Page 28 - Albina_1962_03
P. 28
Primăvara ne-a întîm pinat la Po Bibliotecara n
doleni într-un fel ca p ricios: cu privinţă cîteva e>
soare m ult şi zăpadă imaculată. şi pe Dum itru A
Gunoiul de grajd, bine dospit şi a- spus despre e l :
burind, era dus la cîm p pe tălpici
de sănii. Calendarul indica a 20-a Cartea
zi din m ărţişor şi, în această baie
de soare şi omăt, i-am găsit pe oa cest începu
meni în dîrdora treburilor curente. A viaţa lui
O răscruce de străzi care mar schimbări
chează, nu departe de gară, vatra trarea în gospod
comunei, înmănunchiază mai toate Podoleni e vech
obiectivele principate: sfatul popu 1959 stă şi o obst
lar, căminul cultural şi biblioteca,
şcoala de 7 ani, S.M.T.-ul, apoi se te, om care cîntă
diul G.A.C. Am întîlnit-o în drum Rezultatul atenh
pe bibliotecara Margareta Mihai.
Purta cu ea o geantă burduşită cu
cărţi de tot felul. Mergea să-şi vi
ziteze cititorii la locul de muncă.
N ici că se putea o călăuză mat
bună! Discuţia noastră, purtată din
mers, s-a axat din capul locului
pe tema pregătirilor pentru cam
pania de primăvară. cretizat *• cunu
— Greu să mai găseşti acasă pe Predarea cererii
cineva, tte-a spus fata cu cărţile. pentru el un act
Brigada a 9-a de la S.M.T. Podoleni, raionul Buhuşi, este gata pentru campania de primăvară. Utemistul — Toată lumea e pe taxn, care la figurat, Dumitru
Costică Surdu, mecanizator fruntaş, face o ultimă verificare a tractorului.
sectorul zootehnic, care la răsadni- dată după aceea
ţe, care la delimitarea teritoriului. a fost numit br
M e c a n i z a t o r i i firesc, dădea felurite amănunte şt se arăta dintr-o
Spunea toate acestea cu un aer
credere. îi reve
în general se dovedea familiarizată toriri, răspunde!
cu preocupările colectiviştilor. Am Ochiului scrut
Directorul S.M.T. Podoleni, măsuri, avîndu-se în ved ere să m ecanizatori Ia Zărneşti, Ro-
Gheorghe Ciobanu, imprimă nu existe neconcordanţe între m îni şi Gîrleni, iar şase şefi de întrebat-o cum stă cu cititorii faţă
discuţiei noastre un caracter sarcinile m ecanizatorilor şi cele brigadă au fost cooptaţi în con de perioada corespunzătoare a anu
concis, cit se poate de concret. prevăzute în planurile de pro siliile de conducere ale unor lui trecut.
G.A.C. — Cartea este tot mai căutată. De
Toate pregătirile pentru cam ducţie suplimentate ale gospo
pania de prim ăvară au fost în dăriilor colective. O deosebită Clubul S.M.T. s-a în grijit să cînd s-a încheiat colectivizarea co
înzestreze brigăzile de m ecani munei a sporit şi numărul fişelor
cheiate. întregul inventar, adi atenţie s-<a acordat pregătirii
zatori cu aparate de radio şi de cititori şi numărul cărţilor în
că 119 tractoare, plus cu ltiva minuţioase a suprafeţei de biblioteci volante. O audiţie scrise pe fişe. De la 1 ianuarie şi
toarele, semănătorile şi cele peste 1.000 hectare de pe care radio, o carte citită în clipele pînă la m ijlocul lui martie a. c.
lalte maşini, se află în teren. urmează să se obţină 5.000 kg de răgaz, vor face ca viaţa de am înregistrat 800 de cititori, faţă
Stocul de carburanţi este asi porumb boaba în cultură neiri brigadă să fie mai plină, mai de 600 în tot trim estrul I al anu
gurat. gată. frumoasă în acest an care va lui trecut. Colectivistul deprinde
Cu prilejul şedinţei din 10 Pentru o mai bună colaborare aduce şesenalului prim ele re mai bine gustul cilihdui. Preocu
martie a.c. a sfatului S.M.T. s-a între S.M.T. şi G.A.C. s-au al colte ale şesurilor pe de-a-n- pările lui sînt din zi în zi mai com
plexe.
elaborat un plan general de cătuit brigăzi permanente de tregul unite.
idUtâ de vetSMQ
Tovarăşul Tănas.
Podoleni, sprijină
din dreapta), dîr
m i
Cîteva versuri inspirate din realităţile comunei Marcoci să iasă la cîmp. Deocamdată frecven tativi pentru o întreagă categorie de entuziaşti.
Bereşti-Bistriţa, raionul Bacău: „Noi muncim tează cu folos căminul. Şi cea mai de seamă grijă a lor a fost gunoirea desigur că nu-i
deopoiAvă I Pe tarla în colectivă / Şi lucrînd cu Gheorghe Crişmaru însă a fost mai expeditiv. solei de 40 ha. care trebuie să dea „5.000 kg. po sele făcute de cc
meşteşug / Viaţa-i plină de belşug". Aşa cîntă Se cereau făcute treburi bărbăteşti, căratul gu rumb boabe". Cit despre îngrijitorul de animale la rînd, ei învăţ
brigada artistică de agitaţie farmecul şi avanta noiului, bunăoară. Iar el, Crişmaru, putea fi din Matei Alexandru, „boboc" şi el, graficul arăta
jele muncii unite. capul locului un foarte bun conducător de ate ♦ că luna lui de muncă are 31 de zile şi 19 pro nizat, mulţi ginc
In 1962, numărul fam iliilor înscrise în gospo laj. S-a lovit de un neajuns : nu avea decît un cente. obţinuseră recoll
dăria colectivă „Steagul Roşu“ a crescut la 920, cal, cel cu care se şi înscrisese în colectivă. (Pînă Grajdurile sînt cam departe de sat. Mai ales in lunca Bistriţe
faţă de 200 în 1961. Comuna a devenit un singur la construirea noilor adăposturi comune, s-a ho- prin zăpadă, drumul era anevoios, dar nu în zootehnice ale c
trup, oamenii o singură familie. In faţa consi tărît ca animalele de muncă să rămînă acasă la deajuns de greu ca să o poată opri pe biblio ţionase»ă exemp
liului de conducere s-au ridicat sarcini n o i: îm oameni). Să le fi adus la grajdul colectivei în tecară. îngrijitorilor, mulgătorilor, ciobanilor
bogăţirea planului de producţie, organizarea te semna să desperecheze caii unor atelaje deja li se aduc ultimele broşuri zootehnice la lo cu responsabilii
ritoriului, gunoirea tarlalelor, construirea de rostuite. Ce să facă Gheorghe Crişmaru? A cău cul de muncă. Cum s-ar spune, oamenii îşi bliotecara alcătui
adăposturi pentru vite. tat prin vecini un cal stingher. I-a pus pe amîn- îmbogăţesc cunoştinţele profesionale „din mers", broşuri pe car
Căminul cultural şi-a propus să pună şi el doi în ham, după ce în prealabil s-a consultat completînd astfel cele învăţate la învăţămîntul cursanţilor. Toţi
umărul la rezolvarea acestor sarcini. Manifestări cu tovarăşul Ion Lozincă, secretarul comitetului de masă. De mult folos le sînt şi conferinţele ţi
culiural-educative eficiente au şi fost pregătite. comunal de partid. nute la cămin: „Cum putem obţine 5.000 kg. bliotecă, erau ci
In faţa unor săli arhipline, s-au făcut călătorii — Am făcut bine, tovarăşe ? nu numai cursai
— Cum nu se poate mai bin e! D ă-i bătaie, porumb boabe la hectar în teren neirigat",
imaginare pe harta regiunii Bacău, în între ritate a colectiv
gunoi de grajd avem destul. Să te vedem la „Adăposturi ieftine pentru animale în g.a.c.",
gime colectivizată. L i s-a vorbit oamenilor des treabă. „întărirea economico-organizatorică a g.a.c", troduseseră fişe
pre succesele gospodăriilor milionare: Ţibu- în răstimpul unei luni de iarnă, a făcut Proaspătul brig
cani, Dochia, Goşmani, Davideni. Echipa de tea Gheorghe Crişmaru al nostru 25 de zile-muncă. „Producţii mari, venituri mari". pe gînduri. Răsti!
A lt colectivist proaspăt înscris, Ion Drăgoi, tot De la colectivizarea comunei şi pînă la 18
tru a prezentat piesa „Las’ că vine Nuţă“, in losit cu cititul,
conducător de atelaj şi tot în aoeeaşi perioadă, martie, adică în tr-o lună, producţia de lapte pe
spirată din munca dusă de colectivişti pentru şuri privind însăr
a făcut 34 de zile-muncă. Lista ar putea fi con cap de vacă furajată s-a dublat. Iată un singur,
dezvoltarea sectorului zootehnic. Bibliotecara întîia. Şi-a inaug
tinuată, căci Crişmaru şi Drăgoi sînt reprezen dar elocvent indiciu că bereştenii, în marea lor
’Aneta Popa a pregătit seri literare pe tema: tura florii soarcl
majoritate colectivişti
„Viaţa ţăranului colectivist oglindită în litera tineri, merg cu paşi si crări de specialii
tură'“. S-au făcut lecturi din „Dobrogea în marş", guri pe făgaşul produc zarea şi retribuit
ţiilor superioare. important pentru
din volumul de reportaje literare „Marea
Şi aici, ca şi în comu „însilozarea poru
de aur“, din „Pîine albă" şi din „Drum des
na Podoleni din raionul rea şi păstrarea
chis". La aceste seri, ca şi la concursurile-
vecin Buhuşi, căminul cole" şi altele, ir
ghicitoare pe teme de producţie, au participat,
cultural atrage cu fiece studiate într-o lu
alături de sutele de oameni, colectiviştii Tiţa V.
Marcoci şi Gheorghe N. Crişmaru, proaspăt în manifestare tot mai Bibliotecara îşi
m ulţi colectivişti. Nu dice numărul cit
scrişi în gospodărie.
există formă a muncii prim trimestru 1;
Mătuşa Tiţa are 72 de ani. Este încă în pu
culturale care să nu reu fect realizabil, a
tere, ba chiar se spune că ar fi întinerit. Profilul
moral al colectiviştilor pe care i-a cunoscut din nească de la 100 de tea de învăţătur
ledurile făcute la acele seri literare, a cucerit-o oameni în sus. Dar a- Ar fi însă tot at
cesta e plafonul minim. se urmărească şi
şi a trezit în ea energii nebănuite. La discuţii,
colectivista septagenară a spus : Cel mai adesea, oame
— S-a vorbit aici şi despre ajutorul de bă- nii nici nu mai încap în
sală. „Pînă acum, ne
trîneţe. Ştiu că voi fi pensionară şi că gospo
spunea directorul Con
dăria o să-mi dea. toate cele de trebuinţă. Dar
eu vreau să şi muncesc. La prăşit, la seceră; la stantin Bucovineanu, am
mărit sala de trei ori.
tăiat ciocani. Să mă puneţi într-o brigadă de
Va trebui s-o lărgim a
cîmp şi o să vedeţi că nu mă dau bătută de cei
tineri. In pauza de prînz, bibliotecara Aneta Popa prezintă îngrijitorilor de ani patra oară".
Iarna tîrzie, zăpada, au împiedicat-o pe Tiţa male din G.A.C. Bereşti-Bistriţa o broşură zootehnică, sosită recent. Şi e bine.
