Page 19 - Albina_1962_03

R ecentul Comunicat al Direcţiei grijă a fost mărirea producţiei Ia hec­ pe cap de animal. Rezultatele se dato­
tar la plantele furajere, îmbunătăţirea
Centrale de Statistică cu privire
lin i
ea
gro­
reze evoluării oilor
la rezultatele recensământului pajiştilor, folosirea cit mai intensă a sieră, care reprezentau în 1954 peste
animalelor domestice din ianuarie 1962, altor resurse (borhot de sfeclă, coiete 60 Ia cută din efectiv, în oi cu lîn i fină SISIIMRII
a fost primit cu legitimii bucurie de de sfeclă ete.). Producţia de porumb şi semifină în piopor ie de su ă ia
către oamenii muncii din ţara noastră. siloz a ajuns la 45.290 leg. la hectar, iar sută. Acsasia s-a iăsut pe b :a unei
El demonstrează încă o dată justeţea cea de fin de leguminoase Ia 4.000— scheme tehnice de încrucişare, folo-
politicii partidului îndreptată spre con­ 5,000 kg. la hectar. sindu-sc Ia însămmţările artificiale Dezvoltarea agriculturii noastre
tinua ridicare a nivelului de trai al Pentru obţinerea unui număr cit berbeci valoroşi din rasa Mcrinos de socialiste a creat posibilitatea for­
celor ce muncesc. Rezultatele buue ob­ mai mare de viţei s-a făcut un plan Palas. Înmulţirea efectivelor şi trans­ mării în gospodăriile agricole colec­
ţinute în creşterea animalelor reflectă de montă şi fătare pentru fiecare vacă formarea lor calitativă au fost posi­ tive a unor mari ferme de animale.
munca rodnică şi entuziastă desfăşu­ în parte. Situaţia este analizată lunar, bile şi datorită unei hrăniri mult îm ­ Creşterea rapidă a efectivului a
rată de către oamenii muncii din agri­ iar Ia nevoie sînt luate imediat măsuri bunătăţite. Vara, oile păşuncază pe impus însă şi găsirea celor mai bune
cultură. Raportată la 1938, aşa-zisul de către medicul veterinar. Pentru a conveer verde, (iarbă dc Sudan, po­ metode în vederea sporirii continue
„an de vîrf“ al economiei burgheze, înlătura bolile, pentru a obţine viţei rumb furajer, iucernă etc.), iar iarna a producţiei animaliere. Pe această
creşterea numerică a efectivului a re­ cit mai mulţi şi valoroşi, se folosesc li sc dă porumb siloz, fînuri şi nu- linie se înscrie şi batalizarea, ca una
prezentat un salt re­ tr.ţuri concentrate din cele mai eficace metode de mă­
marcabil cu toate cu un conţinut bogat rire a producţiei de lină.
pierderile cauzate de Spre noi succese in albumină. Cum se face batalizarea ? încă de
război şi de seceta din Gospodăria colecti­ la început trebuie spus că ea se
anii următori. Astfel, vă Peciui Nou din re­ bazează pe o selecţie riguroasă,
acum avem c u : giunea Banat, a reu­ ştiinţifică. Cînd mieii sugari au
1.054.800 b o v i n e , in dezvoltarea şeptelului şii să-şi sporească ajuns la 4— 6 săptămîni, li se face o
1.904.800 p o r c i n e , simţitor efectivul de atentă examinare individuală. In
2.396.000 o i ş i porcine, îmbunătăţind
17.366.900 păsări mai mult ca în trîm- cu succes însămi nţările artificiale. totodată şi calitatea lor, prin folo­ urma ei, tineretul, atît femei cit şi
se
mascul,
găsit
corespunzător
biţatul an al „prosperităţii" burgheze. Viţeii sugari sînt hrăniţi la biberon, sirea vierilor Landras. Astfel, a opreşte pentru reproducţie. Berbecu-
Paralel cu sporirea efectivului a avut cu lapte tras şi lapte integral. După a reuşit să obţină cîte 14— 17 purcei ţii ce nu corespund pentru repro­
loc şi o îmbunătăţire structurală pe înţărcare, tineretul taurin este mai pe cap de scroafă, din care îngrăşînd
rase. fn prezent, 95 la sută din tineretul bine alimentat, asigurîndu»I-se o raţie 8— 10 capete, a realizat un venit net ducţie se batalizează. Ce influentă
bovin al gospodăriilor de stat şi 85 la completă, bogată în furaje de calitate ; de 1.500— 2.400 lei de la fiecare scroafă. are aceasta asupra animalului ? în
primul rînd îi creează o mai mare
sntă din tineretul bovin al gospodării­ porumb siloz în amestec cu lucernă; In creşterea păsărilor este grăitoare poftă de mîncare. Urmarea : anima­
lor colective este de rasă ameliorată. fin de trifoi ete. In vederea unui con­ experienţa gospodăriei colective Să-
Din totalul existent de ovine, 95 Ia sută trol cit mai riguros al greutăţii cor­ veni, din raionul Feteşti. Anul trecut lul ajunge la o dezvoltare corporală
la gospodăriile de stat şi 75 Ia sută Ia porale, viţeii sînt cîntăriţi lunar, fapt gospodăria a crescut 23.730 capete mare şi deci implicit va avea o can­
gospodăriile colective sînt cu lină fină care cointeresează şi pe îngrijitori la păsări, din care 5000 găini-matcă, ceea titate sporită de lină. Pract'ca a
şi semifină. obţinerea unor sporuri de greutate. ce înseamnă 560 păsări Ia suta de arătat că bătălii sînt mult mai puţin
pretenţioşi în alimentaţie decît oile.
Anii din urmă au marcat o creş­ Faptul eă la fiecare viţel se cunoaşte hectare. Veniturile gospodăriei reali­ In hrana lor, concentratele se pol
tere simţitoare a efectivului de ani­ origina şi valoarea Iui productivă, zate din sectorul avicol s-au ridicat înlocui foarte uşor prin nutreţuri
male. Ea a fost favorizată şi de des­ face posibilă aplicarea pe seară largă în 1961 la 500.000 lei, contribuind în muiate, care sînt mai ieftine şi au
făşurarea pe un front larg a procesului a selecţiei. In afara acestor metode acest fel Ia sporirea valorii zilei-mnncă. tot aceeaşi putere nutritivă.
de colectivizare a agriculturii. Colec­ ştiinţifice în creşterea animalelor, mai Exemplele din aceste gospodării, pre­
tiviştii au simţit in permanenţă spri­ trebuie amintită aici şi preocuparea Dacă în nrivinta întreţinerii, tur­
jinul acordat de către partid şi gu­ susţinută a colectiviştilor pentru con­ cum şi din atîtea altele, care au reuşit ma de batali s-a dovedit cît se poate
vern in scopul dezvoltării continue a struirea unor grajduri corespunză­ să sporească simţitor efectivul de ani­ de rentabilă, apoi şi în ceea ce pri­
şeptelului. Creditele pe termen lung toare. la care resursele locale sini male şi productivitatea lor, arată că veşte producţia de lină lucrurile se
şi fără dobîndă acordate pentru cum­ folosite din plin. sarcinile trasate de către cel de al prezintă bine. Rezultatele de pînă
părări de animale şi construcţii zoo­ Pe linia creşterii ovinelor eu lină acum au arătat că de la un batal se
tehnice, asigurarea asistenţei zoovete- fină şi semifină, vom arăta cîteva din H l-lea Congres al partidului in ve­ pot obţine anual cel puţin 65 kg.
rinare, livrarea de reproducători de derea sporirii considerabile a şeptelu­ lină. Şi important este faptul că cea
mare valoare au contribuit din plin la realizările obţinute de gospodăria co­ lui şi a producţiei animaliere se în­ mai mare parte este de calitate
rezultatele mai sus amintite. lectivi „Gheorghe Lazăr" din regiunea făptuiesc eu sucees. superioară.
Gospodăriile agricole de stat şi gos­ Bneureşti. Paralel eu sporirea efecti­ Cele de mai sus demonstrează
podăriile colective care au folosit ra­ velor de ovine tunse, de la 634 capete Dr. ALEXANDRU POPA convingător avantajele batalizării.
ţiona! sprijinul acordat de partid şi în 1954, Ia 2.222 in 1961, aici a crescut de la Institutul de Cercetări De aceea, gospodăriile colective ce
guvern şi au aplicat în procesul de şl producţia de lină cu aproape 2 k g dispun de posibil tăţi pot să extindă
producţie măsurile tehnico-organizato- Zootehnice pe scară largă această acti'-ne.
rice indicate de ştiinţa zoovete.'înară, Practica sacrificărilor timpurii tre­
au obţinut rezultate bune, constituind buie înlăturată cu desăvârşire, deoa­
un exemplu mobilizator pe linia spo­
ririi efectivelor de animale şi a pro­ rece s-a dovedit total neecono-
ductivităţii lor. micoasă.
Gospodăria colectivă „Tudor Vladl- Concretizînd cele spuse, vom face
mirescu" din comuna Hărman, re­ un mic calcul, avînd la bază realiză­
giunea Braşov, a reuşit să mărească
efectivele şi producţia fermei astfel: rile gospodăriei agricole colective
„Drapelul roşu” d-n Salonta. regiu­
Ea sfîrşitul anilor nea Crişana. Anul trecut, gospodăria
a obţinut de la turma de 500 batali
1953 1957 1961
Total taurine capete 111 215 1.606 mari o producţie de aproape 7 kg
din care vaci şi juninci 74 108 526 lină de fiecare animal, ceea ce pe
Producţia de lapte, întreaga turmă înseamnă circa 3.500
în litri, pe cap
de vacă furajată 1.330 2.073 2.951 kg. lînă, în cea mai mare parte de
calitate superioară.
Gospodăria a reuşit să-şi dubleze Avîndu-se în vedere că batal i pot
efectivul de vaci în ultimii patru ani fi ţinuţi cinci ani, timp după care
în bună parte cu viţelele din prăsilă
proprie. Astfel, din cele 526 vaci şi se valorifică prin contract, reiese că
jnninci gestante, 326 capete provin din în această perioadă ei pot aduce
producţie proprie. La aceste rezultate gospodăriei un venit de peste un
s-a ajuns şi prin preocuparea perma­ milion de lei. Faptul că in prezent
nentă de a se obţine un număr cit mai
mare dc viţei şi reţinerea în întregime gospodăria colectivă „Drapelul roşu”
a tineretului pentru prăsilă. In medie din Salonta creşte peste 1.100 batali,
s-au realizat de la 100 vaci cîte 90 de şi că la anul le va dubla numărul,
viţei. Sporirea efectivelor şi a produc­ dovedeşte cu prisosinţă cît de avan­
ţiei pe cap de animal a fost posibilă
prin hrănirca raţională şi economică O şedinţă a cercului agrozootehinc la gospodăria agricolă colectivă „Viată tajoasă este creşterea în turme mari
a animalelor. In acest scop, o primă nouă" din comuna Domneşti, regiunea Bucureşti. Expune ing. Vasiie Svîrian. a bata Iilor.
întrebat dacă vrea să lucreze de la lotul de vaci pe care-l lucru. Mai trebuie amintită
la zootehnie. A prim it ime­ îngrijeşte o producţie de a- aici şi aplicarea retribuţiei su­
diat. Era sigur că va face proape 200 litri lapte de plimentare, în raport cu pro­
treabă... la fiecare vacă furajată. Şi ducţia realizată. Er a constituit
l-am
Pe Gheorghe Covaci
E H E O R G H I COVACI în grijito­ după calculele de pînă acum, un puternic stimulent şi pen­
tru Gheorghe Covaci care in­
găsit lingă camera
în luna martie această
ci­
rilor, cercetind cu atenţie ci­ fră va fi depăşită. tr-o singură lună, a reuşit să
frele înscrise pe un tabel. Dar nu numai furajarea ra­ realizeze nu mai puţin de 67
Gheorghe Covaci a intrat De la intUnirea cu secreta­ Tabelul ăsta, vreau să-l în­ ţională, după producţie, i-a a- zile-muncă.
in gospodăria colectivă in rul, Gheorghe Covaci se du­ văţ pe din afară — ml'-a jutat lui Gheorghe Covaci să Povestindu-mi despre mun­
1959. A lucrat întîi în briga­ cea tot mai des, în clipele spus el. realizeze asemenea rezultate. ca sa, Gheorghe Covaci îşi
da de ci mp. Ii plăcea să pună sale de răgaz, pe la grajdul — Dar de ce trebuie să me- El cunoaşte acum atît de bine exprima totodată mulţumirea
umărul acolo unde era ne­ de vaci. Se interesa ba de morezi atîtea cifre? vacile din lotul lui, îneît este pentru traiul pe care îl ance
voie. Totdeauna ieşea la una, ba de a lta : ce raţie se — Doar n-o să vin în fiece suficient ca una din ele să de cînd e colectivist ..La
cimp printre primii. Asculta dă zilnic la o vacă, de ce este minut să mă uit la eh Mai dea semne de nelinişte, ca să scurtă vreme după ce m-am
cu atenţie sfaturile brigadie­ aşa bun porumbul siloz în bine să-l ştiu pe de rost. La ştie ce vrea. ,Jn munca r ■ •- scris în colectivă — spunea el
rului. Şi oamenii l-au îndră­ hrana animalelor şi multe noi furajarea — şi apăsă voit tră — îm i spunea îngrijito­ — m i-am gătat casa. Da- amu
git repede, deşi se afla de altele. La toate trebuia sâ-i pe acest cuvînt — se face rul — e tare de folos să cu­ nu-mi mai place. Vreau s -mi
puţină vreme în m ijlocul lor. răspundă amănunţit brigadie­ după producţie. Dă un litru noşti bine fiecare animal'4. fac una nouă, cu două ca nere,
!nt.r-una din zile, mai pe la rul zootehnic. Dar nu se su­ de lapte mai mult, îi pun Ordinea şi curăţenia care bucătărie, cămară, tindă Ce
sfîrşitul primăverii trecute, păra. îşi dădea seama că în ­ mai multe furaje şi concen­ domnesc pretutindeni ' n n-am putut să fac în ani de
l-a oprit Traian Caraiman, trebările aveau rost, şi de la trate. D-aia trebuie să ştiu cui său de muncă, sînt alte zile — continuă el — mi se
secretarul organizaţiei de cifrele astea pe din afară. trăsături ale activităţii aces­
bază şi brigadier la zooteh­ zi la zi, Gheorghe Covaci se Hrănirea vacilor în funcţie tui îngrijitor. împlineşte acum. Din ba­
nie. simţea tot mai mult atras de de producţie, după raţii zil­ nii cuveniţi pentru cele 427
La rezultatele
obţi­
bune
— Bade Covaci — i-a zis se­ această îndeltnicire. I-a măr­ nice bine stabilite, se aplică nute de gospodăria din Sele­ zile-muncă făcute de mine a-
cretarul — n-ai vrea să mun­ turisit atunci secretarului gîn- la gospodăria colectivă „Petru uş, de lingă Oradea, în secto­ irul trecut, mi-am şi pregătit
Groza" din Seleuş de scurtă
ceşti la zootehnie? Dumneata durile sale. „Bine bade Covaci rul zootehnic, a contribuit, materialul. La prim.'-v- -mi
vreme. Dar rezultatele obţi­
eşti om priceput, ai face — i-a spus el, — o să fac pro­ nute sînt cit se poate de fără doar şi poate, şi intere­ începe construcţia. De la con­
treabă bună acolo. punerea în consiliul de condu­ bune. Să le luăm, de exem­ sul îngrijitorilor pentru cali­ ducerea colectivei or zis că o
—• Ştiu şi eu ce să zic ? cere. Şi iată că nu mult plu, pe cele ale lui Gheorghe ficarea lor profesională. Broşu­ să mă ajute cu atelaje. Aşa
Stau în cumpănă: la zooteh­ după aceea, (asta s-a întim - Covaci, azi unul dintre mul­ rile zootehnice, citite în serile că în curînd vă invit să cins­
nie e răspundere mare... plat acum vreo şapte luni), gătorii fruntaşi din gospodă­ lungi de iarnă, şi frecvenţa de tim noua locuinţă".
— Gîndeşte-te şi-apoi vino în tr-o şedinţă lărgită a con­ rie. A tît în luna ianuarie cît sută la sută la înv~-"zmrn-
să mai stăm de vorbă. siliului de conducere a fost şi în luna februarie a obţinut tul agrozootehnic atestă acest I. M1HIŢ