Page 22 - Albina_1962_03
P. 22
Un pod, o poartă, o alee se arată că acesta este lotul dădeau de ciment. Atunci co
cu trotuare turnate în beton, experimental. Inginera Olga lectiviştii din Topraisar au Spicuiri...
cu ronduri de flori şi copaci, Antohi şi tehnicianul agro propus ca atît în maternită
te conduce la sediul G.A.C. nom Gevat Menasan au ex ţile de scroafe cit şi în graj • ‘A poposit în mijlocul nostru brigada artistică de agitat ie
„înfrăţirea11. La intrare, o perimentat 34 soiuri de grîu duri să se aştearnă un strat
casă-laborator. Intr-o după- spre a vedea posibilităţile de de 15— 20 cm. zgură de loco a fabricii de antibiotice din Iaşi. Membrii brigăzii au (inul mai
amiază la începutul lui martie aclimatizare ale fiecăruia la motivă, peste care se pun inlîi să cunoască satul, au stai de vorbă cu oamenii, iar apoi,
s-au ţinut aici ultimele lecţii specificul climei dobrogene şi straturile de paie. Metoda s-a chiar pe loc, au scris un text de brigadă, au compus cîntece
şi aplicaţii de laborator în ca îndeosebi a raionului Negru dovedit a fi bună, reuşindu-se despre oamenii cei mai înaintaţi din sat. Programul lor ne-a
drul cursurilor agrozooteh Vodă. Soiul „Bezostaia 1“ s-a în felul acesta să se ferească
nice. 130 de colectivişti din comportat minunat, depăşind animalele de umezeală şi, în mers Ia inimă I
Topraisar s-au străduit toată ia producţie toate celelalte afară de aceasta, au fost dis LUCA MI HAI
iarna să-şi însuşească noţiu soiuri: 4.000 kg. la hectar. truşi şi şobolanii.
nile de ştiinţă agricolă şi de Din producţia obţinută de pe Un alt sector unde pasiunea
zootehnie, convinşi de cercetare şi inven
fiind că numai astfel tivitatea şi-au spus
pot obţine recolte bo cuvîntul, este cel al • O autocamionetă albastră este bine cunoscută In întreg
gate şi belşug de T O P R A I S A R & construcţiilor. Aca raionul nostru. Ea transportă căiţi din comună în comună, în ca
produse animaliere. returile gospodăriei drul acfiunii „Caravana cărjii”. Bilanţul acestei caravane este
Acum a început o - ' sînt formate din 39
perioadă în care cele în Iotul experimental au fost în- construcţii — se înţelege rodnic. In numai citeva zile din ultima deplasare s-au vîndut cărfi
văţate la cursurile agrozoo sămînţate în toamnă 20 hec deci că problema reducerii şi broşuri în valoare de 6.964 lei şi s-au aprovizionat cooperati
tehnice, la conferinţe, din tare, spre a asigura sămînţă preţului de cost s-a pus vele şi diluzorii procentuali cu cărfi şi broşuri în valoare de
lectura broşurilor, din vizio de mare productivitate. foarte serios. S-a economisit 4.125 lei.
narea de film e documentare Un rezultat al cursurilor a- foarte mult şi prin faptul că ION COŢOI
etc., se cer aplicate. Cunoş grozootehnice, al muncii cul gospodăria are o cărămidărie
tinţele cîştigate în această turale în sprijinul produc proprie. Dar colectiviştii au
iarnă de colectiviştii din To ţiei este insuflarea pasiunii mai utilizat şi alte resurse
praisar sînt etalate, ca în de cercetare, de a căuta me locale. In loc de scîndură, la
palmă, pe cele 2.500 hectare tode noi şi eficiente în obţi acoperiş au pus beţe de floa
ale gospodăriei. nerea unui belşug de pro rea soarelui, peste care se • „Ne-a plăcut mult, mai veniţi pe Ia noi, vă aşteptăm". Cu
★ duse. Acest lucru se observă pun ţiglele. La tavan se pro aceste cuvinte au petrecut sătenii din Cuciuiata, raionul Rupea,
Spre Amzacea, pe o colină, nu numai în sectorul cerea cedează Ia fel, cu deosebirea
am dat de o echipă de trac lier ci în toate ramurile gos că în loc de ţigle se tencuieş- brigada noastră. Cum a evoluat viata pe pămlnt, despre originea
toare din brigada I-a. Tracto podăriei. Iată de pildă, la sec te. La un grajd de 100 cape omului şi alte interesante probleme ne-au fost puse. Mult interes
riştii Gh. Popa şi Stan Po- torul zootehnic, s-au separat te, unde în mod normal se a stîrnil experienţa efectuată de profesorul Alfred Bartmus, care,
povici însămînţează ultimele cinci loturi de cîte 9— 10 vaci. folosesc 70 m.c. de cherestea, prin descărcarea curentului electric in gaze, a explicat cum ia
hectare de mazăre, în cultu Colectiviştii care lucrează în s-au folosit numai 35 m.c. naştere neonul.
ră dublă cu muştar. Preşedin acest sector vor să vadă pînă Multe din metodele bune,
tele gospodăriei, Ionus Ga- unde poate ajunge producţia folosite la Topraisar, sînt în CONSTANTIN CATRINA
iali îmi arată că au însămîn- maximă de lapte pe cap de suşite şi de alte gospodării
ţat pînă acum 65 hectare vacă, în condiţiile unei fura din raion. Celor ce vin aici,
mazăre şi 60 hectare borceag jări şi îngrijiri raţionale. Lo animaţi de dorinţa de a în
pentru masă verde şi 150 hec turile de vaci record au cons văţa, li se înfăţişează rezul
tare borceag fîn. Urmează să tituit cel mai autentic „ma tatele unei munci pline de
se mai însămînţeze 30 hectare terial didactic” pentru cursu pasiune, exprimate în cifre
măzăriche şi cu aceasta^ vor rile zootehnice. concludente: fondul de bază Ind rumare temeinică
termina etapa I a însămînţă- Intr-un timp mureau foar se apropie de 5 milioane lei ;
rilor. Alte tractoare lucrează te mulţi purcei, din cauza s-au încheiat cu statul con
la grăpatul suprafeţelor ara contactului cu cimentul de pe tracte pentru produse vege
te pentru menţinerea umidi jos. Straturile de paie, aricit tale în valoare de 1.434.500 lei Biblioteca raională Negreşti lor, iar bibliotecara comunală
tăţii ; pînă acum au şi fost de gros se aşterneau, nu fo (450.000 kg. grîu, 320.000 kg. desfăşoară o bună muncă de din Vultureşti, Sofia Băisan. a
’grăpate 830 hectare. Pentru loseau mare lucru, fiindcă porumb), pentru produse ani îndrumare metodică. Printre susţinut un referat intitulat
epoca a II-a, pe o suprafaţă purceluşii neastîmpăraţi, se male în valoare de 876.095 activităţile din ultimul timp
de 180 hectare, lucrările sînt mişcau mereu, se afundau şi lei (450.000 litri lapte de vacă); „Munca cu cartea în rîndul
terminate şi în curînd vor sectorul zootehnic va ajunge care merită menţionate este tineretului şi copiilor".
începe însămînţatul florii soa la sfîrşitul anului să numere şi seminarul raional cu biblio Activitatea bibliotecii raio
relui. 900 capete bovine ; colectiviş tecarii comunali şi directorii nale Negreşti nu se reduci,
Trecem prin loturile ce în tii vor mulge anul acesta de căminelor culturale, în cadrul
sumează 850 hectare grîu. Co Floare şi lujer la fiecare vacă 2.700 litri lapte. căruia s-a organizat şi un con însă la seminarii. In mod prac
lectiviştii au constatat că un Ei sînt hotărîţi totodată să tic, pe teren, se urmăreşte tot
lot de 150 hectare este mai obţină în medie 2.000 kg. grîu curs model întitulat : „Cum mai mult traducerea în viaţă
slab productiv, şi ca atare, Unui artist amator. la hectar şi 3.600 kg. porumb participăm la întărirea secto a obiectivelor care stau în
aici au şi început îngrăşarea boabe. rului zootehnic din gospodăria
suplimentară cu azotat de a- Ce floare ia piept li arde După socoteli aproximative, agricolă colectivă a comunei11. faţa bibliotecilor în etapa ac
moniu. De ţese atitea vrăji pe patru valoarea zilei-muncă va ajun tuală. La centrul metodic Ţi-
Ne oprim mai îndelung pe coarde î ge în 1962, de la 29 lei cit a La acest seminar raional s-au băneşti, de pildă, tovarăşa Co
Iotul de 320 hectare rezervat Oe har ascuns sub fruntea lai fost în 1961, la 33 lei. purtat discuţii bogate în con
tresare gean Maria, se ocupă de or
pentru cultura porumbului, Iar cînd cei din Topraisar cluzii, pe marginea referatului
unde colectiviştii vor să ob De strălucesc pe ea sînt întrebaţi prin ce metode „Unele probleme ale muncii ganizarea unei consfătuiri cu
ţină 5.000 kg. porumb boabe mărgăritare T au obţinut sucesele şi cum colectiviştii pe tema „întări
în cultură neirigată. S-au exe vor traduce în viaţă preve culturale în sprijinul întăririi rea economico-organizatorică a
cutat două arături adînci ; pă- Pe-aripi de vis arcuşul derile planului pe anul 1962, economico-organizatorice ale gospodăriei agricole colective” .
mîntul este ca puful. S-au şi se coboară răspunsurile sînt însoţite în gospodăriilor colective”. De
cărat, tot aici, 3.520 tone de Ga să sărute struna de vioară mod invariabil de aprecierea : asemenea, bibliotecara şef, to In acest scop, s-a organizat o
gunoi de grajd fermentat, iar Şi struna-niiorată de Unul Iui „La rezultatele bune obţinu bibliotecă mobilă pentru bri
pe jumătate din teren s-au urcuş te de gospodăria noastră, o varăşa Cogean Maria, a ţinut gada zootehnică, dotată cu
aplicat cîte 200 kg. de super- Face vioara floare şi lujer din contribuţie hotărîtoare a a- o lecţie în care a împărtăşii cărţi şi broşuri de specialitate.
tasfat granulat la hectar. arcuş. din experienţa bibliotecii ra
Un alt lot de 50 hectare vut-o învăţămîntul agrozoo- ionale şi bibliotecilor comunale La grajd s-a amenajat panoul
îmi atrage atenţia. înconju VICTOR RUSU tehnic de masă”. „Ce să citească îngrijitorul de
rat cu o lizieră de pomi ti fruntaşe privind îndrumarea animale”. In această acţiune
neri, terenul este parcelat. Mi CONSTANTIN MOCANU diferenţiată a lecturii cititori
au fost atraşi inginerul gospo
dăriei şi mai mulţi colectivişti.
Biblioteca raională Negreşti
pregăteşte lunar şi o serie de
materiale ca : recenzii, prezen
tări de cărţi, liste de recoman
dări, planuri de lectură etc. In
ultimul timp s-au întocmit şi s-au
trimis la bibliotecile comunale
prezentările broşurilor „Meca
nizarea lucrărilor în stabulaţie
liberă a bovinelor11 şi „In fie
care G.A.C. un sector zooteh
nic dezvoltat”. De asemenea,
s-au întocmit liste de recoman
dări. Prezentările de cărţi
sînt însoţite de scurte planuri
de lectură, înlesnind organi
zarea unor consfătuiri pe te
mele respective.
Toate aceste metode au con
tribuit şi vor contribui şi în
viitor Ia consolidarea econo
mico-organizatorică a gospodă
riilor colective din Negreşti,
preocupare care stă în centru'
atenţiei colectivului biblioteci
raionale.
Aspecte din zilele încheierii colectivizării in comuna Vorrriceni, raionul Săvenl, regiunea Suceava. Fotografia din stingă : Maria
Hegheş semnează cererea de intrare in colectivă chiar in timpul adunării de constituire a G.A.C. Fotografia din dreapta :
Foaia volantă editată special pentru ei, a fost primită cu mult interes de locuitorii comunei. EUGEN AGRIGOROAIEI
