Page 20 - Albina_1962_03

a 1 martie tn regiunea PIoeşti s-a în­ bia se inaugurase gospodăria. Oamenii vizării, s-au adunat acum peste 500 de oameni din Dumbrava le-a explicat tinerii
cheiat colectivizarea agriculturii. La ob­ A trăiau încă în aimosfera sărbătorească să aseulte răspunsurile la întrebările care au tivişti cum e organizată la Dumbra
ţinerea acestui succes a adus contribu­ prilejuită <le acest eveniment, cînd în fost afişate, să discute despre organizarea şi în brigăzile de eîmp şi la sectorul :
ţia sa ţi munca culturală. In perioada' sat se anunţase o nouă manifestare culturală. retribuirea muncii în gospodărie. Făceau doar Multe din răspunsuri se împleteau
L colectivizării, căminele culturale au or­ Afişe mari, expuse în locuri vizibile, invitau primii paşi în gospodărie şi voiau să por­ Preşedintele a mai arătat cum ai
ganizat, sub conducerea organizaţiilor de pe proaspeţii colectivişti la căminul cultural. nească cit mai bine, să cunoască amănunţit colectiviştii din Dumbrava, anul t
partid, variate maniiestări cultural-artistice care Pe afişe, în loc de program, doar cîteva în­ cum trebuie organizată munca pentru a ob­ venit de 1.200.000 lei din producţii
au popularizat gospodăriile fruntaşe, viaţa îmbel­ trebări. Douăsprezece la număr. Erau între- ţine rezultate cit mai bune. La această seară reale şi peste o jumătate de milion
şugată a colectiviştilor din regiune. Toate forme­ Lările cîtorva colectivişti. Cu ce probleme se de întrebări şi răspunsuri căminul cultural torul zootehnic.
le şi mijloacele muncii culturale de la conferinţe adresau ei căminului cultural ? Colectivistul a invitat şi oaspeţi. L-a invitat pe Ion Voi- Cele 12 întrebări s-au epuizat. I
la jurnale vorbite, de la serile de calcul şi progra­ Ion Rădoi voia să afle curiozitatea o
mele artistice pînă la discuţiile în cercurile de citit mai pe larg cum este lor. Din săli
sau la punctele de convorbiri, au fost folosite pentru organizată şi cum mun­ fost puse şi :
a lămuri pe ţăranii întovărăşiţi şi cu gospodării in­ ceşte o echipă. Elisa- \U fra n â băii. A venit
dividuale să păşească cu Încredere pe calea gos­ beta Velcea întreba ginerelui Bj
podăriei colective. cum se face retribui- Constantin să
După încheierea colectivizării munca culturală tre­ rea suplimentară în gospodărie. Georgeta nea, preşedintele gospodăriei colective din punsuri la cîteva întrebări legate dr
buie să răspundă noilor sarcini, desfăşurînd o sus­ Pătraşeu se interesa de felul cum sînt retri­ Dumbrava şi pe profesorul inginer agronom raţională a terenului gospodăriei. I
ţinută activitate pentru întărirea şi consolidarea gos­ buiţi îngrijitorii de animale, iar . Gheorghe Constantin I. Berghea de la centrul şcolar nea a fost solicitat şi preşedinţi
podăriilor agricole colective. Căminele culturale şi Drăghici voia să afle ce măsuri trebuie luate agricol Stoeneşti. rei gospodării din comună. Timp
bibliotecile săteşti sînt chemate să subordoneze în- acum pentru obţinerea de producţii mari la In sală s-a făout linişte. Preşedintele gos­ două ore oamenii au ascultat
toate culturile. podăriei din Dumbrava a început să răs­ pus întrebări. Au fost lămurite m
O b îe c lîvftil afiş, au inspirat căminul cultural din Dănnă- pundă la întrebări. Ion Voinea răspundea problemele tinerei gospodării. Plec'
Aceste întrebări şi altele care se aflau pe
clar, foarte documentat şi
convingător. E
accaslă manifestare,
colectiviştii
neşti, raionul Ploieşti, să organizeze o seară
doar preşedintele unei gospodării înfiinţate
de întrebări şi răspunsuri pe problemele or­ Încă acum 12 ani şi fiecare problemă o poate mai bine cum vor trebui să mun>
era mai clar cum se împletesc in te
ganizării şi retribuirii muncii în gospodărie. lămuri prin prisma unei experienţe bogate. turor ou interesul fiecăreia.
Era în ultimele zile ale lui februarie... Că­ Aspectele organizării şi retribuţiei muncii Seara tîrziu... La căminul cultu
minul cultural găzduia prima manifestare au fost examinate pe larg. Oamenii ascultau nuă să ardă lumina. Aurelia Ionef
legată de problemele tinerei gospodării. In atenţi sfaturile privitoare la felul cum e mai toarea căminului, îşi revede planul,
sala unde înainte avuseseră loc atîtea mani­ bine să se organizeze munca, cum poate pro- deşte la măsurile pe oare trebuie s.
treaga lor activitate acestui obiectiv, să organizeze festări cultural-artistice în sprijinul crdeeţi­ păşi o gospodărie. Preşedintele gospodăriei Vederea organizării viitoarelor mani
manifestări legate de problemele ce se pun in faţa
gospodăriilor colective.
Pe baza indicaţiilor şi îndrumărilor dale de comi­
tetul regional de partid, sfaturile populare au luat
măsuri pentru orientarea întregii activităţi culturale
spre întărirea şi consolidarea gospodăriilor agricole
colective. A fost instruit activul caselor raionale de
cultură şi a bibliotecilor raionale. Pe grupe de
comune au fost instruiţi de asemenea, directorii că­
minelor culturale, directorii de şcoli şi bibliotecarii
săteşti. Activiştii culturali din regiune au fost Îndru­
maţi să folosească In munca desfăşurată pentru con­ i-'
solidarea gospodăriilor bogata experienţă acumulată
de instituţiile culturale săteşti în perioada colecti­
vizării. S-au dat indicaţii ca serile de întrebări şi
răspunsuri, serile de calcul, jurnalele vorbite şi
celelalte forme eficiente ale muncii culturale să fie
acum folosite în sprijinul întăririi gospodăriilor ; să
se organizeze asemenea manifestări In care colecti­
viştii să primească răspunsuri clare la problemele ; Pe panou1 din faţa căminului cul-
privind organizarea şi retribuirea muncii, aplicarea la bibliotecară. „Prezentarea acestei rălat ea — ii serveşte şi prez<
agrotehnicii înaintate, folosirea tuturor posibilităţi­ • tural din comuna Vadul Săpat, ra- cărţi — ne-a spus ea — este doar rea broşurii anunţate". Biblioti
lor pentru sporirea producţiei. In cadrul instructa­ i ionul M izil, un aliş anunţă : „La i 1 una din manifestările organizate la nu s-a rezumat numai la celş ar
jelor au fost prezentate şi discutate cîleva planuri ; martie va avea loc prezentarea bro- căminul cultural, pentru sprijinirea în broşură ; ea a folosit multe e
mode? axate pe sprijinirea întăririi şi consolidării ; şurii „5.000 kg. porumb boabe la colectiviştilor in îndeplinirea anga­ ple pentru a arăta cum .a lucra
gospodăriilor colective. Prezentarea acestor - planuri ■ hectar“ de I. Cumpănaşu". jamentului lor". lectiviştii anul trecut pentru c
orientative a ajutat pe activiştii culturali ca pe • E Încă devreme. La căminul cul- ...Au începui să vină colectiviştii. ţine producţii mari la porumb, l
baza condiţiilor din comunele lor, a specificului şi i . tural bibliotecara Elisabela Bâlănes- semenea, a făcut referiri la t
problemelor gospodăriilor respective să întocmească Unii se opresc la standul de cărţi,
planuri concrete de acţiuni. Măsurile luate cu ope­ : cu aranjează pe o măsuţă cîteva alţii se uită la graficul ce înfăţişea­ mentele Consfătuirii pe ţară a
rativitate au făcut posibil ca numai după citeva zile ; cărţi şi broşuri: „Cultura porumbu- ză producţiile de porumb obţinute nilor colectivişti.
de la colectivizarea regiunii, căminele culturale să ! lui pentru boabe", „Porumbul", de gospodăria colectivă, iar ciţiva Prezentarea acestei broşuri, <
aibe întocmite planuri de activitate legate de pro­ • „Cum am obţinui 5,230 kg. porumb zăbovesc în faţa unui panou care în­ nizată cu sprijinul bibliotecii
blemele gospodăriei. Astfel, căminul cultural din
Berceni a prevăzut pe perioada 5 martie— 15 aprilie, ■ boabe la hectar",, „Experienţa cu făţişează lucrările agricole necesa­ nale, s-a bucurat de un deoseb.
17 manifestări printre care : o seară de întrebări şi | porumb dublu hibrid 1960“ şi altele. re pentru a se obţine 5.000 kg. po­ teres din partea ascultătorilor,
răspunsuri pe tema : „Ce este şi cum se dezvoltă : Pe un perete, un gratie Intâţişind rumb boabe la hectar în teren neiri­ demonstrat de discuţiile pu
proprietatea obştească a gospodăriei colective" ; o
seară culturală şi o şezătoare, legate de muncile ! creşterea producţiei medii la hectar gat. Peste 100 de colectivişti du ve­ Printre cei care au luat cuvin
agricole de primăvară. Căminul cultural din Mără- : obţinută la cultura porumbului de nit să asculte prezentarea acestei fost şi şeful de echipă Vasile D.
cineni a prevăzut între 1—30 martie 12 manifestări
legate de problemele Întăririi economice şi organi­ ; gospodăria colectivă „Filimon Sîr- broşuri. înainte de a începe prezen­ care a vorbit de măsurile lua
zatorice a gospodăriei colective din comună. Prin­ ■ bu“ din comună. C itim : tarea, bibliotecara a amintit colecti­ gospodăria colectivă pentru rei
tre altele, a prevăzut o seară de calcul prin care viştilor de angajamentul luat de ei rea producţiei planificate.
să se demonstreze colectiviştilor că venituri mari se [ 1958 1959 1960 1961
pot obţine numai dezvoltând toate sectoarele gospo­ Ş 3.200 kg 3.800 kg. 4.000 kg. 4.200 kg. de a obţine anul acesta de pe 200 Că această prezentare «r av.
dăriei. (La gospodăria colectivă din Mărăcineni, pe hectare cîte 5.000 kg. porumb boabe lect în rîndul ascultătorilor, s-i
lingă sectorul vegetal se vor mai dezvolta sectoarele : Despre angajamentul luat anul a- şi despre importanţa aplicării între­ zul pe loc. După terminarea mai
zootehnic şi legumicol).
j cesla de colectivişti, de a obţine gului complex de măsuri agrotehni­ tării mulţi dintre cei prezenţi at
Important este faptul că multe cămine culturale
au şi trecut la organizarea manifestărilor prevăzute • de pe 200 hectare cîte 5.000 kg. po- ce pentru obţinerea de producţii cut pe la bibliotecă să împru
In plan. La Vlădeni, după colectivizarea comunei, : rumb boabe la hectar, am aliat de mari, „Tocm ai acestui scop — a a- cărţile şi broşurile recomandat
8-a şi desfăşurat o seară de Întrebări şi răspunsuri
pe tema organizării şi retribuirii muncii In gospo­ 1
dărie. Răspunsurile la Întrebările noilor colectivişti
le-a dat preşedintele gospodăriei colective din Ro-
mtneşti. La căminul cultural din Costeşti s-a ţinut
cu citeva zile tn urmă o seară culturală pe pro­
blemele organizării muncii şi a importanţei creşterii C O L E C T I V I Ş T I I D E S P R E /
fondului de bază. La 10 martie, biblioteca raională
din Mizil avea deja pregătite Întrebările şi biblio­
grafia pentru un concurs pe tema consolidării gos­ : 4 -1- ' -V,' ^ v"" VSŞ Tttdose M. Dumitru, preşedintele
podăriei colective. La concursul care se va desfă­ Alexană
şura In comuna Mihăileşti (comună cu gospodărie gospodăriei colective din comuna podăria
tînără), vor participa şi colectiviştii din Bădeni- Mărăcine ni
Miluiţi şi Colţăneni, comune cu gospodării vechi.
Cele 12 Întrebări la care vor răspunde concurenţii j,Căminul cultural a desfăşurat o „Ca b
sînt legate de agrotehnica diferitelor culturi, de im­ muncă rodnică în perioada colectivi­ ţările c
portanţa bunei organizări a muncii, de dezvoltarea zării. Acum, cînd comuna e colectivi­ zează c
tuturor sectoarelor din gospodărie. zată, căminul cultural poate să ne brigada
In regiunea Ploieşti, doar după citeva zile de la sprijine în realizarea planului nos­ care le
colectivizare, sînt deja în curs de desfăşurare la tru de producţie. A r fi bine dacă dacă s-
multe cămine manifestări legate de problemele eco­ munca culturală ar sprijini dezvol­ tăţi şi 1;
nomice şi organizatorice ale gospodăriei colective. tarea tuturor sectoarelor de produc­ strîns li
Mai sînt însă şi cămine culturale ca acelea din UI- ţie din gospodăria naostră. Să dau etape. I
meni( Mizil) Balta Doamnei (Ploeşti) şi altele unde
activitatea culturală nu se desfăşoară încă strîns numai un exmplu : gospodăria mări a.<
la recer
legată de viaţa gospodăriilor colective de curtnd noastră va cultiva legume pe o su­
noastră
Înfiinţate. Activiştii culturali trebuie să depună o prafaţă de 140 hectare. Trei brigăzi
rece în
muncă mereu mai susţinută pentru organizarea vor lucra în acest sector. Căminul tineri, i
unor manifestări din ce in ce mai bogate, atrăgă­ cultural ar putea organiza conferin­ tural să
toare şi cu o largă sferă de cuprindere. Munca cul­ ţe urmate de documentare agricole ţări p
turală trebuie să ajute gospodăriile colective Încă legate de munca legumicultorilor. i.Cine ş
de la primii paşi, ca ele să pornească cit mai bine S-ar putea de asemenea sărbători scurte <
la drum şi să obţină recolte cit mal bogate încă echipele şi colectiviştii fruntaşi din tineri Joi
din primul an. ■cest sector"* muncă