Page 23 - Albina_1962_03
P. 23
PMMlfMi) VITIIlfl
a Z!L[LUH MWIUTIIt
Incepfnd de la 14 martie, la Geneva, in Pa- teresate şi constituie o bază temeinică de dis
\ latul fostei Ligi a Naţiunilor, se desfăşoară cuţii şi de rezolvare rezonabilă a problemei
\ lucrările Comitetului celor 18 state pentru dezarmării generale şi totale.
dezarmare. Recenta cuvîntare a tovarăşului N. S.
Se poate spune cu certitudine că discuţiile Hruşciov, ţinută în faţa alegătorBor din cir
din săptămîna trecută, de la Geneva, demon cumscripţia electorală Kalinin din Moscova,
strează că puterile occidentale, in frunte cu este de asemenea un nou şi important docu
S.U.A., continuă să se menţină pe vechile po ment, care vine să precizeze poziţia U.RJ5.S.
ziţii nereaHste in problema dezarmării. Deşi in cele mai importante probleme internaţio
în vorbe ele se pronunţă pentru dezarmare, nale ale contemporaneităţii. Din această cu
in fapt, fac tot ce le stă in putinţă pentru a vîntare se desprinde cu claritate poziţia
amina cit mai mult rezolvarea acestei pro fermă de apărare a păcii pe care se situează
bleme. Uniunea Sovietică. Anunţând ia cuvîntarea
în opoziţie cu această atitudine de duplici sa că oamenii de ştiinţă şi inginerii sovietici
tate, Uniunea Sovietică a venit şi de astă-dată an creat o nouă armă rachetă intercontinen
la Geneva cu propuneri concrete, cuprinse tală, pe care au denumit-o globală şi că noile
atît în declaraţiile lui A. A. Gromîko, şeful rachete globale pot să zboare în jarul glo
delegaţiei sovietice, cit şi in memorandumul balul pămîntesc în orice direcţie şi pot lovi
privind tratativele Comitetului pentru dezar oricare ţintă fixată, tovarăşul N. S. Hruşciov
mare şi în cadrul proiectului de tratat pri subliniază că „Prevenirea cea mai eficientă
vind dezarmarea generală şi totală. In toate a exterminării în masă a oamenilor în focul
aceste documente se subliniază necesitatea şi unui război nuclear, o constituie un acord cu
\ marea importanţă a trecerii din domeniul privire la dezarmare, încetarea cursei înar
vorbelor în acela al faptelor concrete. Proiec mărilor şi distrugerea uriaşelor stocuri de
tul de tratat de dezarmare propus de Uni arme deja existente. Uniunea Sovietică — a
unea Sovietică are meritul de a îmbrăţişa spus N. S. Hruşciov — a depus şi va conti
pe larg şi precis toate laturile importante ale
v problemei dezarmării. El dă soluţii realiste, nua să depună toate eforturile pentru a ob Femei americane manllestlnd pentru pace şi dezarmare.
| cinstite, acceptabile pentru toate părţile in- ţine aceasta".
tele S.U.A. — că 17 milioane iele pentru a pedepsi pe oa
de americani se culcă în fie
Cifre.» cifre... răiţi. Totuşi, lucrurile nu stau totale care ar deschide calea care seară fiămînzi, 15 mili meni pentru păcatele lor.
Faptele dovedesc insă eă în
aşa. Cercurile diriguitoare din spre o pace trainică şi dez oane de familii stau in case condiţiile actuale, cînd forţele
Occident caută pe toate căile
economiei
savant
elveţian
a
U n calculat că în decursul să aţîţe isteria războiului, să voltarea ţările, pentru pentru care nu corespund normelor socialismului sint atât de pu
toate
toate
necesare, 7 milioane de fami
războiul
poate
fi
ternice,
celor aproximativ 5.560 lii luptă pentru existenţă, preîntimpinat şi că dezar
de ani de cînd există istoria avînd un venit sub 2.000 de marea generală şi totală
scrisă a omenirii, pe planeta dolari pe an“. In Anglia, po poate fi înfăptuită. Uniunea
noastră au avut loc nu mai trivit datelor oficiale, 2 mi Sovietică a făcut pînă acum
puţit de 14.513 războaie, în lioane de locuinţe nu sint numeroase propuneri con
care au pierit peste 3 miliarde bune pentru locuit, iar alte structive in acest scop. Ea a
600 milioane de oameni şi au 4 milioane necesită reparaţii mers de multe ori în întâm
fost distruse bunuri materiale capitale. pinarea propunerilor puteri
în valoare de 500 miliarde
de franci elveţieni (100 fr. — In mari nevoi se zbat, In lor occidentale. Toate acţiu
special, popoarele din colonii. nile Uniunii Sovietice între
139,2 lei). Majoritatea africanilor trăiesc prinse în direcţia slăbirii
Iată cîteva cifre care, în
graiul lor sec, dar concis, vor în colibe sau bordeie, colonia încordării internaţionale şi
pentru asigurarea păcii in
besc despre ceea ce înseamnă liştii neîngrijindu-se de ridi
de fapt tragedia războiului. carea nivelului de trai al lume, demonstrează că marea
populaţiei, ci numai de exploa ţară a constructorilor comu
După calculele făcute de eco nismului doreşte sincer ca
nomişti, cel de al doilea tarea nemiloasă a acesteia şi dezarmarea să devină cît mai
război mondial a înghiţit fon a bogăţiilor ei. curînd o realitate. Ţările so
duri care ar fi fost suficiente Dacă miliardele care se cialiste, printre care şi ţara
pentru a crea tuturor copiilor cheltuiesc astăzi pentru sco
din lume posibilitatea de a puri militare, ar fi folosite în noastră, sprijină fără rezerve
urma studii medii, pentru a scopuri paşnice, s-ar putea propunerile constructive ale
Sovietice şi luptă
Uniunii
se construi fiecărei familii de Tinerii din Republica Federală Germană nu vor să moară, ci sâ construi milioane de locuinţe, activ pentru înfăptuirea de
pe pămînt cîte o vilă separată trăiască. El cer Interzicerea armelor atomice, dezarmarea gene instituţii de învăţămînt şi cul
cu cinci camere şi cîte un rală şi totală tură, s-ar ridica productivita zarmării generale şi totale.
spital pentru fiecare 5.000 tea solului. Cu numai 10 la La actuala conferinţă pen
de locuitori de pe glob. intensifice mereu cursa înar popoarele. In loc să reducă sută din cele peste 100 miliar tru dezarmare de la Geneva,
tovarăşul Oomeliu Mănescu,
Dacă acesta este în mare mărilor. Or, niciodată încă, de de dolari ce se cheltuiesc
bilanţul războiului trecut, cu în întreaga istorie a omenirii forţele armate şi cheltuielile astăzi pentru scopuri militare, ministrul Afacerilor Externe
cît mai grave ar fi urmările cursa înarmărilor nu a as militare, guvernele occiden s-ar putea construi în ţă al R. P. ftomîne şi conducăto
tale, în frunte cu guvernul
rul delegaţiei ţării noastre la
unui răzbea modem în con cuns în sine atîtea pericole S.U.A. le sporesc continuu. In rile slab dezvoltate, vreo tratativele pentru dezarmare, a
diţiile existenţei armelor ato ca acum, cînd dezvoltarea 20 de combinate metalur
mice şi termonucleare, a că prezent, Statele Unite ale gice de felul celui cons reafirmat, în cuvîntarea sa,
ştiinţei şi tehnicii modeme a Am erica cheltuiesc pentru truit în Bhilai (India) cu politica de pace a ţării noastre
ror forţă distructivă este creat mijloace de distrugere
imensă ? scopuri militare peste 70 mi ajutorul Uniunii Sovietice etc. şi a arătat că proiectul de tra
atît de perfecţionate îneît liarde de dolari. Numai în Numai cu o cincime din cele tat cu privire la dezarmarea
însăşi existenţa lor pune la curs de zece ani (1949 — 1959) peste 100 miliarde de dolari generală şi totală sub un con
Aur şl sudoare ordinea zilei necesitatea li ţările membre ale blocului folosite pentru cheltuieli m i trol internaţional riguros pre
chidării tuturor mijloacelor agresiv N.A.T.O. au cheltuit litare, s-ar putea construi, zentat de către Uniunea So
de ducere a războiului.
vietică, corespunde pe deplin
baraj
S -ar părea că aceste Duşmanii păcii se opun însă în scopuri militare fabuloasa bunăoară, un Behring peste năzuinţelor popoarelor şi că el
sumă de 555 miliarde de
(vezi
calcule ar trebui să ră
strîmtoarea
corească minţile înfier- în toate chipurile la înfăp dolari. poate constitui o bază temei
bîntate ale militariştilor în tuirea dezarmării generale şi Banii aceştia, storşi din su nică de discuţii pentru Comi
doarea celor ce muncesc, in tetul celor 18 state pentru
tră, în cea mai mare parte, dezarmare. în acelaşi timp,
în buzunarele monopoliştilor reprezentantul ţării noastre a
Guvernanţii din S.U.A. şi AngUm, care transformă sudoarea oa arătat că delegaţia Republici]
deşi vorbesc adesea despre dezar menilor muncii în aur. Cu cit Populare Romine la Conferin
cresc mai mult cheltuielile ţa de la Geneva este hotărâtă
mare, în fapt, ei fac totul pentru
militare, cu atît sporesc mai să depună toate strădaniile şi
ca rezolvarea acestei probleme să mult profiturile monopolu să-şi aducă întreaga ei con
fie cît mai mult aminată. rilor. In Statele Unite, feste tribuţie pentru ca problema
două treimi din comenzile dezarmării generale şi totale
militare sînt concentrate în să fie rezolvată cît mai grab
mîinile a 100 dintre cele mai nic şi în mod cît mai rezo
mari monopoluri care reali nabil.
zează profituri uriaşe. Corpo Neguţătorii de moarte, Im
raţia „General Dynamics", harta) care ar lega Uniunea perialiştii de pretutindeni şi
Sovietică cu Statele Unite şi uneltele lor, nu văd Insă cu
care produce rachete balistice peste care ar putea trece ochi buni înfăptuirea dezar
şi alte tipuri de armament, a calea ferată magistrală (în mării care pentru ei ar în
realizat în ultimii zece ani un proiect) ce ar lega Londra de semna scăderea profiturilor
profit de 91,8 miliarde de Washington prin Moscova. fabuloase, de aceea şi în pre
dolari faţă de 1,8 miliarde zent, cînd la Geneva se des
'dolari cît realizase înainte în împotriviri făşoară lucrările Comitetului
aceeaşi perioadă de timp. şi speranţe noi celor 18 state pentru dezar
mare, ei fac tot ce le stă In
Dacă toate P entru a schimba însă putinţă pentru a împiedica
destinaţia
fondurilor
aceste miliarde.» alocate în scopuri m i eforturile de a se ajunge la
litare, se impune înfăptuirea un acord în privinţa dezarmă
rii generale şi totale.
dezarmării
S -a calculat că cinci din tale. De multă vreme, publi Popoarele lumii aşteaptă
generale şi to
şase oameni din ţările
capitaliste şi, în primul ciştii burghezi scriu cărţi şi însă ca, Comitetul celor 18
rînd din ţările slab dezvol broşuri în care se străduiesc
tate din punct de vedere eco să demonstreze că dezar state pentru dezarmare să
nomic, flămînzesc. Chiar şi în desfăşoare o activitate cit mai
Statele Unite şi Anglia, ţări marea ar fi o utopie, afirmînd rodnică şi să depună eforturi
capitaliste dezvoltate, m ili că războaiele au fost din tot susţinute pentru înfăptuirea
oane de oameni trăiesc în deauna şi vor fi în viitor „o grabnică a dezarmării ge
lipsuri, se hrănesc prost şi stare normală" a omenirii.
locuiesc în condiţii nesatisfă nerale şi totale — problemă
cătoare. „Faptele arată — A lţii afirmă chiar că războa vitală a zilelor noastre.
Şi noi sintem pentru tratative... iele ar fi de origină divină,
spunea cu cîtva timp în
(Desen de V. TIMOC) urmă J. Kennedy, preşedin că dumnezeu trimite războa S. LAZAR
