Page 2 - Albina_1962_03
P. 2
DIN Activitatea
H H iilre tin e rii COMUNA v m m c u l t u r a l a
în sprijinul
In stan tan eu
Ca toate comunele regiunii Argeş, Vişina din ra ag itato ric colectivizării
ionul Găieşti este azi colectivizată in întregi
me. Mem brii întovărăşirii dtn comună, urmînd cu Erau, la început, ciţiv a .
încredere cuvîntul partidului, au semnat de curînd, tineri. După aceea s-a o-
prit în faţa afişului o' fe
pînă la unul, cereri de înscriere în gospodăria agri
meie, apoi alta. Nea Fane
colă colectivă- lordache s-a aprit şi el. A
O însemnată contribuţie la munca politică de con căutat întîi ochelarii, dar pă
zind că n u -i găseşte l-a rugat
vingere a ţăranilor muncitori din comună asupra su
pe Chim Neacşu să citească
periorităţii gospodăriei colective, a adus-o şi activi mai tare. Şi Neacşu a c itit:
tatea cultural-educativă de masă. „...Ca vecini ce sîntem, vă
sfătuim şi vă îndemnăm şi pe
Redăm mai jos aspecte ale acestei activităţi desfă voi să păşiţi hotărîţj în marea
şurată la căminul cultural, cu sprijinul organizaţiei gospodărie colectivă..."
— Stai, stai, care vecini sînt
U.T.M., sub îndrumarea com itetului comunal de
ăştia ? — se interesă nea
partid. Fane.
— Cei de la Râscăieţi. Au
intrat toţi în gospodăria co
lectivă.
O I N T I L N I R E — Toţi ?!
— Parcă numai ei ? Şi cei
de la Jugureni, Fierbinţi, U li-
Am participat la o întilnire colectiviştilor. Uite, eşti — completă Dache Dra-
tinerească. S-am întîlnit în eu m-am dus cu tata gomir. Lista cu ultimii întovărăşiţi, care au fost confirmaţi in adunarea
seara aceea la căminul cultu şi cu alţi ţărani în L Chiru Neacşu citi mai de generală a colectiviştilor ca membri ai g.a.c.
ral tineri colectivişti şi înto tovărăşiţi din comu parte : „...Aveţi în comuna
vărăşiţi. Au vorbit între ei ca na noastră în vizită voastră gospodărie colectivă
prieteni, consăteni şi tovarăşi... la gospodăriile colec A şi aţi văzut cu ochii voştri ce
Mai întîi a vorbit colectivistul tive din Viişoara şi înseamnă munca unită"...
Marin Negrea de la gospodă Şendreni. Am văzut — Păi am văzut — tl între e n ta *
ria agricolă colectivă „7 No cu ochii noştri cum rupse Maria Soare. — Ştefan
iembrie" Simplu, din inimă, el trăiesc colectiviştii Rotaru şi-a umplut podul cu
a povestit despre munca şi şi din alte sate. Co C grîu şi porumb. El singur a La căminul cultural din sa puns din sală. Costică
viaţa lui. lectiviştii de acolo, avut un venit de peste 12.000
ca şi cei din comu vr tul Broşteni, comuna Vişina, Radu.
— Eu lucrez în gospodărie de lei. Nu l-a ţi văzut şi la a fost organizată o seară de Răspunsul era şi al lui
la sectorul zootehnic, la Her na noastră, şi-au ri A panou ? calcule. O suită de grafice a- Duţă Constantin şi al lui Du
nia d!e oi. Gospodăria noastră dicat case noi, din „...Aţi văzut ce bine rodeşte fişate în sală înfăţişa realiză mitru Ionescu. Dar şi al lui
are în proprietate obştească cărămidă, şi-au cum pămîntul cînd e lucrat cu rile gospodăriei agricole co Găman Vasile, Ion Badea, A -
85 de vaci şi jun.inci, peste 70 părat mobilă, radio, M tractoare şi maşini agricole, lective „23 August" şi pers lexandru Negrea, care de cu
de porcine, 220 de oi-mame. motociclete. Aşa ce după ştiinţa agrotehnică. pectivele ei de dezvoltare. rînd făcuseră cereri să fie
Pînă la sfîrşilul arnulud o să va putem avea şi noi Munca în comun face viaţa Graficele arată că gospodăria primiţi în rîndurile colecti
avem de două ori mai multe dacă intrăm în gos I mai frumoasă, iar rodul ei în va ajunge la sfîrşitul anului viştilor. Răspunsul nu era nu
animale... Cum spuneam, e<u podăria colectivă... destulează casele, aduce bel să aibă 182 bovine, dintre care mai confirmarea exactităţii u-
muncesc la ferma de oi... Acum, familia noastră şugul şi bucuria în viaţa oame 134 vaci şi juninci, 1.100 de nor operaţii aritmetice, ci şi
a semnat cererea. Sîn- N
Şi Marin Negrea a vorhit tem colectivişti f — nilor". Fane lordache asculta. oi, peste 2.500 de păsări şi 80 ecoul unei hotărâri.
despre ,,confortul" saivanelor rosti în încheiere Era numai urechi. După ce de scrofiţe. Va spori totodată
şi, cu competenţă, despre Chiru Neacşu termină de ci şi productivitatea lor. Astfel,
monta atificială şi ţigaizarea Gheorghe Togan, cu o mîndrie pe cap de vacă furajată se
oilor, despre îngrijirea miei nestăpînită, tit scrisoarea deschisă o co vor realiza în acest an cu 500 I n ClTEVA
lor, acum primăvara. lectiviştilor din Râscăieţi că litri mai mult lapte deeît a-
...Am reţinut o discuţie care
Apoi, mai departe : — Bu a avut loc, imediat după in- tre întovărăşiţii din Vişina, nul trecut. Venituri de peste KiKDBRI
îmi iubesc meseria. A fi în el îl întrebă pe Dache Dra- un milion vor obţine colecti
tîinire. viştii din sectorul legumicol. • Anul trecut, în comuna
grijitor de animale e o mese gomir: De pe o suprafaţă de 100 hec
— Tu de oe ouai vorbit ? — Vişina a luat fiinţă o a-
rie, o profesie minunată şi de — Tu te-ai înscris ? tare neirigate vor recolta în genţie C.E.C. Numărul de
l-a întrebat Togan pe Dumi
răspundere, care aduce veni — De două săptămîni. acest an cîte 5.000 kg. porumb punătorilor a crescut repe
tru Simesou. boabe la hectar. Alte grafiee
turi frumoase. — Şi eu m -am înţeles cu şi panouri comparative oglin de. Pînă acum peste 300 de
Am primit la o zi-muncă Dumitru Simescu nu se în nevasta. Vite, acu’ duc ce deau aspecte din viaţa şi ţărani muncitori sînt pose
sori de librete C.E.C.
Cei
5 kg. de grîu, peste 5 kg. po scrisese încă în gospodărie. Nu rerea. Şi o arătă tuturor, ztiu munca colectiviştilor. Alexan mai mulţi sînt colectivişti.
rumb, 1,5 kg. onz, brînză, le ştiu dacă Gheorghe Togan l-a bind a mulţumire. dru Stancea a efectuat, sin Sume mari de bani au de
gume, furaje şi bani numerar. întrebat intr-adins ori din in- Asemenea instantanee au gur, 483 zile-muncă, Gh. Şer- pus pe librete C.E.C. colec
Gheorghe
ban 630,
Nicolae
Valoarea unei zile-miincă a tîmplare tocmai pe ed, sigur e fost frecvente în ultim ul timp 585 zile-muncă, realizînd ast tiviştii lancu Grindei, Pe
şi
Sevastiţa
tre
Cergan
trecut de 40 lei — a spus Ma că răspunsul a fost următorul: în comuna Vişina. fel venituri cu mult mai mari Stroc. O dovadă în plus că
rin Negrea. — Am vorbit. De data asta Vtemiştii agitatori Chim faţă de întovărăşiţi. nivelul de trai al colecti
Nicolae Pană şi Niou Dra- mimai în gând. Dacă ne întil- Neacşu, Filofteia Popa şi Pentru a demonstra acest viştilor este în eontinuă
lucru, s-au socotit la tablă în creştere.
gamir le-a vorbit de aseme nim şi mJine, o să spun şi eu lancu Stan citesc ţăranilor faţa celor adunaţi la cămin —
nea celorlalţi tineri despre cu glas tare ca tine : „Sîntem muncitori articole din presă colectivişti şi întovărăşiţi — • Colectiviştii de la cele
viaţa şi munca lor în gospo colectivişti 1" care vorbesc despre succesele veniturile colectivistului Con două gospodării eolective
din Vişina au primit pen
dăria colectivă. ...Discuţii de la o întîl- obţinute de gospodăriile co stantin Radu şi ale întovără- tru zilele-muncă mari can
— De-acum — a adăugat nire tinerească. Frânturi de lective în consolidarea lor şitului Dumitru Ionescu. tităţi de produse. Din sur
Nastasia Pană — zestrea se economieo-organizatorică. In Constantin Radu a primit plusul lor de cereale, o
discuţii... Deşi în cuvinte di la sfîrşitul anului trecut de
socoteşte în hărnicie nu în faţa panourilor comparative parte au vîndut-o coopera
ferite, toate demonstrează insă la gospodăria colectivă, pen tivei, care şi-a depăşit ast
numărul de pogoane. „Cine-i mai ctştigat“ şi a <*- tru zilele-muncă făcute numai
acelaşi lucru : ţăranii munci fel planul de achiziţii la
Discuţiile se întretăiatu, aţpoi fişului cu Chemarea Consfă de el, 1.334 kg. grîu, 1.780 kg. grîu, floarea soarelui, fa
tori păşesc ou încredere şi porumb, 443 kg. orz şi oyăz,
se reluau. Despre transforma tuirii pe ţară a ţăranilor co 150 kg. cartofi, 13 litri ulei, sole. Printre colectiviştii
rea noţiunii de zestre, despre hotărâre pe oaflea colectiviză lectivişti, ei organizează dis în afară de zarzavaturi şi fu care au vlndut din surplu
importanţa arăturilor aidinci, rii, calea belşugului şi a bunei cuţii, dau explicaţii, fac cal raje... Dacă evaluăm produ sul lor cooperativei se află
şi Nicolae Tudorache, Ioa
cu tractoarele, şi despre supe stări. cule. sele primite de el la preţul na Popa, Vasile Doanţă,
de achiziţii şi adăugăm avan
rioritatea inunda în gospodăria Petre Nicolae.
surile în bani primite în fie
colectivă. care trimestru, rezultă un ve • Mari prefaceri au avut
— Am văzut — spunea nit de circa 12.000 lei. După loc în anii regimului nos
Gheorghe Soare — cum ani un calcul similar, venitul to tru demoerat-popular la
tal al întovărăşitului Dumitru
arat tractoarele la gospodărie. Vişina. Alături de casele
Ionescu a fost în 1961 de
Brazdti îmi ajungea pînă la 4.S86 lei. Făcînd comparaţie noi ale colectiviştilor s-au
ridicat şcoala de 8 ani — o
genunchi. Atunci am înţeles între veniturile celor doi con clădire mare şi luminoasă,
şi mal bone de ce oo4ectiv.iştii săteni de la Broşteni, rezultă — căminul cultural, maga
că în gospodăria colectivă,
an recoltat ou 600 kg. grîiu şi zinul din satul Zîmbreşti
Constantin Radu a obţinut etc. In anul 1962, acestor
cu 700 kg. mad mult porumb
singur un venit de aproape construcţii noi li se va ală
la hectar deeît noi, cei din tura şi localul şcolii medii.
trei ori mai mare deeît ţăra
întovărăşire.
nul întovărăşit Dumitru Io
Atunci s-a ridicat Gheorghe • Biblioteca de la Vişina
nescu. are un fond de 6.521 volu
*Togan :
— Cine-i mai cîştigat ? — a me, printre care multe
— Nu-1 vorba numai de ar cărţi agrotehnice. Tot mai
întrebat Sofia Şerban, care în
rit tura, cu toate că ea ane o mulţi ţărani muncitori vin
maTe însemnătate. Colectiviştii, seara aceea făcuse calculele Ia bibliotecă şi împrumută
la tablă. cărţi care să-i ajute în
pe lingă că aiu arat adine, cu
— Cine să fie ? — s-a răs- munca lor de fiecare zi.
tractoarele, an semănat cu Cărţile „Cum putem ferti
maşinile şi au dat şi praşile liza solul", „Avantajele
In plus la porumb. In gospo prăşitului mecanic", „în
fiecare G.A.C., sector zoo
dăria colectivă organizarea tehnic", au fost citite de
muncii e superioară în toate H Pagină redactată n zeci de ţărani muncitori.
privinţele ; aici se pot ajpSAca | de O C T A V I A N NI CA | Numărul cititorilor a cres
ce) mai bine metodele agro Întovărăşiţii adunaţi în faţa panoului comparativ „ Cine-i mai cişti- — CE cut cu 211 în 1961, faţă de
1960.
tehnice înaintate — tocmai de gat“ sint astăzi colectivişti. Veniturile mari obţinute de colecti s s
«ceea creşte mereu şi belşugul vişti i-au convins să intre în marea familie colectivistă.
