Page 17 - Albina_1962_03

Un drum 1* ţari, îngust,
presărat cu băltoace şi dungi
de pămînt zbicit, ne depărtea­
ză de şoseaua asfaltată ce
duce spre Salonta. Pe tabla In­
dicatoare e înscris numele sa­
tului care ni se înfăţişează Ia
vreo doi kilometri : Homorog.
In zare, mai mult bănuite,
Anal M • Sada H • Nr. 743 • Miercuri 21 martie 1962 • 8 pagini — 15 bani •
conturează spinări de dealuri.
Se pare că sînt o iluzie, în şe­
sul ca palma, în care colina
dulce aduce cu un val domol pe-ntinsul nesfîrşit al
unei mări.
In carnet îmi însemn primii paşi ai satului colec­
tivizat în întregime, de curînd. Aceşti primi paşi,
care au ceva tulburător în ei, m-au atras. Homo-
rogul, cu cele peste 1.800 de hectare, va semăna
într-adevăr cu o mare galbenă de spice, pentru
prima dată în acest an.
Intîlnim chiar de la marginea satului semnele ce­
lor dinţii paşi făcuţi. Sînt aliniate pe dreapta dru­
mului, păzite de perdele de trestie, răsadniţele. In

paturi calde, între rame de scînduri, au început să
răsară legumele timpurii. Semne încă delicate, cerînd
grijă şi mină de specialist. Iar în primăvară, prevă­
zută cu şanţuri de irigaţie, se va răsfăţa în soare în­
tinderea a 8,5 hectare de grădină.
In stingă drumului, împrăştiat uimitor de egal, gu­
noiul de grajd acoperă cele 90 de hectare menite să
dea cîte „5.000 de porumb", cum au început să nu­
mească proaspeţii colectivişti tarlaua gătită să exe­
cute acest tur de forţă. Aşadar, 5.000 kg. de porumb
boabe, în cultură neirigată, chiar din primul an 1
Facem cunoştinţă cu preşedintele Dumitru Hurgoi,
bărbat încă tînăr, fost ani de-a rîndul preşedintele
întovărăşirii. împreună cu consiliul de conducere el
a examinat întreaga iarnă puterile satului şi posibi­
lităţile ca primii paşi pe care-i va face colectiva, să
fie paşi puternici, dar şi iuţi, In raion sînt gospodării
foarte bogate. De-ajuns să vorbim de Mădăras, de
Batăr... Preşedintele a fost acolo şi a văzut, a avut
la el creion şi carnet de note, a pus întrebări şi a
primit răspuns. S-au luat măsurile necesare : întîi
contractul cu S.M.T.-Cefa, apoi grădina, planul de
cultură, sămînţa. Sarcini de pe acum îndeplinite.
Proaspeţii colectivişti, în frunte cu comunistul Hur­
goi, au ştiut să înveţe din experienţa celor de la
Mădăras şi Batăr, experienţă a unui deceniu şi mai
bine de întărire economico-organizatorică a gospo­ la ziua terminării colectivizării în comuna Vorhiceni, raionul Săvenl, regiunea Suceava, a avut loc
nunta celui mai tînăr colectivist din raion, Constantin Sîrbu
dăriei colective...
In preocupările lor, colectiviştii au aşezat de pe
acum la loc de frunte şi sectorul zootehnic. In acest Colectivizarea regiunilor^ —~ mmm
an, trei grajduri (unul a şi început să se înfiripe) a
„una sută capete", o maternitate de scroafe, o re­
miză, două pătule a 30 vagoane, un saivan şi o în-
grăşătorie, vor schimba vechea denumire a locului BACĂU, SUCEAVA Şl BRAŞOV
„Pardi" din marginea satului, într-un reper nou
„sectorul zootehnic". Dumitru Hurgoi enumera, în
S-a încheiat colectivizarea agriculturii In re­ In regiunea Braşov, 441.930 de hectare sînt lu­
doind cîte un deget : „90 de vaci, 105 juninci, 40 de
giunile Bacău, Suceava şi Braşov. crate în comun în 441 gospodării colective. In
scroafe, primii porci trimişi pentru valorificare, po­ In regiunea Bacău, cele 302 gospodării agricole marea familie colectivistă sînt acum unite 123.115
trivit contractului încheiat". colective reunesc 184.123 de familii de colecti­ familii de ţărani muncitori roraîni, maghiari şi
vişti, deţinînd o suprafaţă de 392,602 hectare. Ţă­ germani.
S-au gîndit bine la furajare ? Desigur j întîi po­
rănimea muncitoare din regiune a păşit cu încre­ Dezvoltînd diferite ramuri de producţie, fondul
rumbul, apoi trifoliene, orzoaica, însilozările, con­
dere pe drumul gospodăriei colective sub înrîu- de bază al gospodăriilor colective din regiune a
centratele. Ei ştiu, căci au învăţat, au văzut... rirea muncii politice de masă şi a rezultatelor ajuns la peste 310 milioane lei, adică cu peste
bune obţinute de gospodăriile colective fruntaşe. 70 milioane lei mai mult decît în 1960. Un număr
început de drum, recunoaşte Hurgoi, dar colecti­
In anul 1961 gospodăriile colective au obţinut în de 88 de gospodării colective sînt milionare şi
viştii vor căpăta încă din primul an, numai în nu­ medie la hectar cu 73S kg. grîu şi cu 800 kg. multimilionare. Dezvoltarea gospodăriilor colecti­
merar, după calcule exacte, 12,75 Iei. Şi iarăşi enu­ porumb mai mult dectt gospodăriile individuale. ve a dus la creşterea veniturilor /colectiviştilor.
mera : sfeclă de zahăr, cînepă, sorg, floarea soare­ 204.156 de familii de ţărani suceveni unite în Anul trecut, la gospodăria colectivă din Tîrgu
376 de gospodării colective, avînd 473.183 hec­ Secuiesc, valoarea zilei-muncă a fosrd * 56 lei, la
lui, lupin... Cele patru brigăzi de cîmp, formate deja,
tare, păşesc acum una Ungă alta în marele cea din Stupini de 41 lei, iar la ffălchiu de 33
o brigadă zootehnică din vreme pregătită ; n-au lip­
front colectivist. Pentru hotărîrea devenită una­ lei. Toate acestea au fost exemple de necontestat
sit nici lecţiile agrozootehnice. Culturile, unele cu­ nimă de a se alătura; rîndurilor colectiviste, o in­ care au demonstrat ţăranilor muncitori braşoveni
noscute, altele învăţate acum, sprijinul tehnic al ra­ fluenţă covtrşitoare au avut-'o realizările gospo­ justeţea drumului arătat de partid, drumul agri­
dăriilor colective din regiune. Exemplul celor 48 culturii socialiste.
ionului, rîvna de-a atinge un ritm rapid de dezvol­
de g.a.c. care an recoltat peste 2.000 kg. grîu In scrisorile adresate Comitetului Central ai
tare a tinerei lor gospodării, sînt argumente convin­
la hectar sau a celor 65 g.a.c. cu peste 2.500 kg. P.M.R. oamenii muncii din noile regiuni cu agri­
gătoare. Au obţinut credite de la stat, au certitu­ porumb boabe la hectar, al veniturilor realizate cultura colectivizată, îşi iau angajamentul să
dinea unei entuziaste participări la muncă... de colectiviştii din Strbi şi Ştiubleni, sau al celor lupte pentru continua dezvoltare şi întărire eco­
peste 17.000 de colectivişti care şi-au construit nomico-organizatorică a gospodăriilor colective,
Asist la un început, de fapt, la primii paşi ai unei în ultimii ani case noi, a fost determinant în a- pentru popularizarea experienţei unităţilor frun­
proaspete unităţi agricole socialiste. Sînt paşi vigu- cest sens. taşe, pentru aducerea tinerelor gospodării la ni­
roşi, pe un drum nou pentru ei, * dar cu tradiţia şi Arătînd că succesele înregistrate în dezvoltarea velul celor fruntaşe.
economică şi social-culturală a regiunii se dato-
experienţa bogată a unui deceniu şi mai bine. Mi Cu această nouă izbîndă a agriculturii socia­
resc ajutorului multilateral acordat de stat, în
se spune că ceva mai în sus, un canal uneşte Cri- scrisoarea adresată de către Comitetul regional liste, harta colectivizării agriculturii patriei noas­
tre a fost completată. Sarcina trasată de Congre­
şurile şi poartă apă vie la toate grădinile. E ca un Suceava al P.M.K. şi Sfatul popular regional. Comi­
simbol al întregii Crişane colectivizate, în acest tetului Central al partidului, se spune : „Pentru a sul al lll-lea al P.M.R. a fost realizată cu aproape
valorifica din plin resursele de care dispune regiu­ patru ani mai devreme. Acum ţărănimea colecti­
martie al anului 1962,
nea noastră, vom lua toate măsurile necesare în vistă îşi concentrează toate tortele pentru efec­
vederea sporirii producţiei de cereale, cartofi, tuarea în condiţii optime a lucrărilor agricole de
ŞTEFAN LUCA sfeclă de zahăr, legume, pentru dezvoltarea puter­
nică a creşterii animalelor şi mai ales a porcinelor primăvară, pentru sporirea confînud a producţiei
şi păsărilor". agricole, vegetale şi animale.
m