Page 18 - Albina_1962_03

EXPEWEia ■ m n-saaM B s

g Y a recenta încheiere cu succes a procesu- din îatilnirile cu colectiviştii. Marin Pîrvu,
— I j Ini de colectivizare a agriculturii din delegată la Consfătuirea pe ţară a ţăranilor
I regiunea Oltenia, un deosebit aport au colectivişti, a vorbit despre realizările gospo­
~ adus şi căminele culturale, adevărate focare dăriilor din diferite regiuni. Seara de calcul
| de cultură care au răsplndit in fiecare corn»- comparativ din 21 februarie a fost Închinată
= nă cuvîntul partidului, exemplul celor care au aceleiaşi teme.
f§ păşit în primele rînduri pe calea făuririi unul In comuna Scărişoara există o gospodărie
g trai îmbelşugat, colectivist. colectivă puternică, înfiinţată din 1952. Rezul­
g Sarcini nu mai puţin importante stau în tatele bune obţinute pînă în prezent nu con­
H faţa activiştilor culturali din comunele astăzi stituie însă o culme. Şi asta o ştiu şi acti­
§§ formate în întregime din colectivişti. A milita
H zi de zi pentru întărirea economico-organiza- viştii culturali din comună. De aceea la cămin
sînt organizate permanent manifestări pe pro­
| torică a gospodăriilor agricole colective, pen­
blemele specifice de producţie. Utemistul Va-
ii tru ridicarea gospodăriilor mai tinere la nive-
sile Ciobanu, mulgător fruntaş, a vorbit des­
Iul celor fruntaşe, este o cerinţă esenţială a
pre furajarea diferenţiată a vacilor pe care
g activităţii lor.
le are în îngrijire şi despre modul tn care a
§ In acest sens fiecare cămin cultural tinde
reuşit să obţină o producţie medie de 2.400
| să devină un centru de răspîndire a expe-
litri lapte pe cap de vacă furajată. Pentru ca
H rienţei înaintate în muncă. Popularizarea ex-
toţi mulgătorii să obţină producţii mari la lapte
| perienţei gospodăriilor mai vechi, fruntaşe,
de Ia loturile lor de vaci, s-au mai desfăşurat
| din raion sau chiar din alte regiuni, a meto-
de curînd o seară de calcul („Ce venit aduce o
| delor înaintate de muncă folosite de colecti-
vacă furajată ştiinţific gospodăriei") şi o sea­ Obţinerea a 5.000 kg. porumb boabe la hectar — problemă care
I viştii fruntaşi din comună sau din vecini, a face Înconjurul tării — stă tn atenţia consiliului de conducere
ră cu tema „Pentru o producţie medie de
| celor mai bune posibilităţi de organizare a a G.A.C. ,Jb M ai" din comuna Strîngăceaua, regiunea Oltenia,
2.100 litri lapte pe întreaga gospodărie".
§ muncii în gospodăria colectivă — iată către Încă din primele zile după colectivizarea Întregii comune.
Totuşi nu în toate comunele raionului se
H ce se îndreaptă acum atenţia consiliilor de
vădesc aceste preocupări în activitatea cămi­
g conducere ale căminelor culturale din raionul
nelor culturale. Mai sînt încă cămine cultu­
i Caracal.
rale unde, după încheierea colectivizării nu
g In planurile lor săptămînale, răspîndirea ex­
se acordă o grijă deosebită întăririi econo-
il perienţei fruntaşilor este prevăzută în cele
mico-organizatorică a gospodăriilor colective, GOSPODĂRIA COLECTIVĂ
1 mai felurite manifestări; călătorii imaginare
în alcătuirea programelor căminelor.
|§ pe harta raionului sau a regiunii (cu popasuri
In comuna Traian, în ultima vreme, deşt s-au
H la gospodăriile agricole fruntaşe), conferinţe, a sediul gospodăriei agri­ tilor, căminul are vreo preocu­
| consfătuiri cu cititorii la bibliotecă, seri ale desfăşurat cîteva manifestări, totuşi activita­ cole colective „Drumul pare ?
tea căminului nu este pe măsura posibilităţi­
* lui Len in ' din comuna
| experienţei înaintate sau ale colectiviştilor mai ales din cauza pasivităţii consiliului Z — Nu e nevoie să mai
amintesc de ciclurile de con­
j fruntaşi (unde sărbătoriţii arată felul în care lor existente, şi nu este suficient axată pe Amărăştii de Sus, raionul
Caracal, a început să dom­
ferinţe
| au muncit ca să ajungă Ia asemenea rezulta- popularizarea experienţei înaintate. Aceasta nească în ultimele zile o mai agrozootehnice care
s-au desfăşurat în cursul ier­
f te). Importante sînt şi vizitele colectiviştilor de mare animaţie. Semn că pri­
conducere al căminului, care au sprijină efec­ nii. Vreau să arăt numai cî­
l la gospodării mai bune sau invitarea pre- măvara, cu preocupările ei, a teva exemple mai noi. Şase
tiv activitatea culturală, lăsînd totul în seama şi sosit Pe preşedintele gos­
| şedintelui şi a unor brigadieri de la gospodă- din fruntaşii noştri în muncă
directorului. podăriei, tovarăşul Vasile au fost sărbătoriţi la cămin.
| riile fruntaşe la o discuţie „pe concret" cu Stan, l-am găsit sfătuindu-se
La Buciniş nu există decît preocupări redu­ Această festivitate a consti­
1 noii colectivişti. Aceste schimburi de vizite cu brigadierii asupra proble­
se pentru popularizarea experienţei înaintate. tuit pe de o parte un stimu­
1 sînt şi mai eficiente cînd căminul organizează melor operative Ut zi. lent moral. Dar cum fiecare
Slabă e şi activitatea bibliotecii în acest sens,
g îi o serie de manifestări legate de populariza- — N-o să vă răpim prea a expus în faţa unor săli
iar din cele 29 cercuri de citit, mai puţin de mult timp ! Tema convorbirii
1 rea experienţei gospodăriilor respective. pline felul în care munceşte
I In comuna Dobroteşti, învăţămintele Consfă- jumătate au o activitate satisfăcătoare. noastre e precisă : Cum vă pentru a ajunge la asemenea
Lipsa de operati­ ajută în muncă rezultate, sărbătoririle au
1 tuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti îi preocu- vitate a făcut ca activitatea cămi­ popularizat totodată meto­
!! pă şi pe colectivişti dar şi pe activiştii cul- viaţa să o ia îna­ nului cultural ? dele aplicate de mulgătorul
| turali care au întocmit în ultimul timp pro- intea pregătirilor — De la 57 de fruntaş Ion Stoian, de îngri­
căminului cultural PRIIV SATELE fam ilii cu 120 jitorul de porci Efrem Luţă,
g gramele căminului cultural în aşa fel încît să
din Redea. Pînă hectare în 1950, la de şeful de echipă Dumitru
j contribuie cît mai mult la întărirea gospodă­
s-a elaborat un 460 de fam ilii cu Marcu etc. Pentru creşterea
ri riei agricole colective „Tudor Vladimirescu". program al bri­ RAIONULUI CARACAL 1.620 hectare în calificării, de mare ajutor ne
| Despre felul în care gospodăriile fruntaşe se găzii artistice de 1961, a fost dru­ sînt şi cărţile de specialitate
g ocupă de sporirea producţiei cerealiere, de agitaţie în spri­ mul străbătut de de la bibliotecă
jinul colectivizării gospodăria noas­
| dezvoltarea sectorului zootehnic, de creşterea — Dar din experienţa altor
comunei şi apoi tră. Sau mai bine
| păsărilor sau de asigurarea bazei furajere au pînă să se înceapă repetiţiile brigăzii, spus, de la 4.500 lei fond de gospodării colective ce lucruri
noi au fost expuse la cămin ?
g tratat în ultima vreme cîteva manifestări ţl- el a devenit inoportun, căci comuna era tn bază, la 1.720.000 lei e ca-
— în unele
g nute la căminul cultural. La începutul acestei întregime colectivizată. lea , pe care am mers şi aplică pentru metode ce se
prima
oară
pe care vrem să mergem îna­
H luni. profesorul Ştefan Geambaşu a expus, în Nici tn comuna Locusteni activitatea cultu­ inte. în tot acest timp, dacă acum în gospodăria noastră,
g faţa celor ce lucrează la sectorul zootehnic, rală nu este legată de noile sarcini ce-1 revin traiul îmbelşugat al colecti­ are merite şi căminul cultu­
g conferinţa „Din experienţa colectiviştilor din viştilor mai vechi a fost prin­ ral, care a organizat seri te­
tn satul colectivist. matice, consfătuiri şi alte
§f Palazu Mare în creşterea animalelor". Confe- cipalul determinant în înscri­
Secţia de învăţămînt şi cultură n sfatului erea tuturor sătenilor în gos­ manifestări privind producţia
g rentiarul a făcut referiri la experienţa înain-
popular raional este cea care trebuie să ini­ podărie, fără îndoială că noastră. Dacă înainte căram
g tată a gospodăriiloi din regiune şi a subliniat numai 10— 11 tone de băle­
ţieze în primul rînd un instructaj cu activiştii popularizarea de către că­
g necesitatea aplicării învăţămintelor de la culturali din raion pe aceste probleme. Prin- minul cultural a succeselor gar pentru cultura de po­
| cursurile agrozootehnice. La „Joile tineretului" tr-o muncă atentă de îndrumare ia faţa locu­ noastre şi ale colectiviştilor rumb. acum pentru îmbună­
tăţirea recoltei s-au transpor­
H se obişnuieşte să vorbească cîte un tînăr co- lui a inspectorilor secţiei, prin răspîndirea din satele învecinate a avut o tat cîte 20 de tone la hectar.
pentru
importanţă deosebită
g lectivist fruntaş despre munca lui. In cele 14
exemplului căminelor cu programe adecvate, colectivizarea comunei noas­ El a fost încorporat în sol o
g cercuri de citit atenţia participanţilor se în-
se va reuşi ca la toate căminele să albă loc tre. dată cu arătura de toamnă şi
g dreaptă în primul rînd spre articolele din pre- — Dar pentru munca de zi
manifestări ancorate tn realitate. Şt una din nu făcut grămezi pînă in
j l să şi broşurile din care pot trage învăţămin- cerinţele primordiale ale realităţii de azi a eu zi, pentru creşterea nive­ iarnă, ca in trecut.
g te pentru munca în gospodăria colectivă, satelor raionului este tocmai popularizarea ex- lului profesional al colectiviş- Din acest an se va intro-
g La căminul cultural s-a organizat o suită perienţei colectiviste înaintate. duce retribuţia suplimentară.
g de întîlniri cu colectiviştii fruntaşi din sat şi
La cămin s-au ţinut confe­
s din vecini, de la Amărăştii de Jos şi Buciniş.
rinţe şi seri de calcul, s-a
g Primele roade ale celor învăţate din expe-
discutat pe îndelete cu colec­
g rienţa altor gospodării colective au şi început
tiviştii despre avantajele a-
= să se vadă. Din acest an se va aplica retribuţia cestei forme.
ş suplimentară a muncii. Grădina de legume a
— Ce aşteptaţi pentru viitor
g fost simţitor mărită, acum există răsadniţe pe
din partea căminului cultu­
g 140 metri pătraţi. Cantitatea de gunoi folosită
ral ?
g ca îngrăşămînt pentru cultura porumbului a
— In primul rînd să se
g fost dublată.
ocupe mai îndeaproape de
§§ „Plimbarea prin regiunea Oltenia" pornită
educarea tinerilor, de antre­
g la 16 februarie din sala căminului din Corlă-
narea lor în muncă, de for­
g teşti, a avut drept ţel final tocmai populariza-
marea spiritului colectivist.
g rea metodelor înaintate de muncă ale colecti-
Apoi am dori să avem şi noi,
g viştilor din regiune. Numeroase alte cămine
ca şi în alte comune, scurte
g culturale din comunele raionului Caracal şi-au
programe operative, ta locul
g Îndreptat atenţia spre astfel de programe,
de muncă, ale brigăzii artis­
g La Redişoara, cercurile de citit popularizea-
tice de agitaţie şi ale altor
g ză realizările gospodăriilor colective din Bă-
form aţii ale căminului cul­
g diciu şi Fărcaşele. La Zănoaga, printre altele,
tural.
g răspîndirea metodelor aplicate la fermele de
§= animale ale gospodăriei agricole colective „11
= Iunie" din Hălchiu. La Stoeneşti, în vederea
Pagină redactată
= introducerii retribuţiei suplimentare, s-a orga-
g nizat un ciclo de conferinţe. Tot aici, într-una de VLADIMIR PANĂ
Profesorul Ion Palaşcă din comuna M alovăţ, regiunea Oltenia, Împreună cu cel
.18 participanji la cercul de citit, discută despre, organizarea muncii in G.A.C,