Page 24 - Albina_1962_03

^înduri

de. ţnimă&aiâ

„Noroc bun I... Pe cîmpul neted, ies ţăranii cu-a lor pluguri.
Boi — plăvani în clte patru — trag, se opintesc tn juguri_"
Cam aşa-ncepea poetul — insă azi de-ar fi trăit,
Altfel ar fi scris el versul... revăzut şi-adăugit...
Noroc bun I... Pe clmpul neted, pe ogoarele-nfrăţito
Astăzi nu mai ies plăvanii, ci maşinile strunite
Spintecînd adine pămîntul — iar din staul ierbivorul
Rumegă cu importanţă: „E nepotul meu, tractorul 1“
„Ba-i al meu I nechează calul, completînd cu precădere:
Dumneata n-auzl motorul ? Treizeci-cinci de.„ cai putere I"
Inimoşi, colectiviştii duc gunoiul pe tarlale,
Garanţia că vor scoate diferenţe de chintale —
Căci au Învăţat la cursuri că, fertilizînd ctmpia.
Din gunoiul care-ngraşă... vor culege bogăţia I
Peste ţarina unită trece-n zbor o rtndunică
Ciripindu-i la ureche tractoristului Bănică :
— Cum stai, nene ?
— Foarte bine I In Întrecere cu State
Am vreo cincizeci de hectare — discuite şi grăpate I
— Eşti fruntaş, cu alte vorbe I Bravo, ştii să te comporţi I
— Da' dacă mă ţii de vorbă, devin d-ăla cu... timpi morţi I
Soarele trimite darnic razele-i mîngîietoare
Pe întinsele tarlale fără haturi şi răzoare
Şi tn sufletele calde, noi speranţe-nmugurite
H O Fac pe oameni să-ntreţină ritmul normei depăşite —
Iar in marginea tarlalei viu discută doi sitari:
„Asta-nseamnă că Ia toamnă avem noi milionari P
Hal să-ntindem hor» n a n Ce frumoasă primăvară
De belşug şi bunăstare. Este în întreaga ţară Notă bună Noroc bun I... Pe cîmpul neted, muncile de primăvară
Hora colectivizării Cu ogoarele-i bogate Cu nespusă hărnicie şi elan se desfăşoară,
A agriculturii (ării Complet colectivizate ! Fiindcă ştiu colectiviştii din a lor experienţă :
Şi cu (or(ele unite Să muncim cu drag ogorul De munceşti la timp ogorul, e izvor de abundenţă —>
Să fim patriei iubite C ăd al nostru-i viitorul, E vorba de Aniţa Turca E izvor de bunăstare pentru bunul gospodar
Meşteri în recolte mari —t Drum deschis spre bogăţie — pi Paraschiva Turcu, mamă Şi-i aduce la recoltă boabe de mărgăritar I...
Trageţi hora, gospodari 1 Trageţi hora, pe cîmpie ! VALERIU FILIMON
pi fiică, membre ale coru­
Sintem tineri cum s-ar spune, Nu vom uita niciodată lui din Broşteni, raionul
Dar avem speranţe bone Că astă viaţă bogată Mediaş.
Că muncind deopotrivă Ne-a adus-o chibzuit
Pentru-a noastră colectivă Partidul nostru iu b it!
Precum inima ne-ndeanmă, Bucuroşi ca-n zile mari, VI le prezint (cum e în obicei)
Ne vom pomeni In toamnă, Trageţi hora, gospodarii şl-ntîi, vă spun anume cum le
Mai bogaţi, mai înstăriţi cheamă :
Trageţi hora fericiţi I VIRGIL FLORESCU
una-i Aniţa, cîntăreaţă... mamă
şl alta-l Paraschiva, fata el
(tot cîntăreaţă, după cum bag
seamă).
Şi-acum, nu este nici o
modern greutate
să înţelegeţi clar şl pe deplin
că amindouă au activitate
Luna, lampă demodată Stelele-ncrustate-n boltă
Atîrnînd de cerul mov, Tremură deasupra el In corul care cintă la cămin...
S a Ivii ca şl-altâ dată Şi din trena Ioc Învoită Cu vrednicia şi cu... vocea lor,
Dintr al norilor alcov. Toarnă ploaie de sctntel. slnt bine cunoscute in comună,
iar faptul că mai cintă şl în
Şl-a-nceput să-şi urce-a Dar, în noapte, alte stole
slavd Jtşezate-n şir, frumos. cor
La scrin ciobul al uşor Ca o salbă de mărgele e pentru ele altă... notă bună.
Jtbaţurul ca o tavă Se aprind de-o dată }o s_ Şl deci nu e de loc tntimplător
Dată, teri. Ia spoitor. că le urez un... glas fermecător
Luna, lampă domodală.
S-a oprit pe cerul mat şi repetiţii rodnice şi dese,
Peste codri, peste tnncd
Şt priveşte cum arată iar cititorii le doresc succese
Peste satul adormit, SaML. electrificat 1 şi le transmit felicitări... In cor,
■ase palide muncă
Lnnecînd la hdtnH_ STELIAN FILII* MIRCEA CODRESCU

coborînd din tren, a fost bă- — Ascultă iată, reîncepu — Da. Şi toţi au avut drep­
trînul Tomuş. Andrei discuţia cu tatăl său. tate. Numai că e vorba de o
— Bine, tată, îl luă Andrei — Radu ce mai face ? Ori se singură cununie.
. la zor sărutîndu-l pe amîndoi pregăteşte şi el de cununie 7 — O singură cunu.„ Viorico,
obrajii, — cum aţi uitat să ne înţeapă-mă, repede l
scrieţi cine anume se cunună? — D-a păi cum? ! — Ce-i taică ? — Interveni
— N u -i nimic. A fli acum. — Tot azi ? bătrîiiul ' îngrijorat, adresîn-
. In prim ul rină, eu l Da, da, — Tot l du-se fem eii: — îşi face in­
eu. Ce, n-am voie ? Singur, — Viorico, — se adresă jecţii pe drum 7
singur, dar pină cind ?
/oi dimineaţă, înainte de a — Daaa ? Şi cine se cunună? — Bine, dar de ce au semnat Andrei nevgşte-si la. ureche — — Care va să zică, astăzi
pom i către uzină. Andrei To- — Păi asta mă întreb şi eu. şi ceilalţi în telegramă? De ai un ac la tine ? Scoate-l şi aveţi cununia ■— reluă Andrei
mtiş a primit o telegramă care Cine se cunună? înţeapă-mă.. Da' tare t îm i firul vorbei, cu aerul omului
l-a pus pe gînduri. „Duminică — Meştere — îl luă omul pe pildă, soru-mea Sofica ? face impresia că visez.
avem cununia — anunţa tele­ ocolite — ştiu că lucrezi de — Păi şi ea se cunună. Va să zică, tată, aveţi as­ care nu mai înţelege absolut
grama —- vă aşteptăm* ţi sem- multă vreme la o inovaţie im­ — In aceeaşi zi ? Interesanţi nimic.
. nau : Tata, Sofica, Marin, G ici tăzi la nunţi în sat, berechet — Da, băiete. Azi ne cunu­
portantă. Nu cumva te simţi A a a ! Dar uite-l şi pe vărul
. şi Radu. obosit de efort? Aşaaa, să te — Ce fel de nunţi ? năm cu belşugul. Se inaugu­
— Ce zici Viorica de vestea doară capul, să ai perioade Marin. Ce mîndru e. Ce faci, — Cum, ce fel de nunţi 7
asta 7 — se adresă el nevestei. Ctnd uiţi ? vere ? Cum o duci ? Toţi cu care ne-am întîlnit rează gospodăria colectivă. A
— Sintem invitaţi la cununie — Degeaba rîzi; chestiunea — Mulţumesc, bine. După pînă acum ne-au spus că se intrat tot satul.
fără să ştim cine sînt m irii e foarte serioasă. Mă-ntreb : cum cred c-ai aflat, azi mă N. CREANGA
In sfîrşit, dacă ne trimite tata cine s-o fi cununînd ? Radu ? cunun şi eu. Am aşteptat des­ cunună.
vorbă, mergem. Vorba e, ce Sofica ? Marin ? tul.
cadou să le luăm însurăţeilor. Acasă, înainte de plecare, Andrei schimbă o privire cu
De acasă ţi pină la uzină, alt necaz : ce cadouri să cum­ nevastă-sa, nemaiştiind ce să
Andrei fi-a tot bătut capul să pere, cind nu ştiau pentru creadă. La ieşirea din gară,
ghicească a cui era cununia. cine ? In cele din urmă au a- altă surpriză. Ion Voicu, lun­
Şi gîndul acesta avea să-l rî- juns la o soluţie de compro­ ganul de Voicu. Un fost coleg
cîie în lot timpul lucrului. mis : să cumpere de la maga­ de bancă dintr-a 5-a. E îm ­
— Ce-i cu dumneata, meşte­ zinul cooperativei din sat, brăcat ca de mare sărbătoare.
re — l-a întrebat un muncitor după ce vor afla cine sint mi­ — A n d rei! Băiatule ! Ce
văzîndu-l ba zîmbind, ba îu- rii. Totuşit ca să nu meargă bine c-ai venit să iei parte la
cruntîndu-se cu privirea pier­ chiar cu mina goală, Andrei a bucuria noastră. Mă cunun,
dută undeva in got luat două sticle de coniac — măi Andrei. Auzi tu ? Chiar
— Ce să fie 7 Se lasă cu cu­ aşa ceva prinde bine oricum... azi. Să vii şi pe la mine. Am
nunie — răspunse el absent. _ Primul cu care a dat ochii un Otonel, a-ntîia...
REDACŢIA: Buoureştl Piaţa ..Scfnfeil*. Tel. I7.6Q.I0 Interior l#82 ABONAMENTE: 7,60 lei anual. Abonamentele se tac la otlcllle
poştale, prin factorii poştali şl difuzorli voluntari. TIPARUL: Combinatul Poligrafic Casa Sctntell