—scriam cu îngrijorare şl profundă interzise civililor. Este o tragedie a se­
indignare ţăranii japonezi din insula Oki- colului faptul că în locul cerealelor voro" scrie că peste 1.000 de oameni uriaş de forţă prin participarea maselor
din aceste părţi ale Italiei au fost ares­
"aWa (transformată de S.U.A. In bază noi admitem să crească ciupercile ex­ taţi şi brutalizaţi de poliţie şl carabi­ ţărăneşti, deoarece ţărănimea reprezin­
militară) in mesajul de protest trimis ploziilor de bombe". Chiar cifrele sta­ nieri (jandarmi) in timpul demonstra­ tă imensa majoritate a populaţiei in
guvernului de la Tokio. Ei arătau că tu tisticilor efectuate de oficialităţile occi­ ţiilor. Dar in Sicilia, de pildă, ţăranii cele mai multe din ţările capitaliste,
întreaga Japonie zeci de mii de hecta­ dentale, care conţin totdeauna cifre refuză să părăsească pămînhirite ce dependente şi coloniale" ^
re de pămtnt bun de cultură au fost vădit micşorate, scot in evidenţă aceas­
răpite gospodăriilor ţărăneşti şi făcute tă tragedie căreia ii cad victimă sute
baze militare sau poligoane de tragere de mii de oameni din lumea capitalistă.
pentru trupele americane. „Bubuitul tu­ E cunoscută situaţia tragică a ţăranilor F E M E I I N L U P T Ă
nurilor pe ogoarele ţărăneşti este un din R.F.G„ Spania, Guatemala, Pakis­
caz frecvent în toate ţările Occidentu­ tan, Coreea de Sud şi Vietnamul de ...„Sîntem mame, soţii, surori şi fiice nă Sian Hoc, a preferai să moară In
lui — scria gazetarul francez Frauda Sud, cărora le-au fost rechiziţionate de ţărani. Noi cunoaştem preţul muncii chinuri groaznice, decit să trădeze a v
Urvllle. — In peregrinările mele prin zeci păminturtle tn scopuri militare. Numai trudnice, cunoaştem preţul fiecărui ceas cunzătorile grupurilor de ţărani parti­
de ţări am văzut pretutindeni ţărani tn Germania occidentală au fost ruina­ de odihnă, al fiecărui bob de grîu, al zani din regiunea Seulului. Iar ţăranca
ruinaţi şi alungaţi de la vetrele lor i te intr-un an 100.000 de gospodării ţără­ fiecărui strop de sudoare şi sânge spaniolă Carmelita Suaran, luptătoare
ogoarele au devenit după aceea zone neşti mici şl mijlocii din cauza concu- stors din inima şl trupul celor dragi In războiul civil, acum femeie de
nouă. Nod urîm războiul, vrem o altă 56 de ani, este conducătoarea unei
viaţă pentru copiii noştri şi, de aceea, grupe de luptători ilegalişti. Deşi pen­
I--------------------------------------- luptăm cu toată energia pentru pace tru prinderea el autorităţile franchMM
| Politica struţului Franţa la tratativele nedy referitoare la re­ şi dezarmare"... Aceste cuvinte Inimoa­ au acordai un mare premiu, Cannellte
zentat ani de-a rîndul rtrea preşedintelui K en-
| Aşadar, discuţiile in pentru dezarmare, con­ luarea de către S.U.A. a se sînt cuprinse in mesajul adresai de participă la greve şl mitinguri, poliţia
nereuşind să-l dea de urmă, deoarece
ţărancele italiene suratelor lor din În­
j problema dezarmării ce damnă hotărîrea guver­ experienţelor atomice în treaga lume, cu prilejul Anului Nou poporul o ascunde şi o apără. Pe bun
| trebuiau să înceapă la nului francez de a nu atmosferă, nu este de 1962. Ele exprimă clar ţelul femeii luptă­ teme) scria buletinul de presă al
[ Geneva cu participarea participa la lucrările co­ loc întîmplător. Fără toare din satele lumii capitaliste. Ci­ F.D.I.F. (Federaţia Internaţională a P#1
I reprezentanţilor a ÎS mitetului celor 18 pen­ doar şi poate, el a fost tind aceste noduri parcă o vezi pe ţă­ meilor Democrate), că astăzi „in lumea
I state, au început, de tru dezarmare. „Inchi- ales mai dinainte în aşa ranca italiană Clarisa Bianchi, mamă capitalistă chipul măreţ al femeii luptS-
I faţă fiind numai 17 din- zîndu-ne in tr-o izolare fel incit să aibă loc în a nouă copil, una din cele mai vajnice toare poate fi intîlnit pretutindeni,
I tre ei. De ce 7 Pentru trufaşă şi arogantă — preajma deschiderii lu­ luptătoare pentru pace din Sicilia. Ea atît la oraş cît şl la sat. Datoria cooşfc
! simplul m otiv că guver­ scria el nu de m ult în crărilor de la Geneva a a cunoscut nu o dată gîrbaciul carabi­ tiinţei, chemarea vremii — lupta impoH
nul francez a refuzat, ziarul francez „Le Mon­ Comitetului celor 18 sta­ nierilor, ameninţările Mafiei (organiza­
f tn ultimul moment, de“ — ne înlăturăm sin­ te pentru dezarmare. ţie criminală întreţinută de moşierimea triva războiului, pentru viaţa fericită R
t să-şi trimită reprezen- guri din comunitatea in­ Prin aceasta, cercurile italiană), dar glasul conştiinţei o chea­ vlăstarelor ce abia înmuguresc, a trans­
[ tantu 1 in acest orga- ternaţională şi renun­ diriguitoare din S.U.A. mă mereu in primele rînduri ale luptă­ format femeia în participant activ Ui
! nism internaţional care ţăm la eforturile care caută să exercite pre­ torilor. Asemeni el, ţăranca sud-corea-
| are de dezbătut o pro- se depun pentru reali­ siuni asupra ţărilor so­ viaţa şi la lupta politică".
! blemă atît de importan­ zarea dezarmării. Este cialiste şi în prim ul rînd
tă şi actuală ca dezar­ o greşeală“. asupra Uniunii Sovie­ Exploataţi şi flămînzi, înfruntînd rie că problemele care frămfnlă
marea generală şi to­ tice, pentru a obţine din represiunile, ţăranii muncitori şi pro­ astăzi omenirea găsesc ecou puternic
tală partea acestora conce­ letariatul agricol din ţările capitaliste
siile dorite de Occident. tşi string tot mai mult rîndurile şi în inimile tuturor oamenilor de ba­
Cu alte cuvinte, guver­ nă credinţă, intre care şl ale ţăra­
Această politică ne- intensifică lupta pentru o viaţă mai
i realistă a guvernanţilor nanţii de la Washington bună, pentru pace şi dezarmare. A- nilor, care alcătuiesc majoritatea
pun problema cam
în
[ de la Paris este con- felul următor : ori apro­ ceastă participare masivă stă măr lu­ populaţiei globului. ,
( damnată de întreaga Politica struţului prac­
[ opinie publică progre- ticată în numeroase o- baţi punctul nostru de P. TATARU.
vedere, ori dacă nu, re­
[ sistă din lume şi chiar cazii de către guvernan­
i de unii oameni politici ţii actuali ai Franţei, nu luăm experienţele ato­
} din Franţa care au spri- poate să ducă la nimic mice în atmosferă. A
j finit şi continuă să spri- bun. Ea nu poate în pune astfel problema,
I jine de fapt politica nici un caz să contri­ este fără îndoială un
| dusă de generalul De buie la ridicarea pres­ şantaj, care însă nu are
Gaulle. Astfel, pinâ şi tigiului celei de a 5-a nici un fel de sorţi de
un politician ca Jules Republici, ci dim potri­ izbîndă. In condiţiile
| Moch (socialist de dreap- vă, duce, aşa cum o a- actuale, cînd raportul de
j ta — n.n.) care a repre­ rată faptele, la pierde­ forţe s-a schimbat atît
rea prestigiului Franţei, de mult în favoarea pu­
cu toate urmările nefa­ ternicului sistem mon­
vorabile ce decurg din dial socialist, cu Uniu­
această situaţie nea Sovietică şi cu ce­
lelalte ţări socialiste nu
Santa jui te poate discuta în nici
nu va reuşi un caz după ridicola
formulă „de pe poziţii
de forţă". Recent, la Londra, reprezentanţi ai tuturor păturilor populaţiei engleze, au or­
Momentul cînd a fost
dată publicităţii hotă- S. LAZAR ganizat o impresionantă demonstraţie pentru pace, împotriva cursei înarmări­
lor nucleare. In clişeu : un aspect din timpul marşului organizat pe străzild
londoneze.