Page 3 - Albina_1962_03
P. 3

Noi  regiuni  colectivizate:

                                                                                                         Ploieşti,  Argeş  şi  Maramureş


                                                                                                           Zilele  acestea,  ziarele  ne-aa  vestit  o  nouă  izbîndă  a
                                                                                                          socialismului  la  sate :  s-a  încheiat  cu  succes  colectivi­
                                                                                                         zarea  agriculturii  In  regiunile  Ploieşti,  Argeş  şi  Mara­
                                                                                                         mureş.  In  Întreaga  ţară,  noi  şi  noi  raioane  anunţă  înche­
                                                                                                         ierea  colectivizării  agriculturii.
                                                                                                           In  regiunea  Ploieşti  cele  334  de  gospodării  agricole
                                                                                                          colective  reunesc  in  prezent  219.245  familii  de  colecti­
                                                                                                          vişti,  dcţinînd o  suprafaţă  de  432.806  hectare  teren  arabil.
                                                                                                           In  scrisoarea  adresată  cu  acest  prilej  Comitetului  Cen­
                                                                                                          tral   al   Partidului   Muncitoresc   Romin,   tovarăşului
                                                                                                          Gheorghe  Gheorghiu-Dej,  de  către  comitetul  regional  de
                                                                                                          partid  şi  sfatul  popular  regional  Ploieşti,  se  subliniază
                                                                                                          faptul  că  ţărănimea  muncitoare  din  regiune  a  păşit  în
                                                                                                          masă  şi  cu  încredere  pe  drumul  gospodăriei  colective  şi
                                                                                                          că  o  puternică  înrîurire  a  avut-o  aici  munca  politică  de
                                                                                                          masă,  popularizarea  rezultatelor  şi  experienţei  bune  a
                                                                                                          gospodăriilor  agricole  colective  fruntaşe,  precum  şi  ecoul
                                                                                                          Consfătuirii  pe  ţară  a  ţăranilor  colectivişti.
                                                                                                           In  regiunea  Ploieşti  sînt  în  prezent  numeroase  gospo­
                                                                                                          dării  puternice  din  punct  de  vedere  organizatoric  şi  eco­
                                                                                                          nomic  care  au  obţinut  în  ultimii  ani  succese  însemnate
                    Pregătiri  pentru  însămînţările de  primăvară  la  gospodăria  colectivă   „8  Martie"   din  comuna
                                                Pietroasele,  regiunea  Ploieşti                          în  mărirea  producţiei  agricole  şi   creşterea  veniturilor.
                                                                                                           Producţia  medie  obţinută  de  gospodăriile  colective  din
                                                                                                          regiune  a  întrecut  în  1961  producţia  medie  obţinută  de
                                                                                                          ţăranii  cu  gospodării  individuale,  cu  600  kg.  grîu  şi  1.000
                      I   Ml                                 i f - i l B l l                              zat producţii  peste media  pe regiune.
                                                                                                          kg.  porumb  la  fiecare  hectar.  Multe  gospodării  au  reali­
                                                                                                            In  regiunea  Argeş  numărul  total  al  familiilor  colec­
                                                                                                          tiviste  este  de  218.602,  grupate  în  413  gospodării  colec­
                                                                                                          tive  cu  o  suprafaţă  de  495.764  ha.  teren  agricol.  Datorită
                                                                                                          lucrării  pămîntului  în  comun,  cu  mijloace  mecanizate,  şi
                                                                                                          după  regulile  agrotehnice  înaintate,  producţia  agricolă  a
                     TK jim ic  nu  poate  reda  mai   colectiviştilor  din  cele   două   mai  bine   folosite.   Culturile
                    ]_  y   fidel,  mai  veridic,  un   sate  vecine,  ce  au hotărît să-şi   irigate  se  vor  extinde,  iar  un   crescut  în  regiune  an  de  an.  De  asemenea  ca  urmare  a
                         fapt  de  viaţă,  o  întâm­  unească  forţele.  Dar  urmările   mare   teren  de  păşune  va  fi   preocupării  pentru  dezvoltarea  sectorului  zootehnic   şi
                    plare,  un  eveniment,   decît  o   pe  care  evenimentul  îl  va   irigat.  Deci,  dintr-o  dată,  se   folosirii  judicioase  a  creditelor  acordate  de  stat,  încăr­
                    fotografie.  De  aceea  m-am   avea  în  viaţa   colectiviştilor   va   obţine  o  cantitate   mai   cătura  de  animale  la  suta  de  hectare  a  ajuns  anul  tre­
                    aplecat  cu  atîta  interes  asu­  uniţi,  îşi  vor  găsi  în  album  o   mare  de  masă  verde,  atît  de   cut  la  40,9  bovine,  din  care  19,4  vaci  cu  lapte.  Numărul
                    pra  acelui   album  cu  scoarţe   m ult  mai   bogată  exem plifi­  necesară  în  hrana  animalelor.   animalelor  proprietate  obştească  a  crescut  faţă  de  1960
                    roşii,  pînzate,  pe  a  cărui  co­  care.              Apare  astfel  posibilitatea  dez­  cu  19.541  bovine,  cu  23.132  ovine  şi  cu  13.752  porcine.
                    pertă  o  mină  iscusită  a  dese­  Asupra  acestui  fapt  s-au   voltării  sectorului   zootehnic.   Rezultate  însemnate  s-au  obţinut  în  consolidarea  econo­
                    nat  o  stea  cu  simbolică  sem­  sfătuit  mai  de  m ult  oamenii   După  calculele   făcute,  el  va   mică  şi  organizatorică  a  gospodăriilor  colective,  fondul
                    nificaţie.  E  albumul  unei  fa­  din  cele  două  sate  vecine.  cuprinde  la  sfîrşitul  anului   de  bază  crescînd  de  la  81.081.000  lei  în  1960,  la  125.230.000
                    m ilii  care  numără  sute  de   Ceea   ce  nu  aveau  mădă-   peste  1.100  bovine,  din  care   lei  în  1961.  Se  schimbă  neîncetat  înfăţişarea  satelor,
                    membri,   uniţi  între  ei   nu   răşenii   se  găsea  la   vecinii   aproape   400   vaci  cu  lapte,   creşte  necontenit  nivelul  de  trai  material  şi  cultural  al
                    prin   legături  de  rudenie,  ci   lor  şi  invers.  De  ce  atunci  să   cam   1.600  porci,  2.800  ovi­  ţărănimii.  In  anii  1959— 1960  au  fost   construite   peste
                    prin  legătura  aceea  pe  care  o   existe  două  gospodării  la  o   ne  şi  10.000   păsări   matcă.   16.500  case,  380  de  sate  au  fost  electrificate,  în  satele  re­
                    creează  munca  comună  în­  apropiere  de  cîţiva   kilome­  Anticipînd   cîteva  din   foto­  giunii  funcţionează 744 cămine culturale şi 1.633 biblioteci.
                    dreptată  spre  acelaşi  ţel.  în ­  tri ?  Propunerea  a  fost   dis­  grafiile  ce  îşi  vor  găsi  loc  în   In  prezent,  în  regiunea  Maramureş  există  373  gospo­
                    sufleţite  de  amintiri,  foto­  cutată  şi  analizată  în  cadrul   frumosul  album,  am  putea   dării  colective  care  unesc  110.431  familii  de  ţărani  cu  o
                    grafiile  capătă  mişcare,  şi  din   celor   două   organizaţii   de   vorbi  de  pe  acum  de  cele  trei   suprafaţă  de  335.008  hectare  teren.
                    răsfoirea   paginilor   se   în­  bază.   Comuniştii  au  găsit-o   grajduri  moderne,  complexele   Datorită  superiorităţii  marii  gospodării  agricole  socia­
                    cheagă  întreaga  istorie  a  ce­  bună.  Trebuia  însă  pusă  şi  în   avicole,  saivanele  spaţioase,  a   liste  şi  a  ajutorului  permanent  şi  multilateral  pe  care-!
                    lor   doisprezece   ani  şi  mai   discuţia  masei  de  colectivişti.   căror   construcţie  va  începe   primesc  din  partea statului,  gospodăriile colective  au obţi­
                    bine  de  existenţă  a  gospodă­  Şi  cum   Eroul   M uncii  So­  încă  din  anul  acesta.  nut  producţii  care  depăşesc  cu  peste  800  kg.  grîu  şi  cu
                    riei  colective  „Steaua  roşie"   cialiste,   comunistul   Teodor   Acum  în  comuna   Mădăras   peste  900  kg.  porumb  la  hectar  producţiile  realizate  de
                    din  Mădăras,  regiunea  C ri-   Maghiar  îi  cunoştea  cel  mai   există  o  gospodărie  colectivă   gospodăriile  ţărăneşti  individuale.
                    şana.  Căci  despre  albumul  ei   bine,  lui  i-a  revenit   sarcina   mare  şi  puternică,  unde   ca­  Succese  Însemnate  s-au  obţinut  şi  în  creşterea  anima­
                    este  vorba.  Apar  aici  primele   de  a  sta  de  vorbă  cu  oamenii   pacităţile  de  muncă   ale  oa­  lelor  —   ramură  care  în  regiunea  Maramureş  are  condiţii
                    începuturi   ale   gospodăriei,   din  cele  două  gospodării.  Au   m enilor  vor  putea  fi  folosite   din  cele  mai  favorabile.  Faţă  de  anul  1960,  numărul  ani­
                    cînd  cele  cîteva  zeci  de  fam i­  fost  analizate  pe  concret  toate   m ult  mai  judicios.  Despre  pu­  malelor  proprietatea  obştească  a  crescut  cu  113  la  sută
                    lii  porniseră  hotărît  pe  un   condiţiile  şi  posibilităţile  exis­  terea  ei  economică   vorbeşte
                    drum   nou.  îţi  poţi  da  uşor   tente,  în  vederea  unei  cît  mai   faptul  că  veniturile   planifi­  la  bovine,  cu  200  la  sută  la  porcine,  cu  37  la  sută  la
                                                                                                          ovine,  cu  29  la  sută  la  păsări.
                    seama  şi  de  averea  obştească   bune  dezvoltări  a  noii  gospo­  cate  pentru  acest  an  sînt
                    ce  îngloba  atunci  doar  cîteva   dării  unite.       m ult  mai   mari  decît  cele   încheierea  colectivizării  deschide  în  cele  trei  regiuni
                    animale  de  muncă.   Am  re­  Ce   avantaje   va   aduce   realizate  în  1961   de  către   mari  posibilităţi  de  dezvoltare,  de  ridicare  continuă  a
                    marcat  şi  o  casă  cu   vreo   unirea  celor  două  gospodării ?   ambele   gospodării,   că   la   bunăstării  ţăranilor  colectivişti.  In  scrisorile  adresate
                    două,  trei  camere,  care   însă   In   prim ul  rînd  creşterea  su­  finele  anului  in  curs.  averea   C.C.  al  P.M.R.,  tovarăşului  Gh.  Gheorghiu-Dej,  oamenii
                    n-a  mai  rămas  decît  pe  peli­  prafeţei  ce  va  ajunge  la  2.500   obştească  a  gospodăriei  va   muncii  din  cele  trei  regiuni  în  frunte  cu  comuniştii
                    culă,   deoarece  în  locul  ve­  hectare.   Se   vor   desfiinţa   spori  cu  peste  2  milioane  lei.  asigură  Comitetul  Central  al  Partidului  că  vor  munci  cu
                    chiului   sediu  s-a  înălţat,  nu   unele  drumuri  şi  răzoare.  U r­  Toate  aceste  succese  îşi  vor   abnegaţie  şi  hotărire  pentru  dezvoltarea  şi  întărirea  ne­
                    de mult,  un  adevărat  complex,   marea ?  Cîştigarea  unei  su­  găsi   expresia   în   frumosul   încetată  a  gospodăriilor  agricole  colective,  pentru  înfăp­
                    cu  etaj  şi  zeci  de  camere.  prafeţe  de  teren  arabil  de   album  al  celor  două  mari   tuirea  cu  succes  a  sarcinilor  puse  de  Congresul  al  îll-lea
                      Cu  cît  întorci  mai  multe   circa  10  hectare.  La  Mărţiha-   fam ilii  unite.  al  P.M.R.  în  vederea  desăvîrşirii  construcţiei  socialismu­
                    file,  cu  atît  conţinutul  faptic   za  există  importante  resurse                 lui  în  ţara  noastră.
                    al  imaginilor  e  mai  bogat.   de  apă.  Acum  ele  vor  putea fi  ION  MIHIŢ
                    Recoltele   mari   pe   care
                    harnicii   colectivişti  le  obţin                                                SiSlJUUlJiSULSLSLSlJlJULSlSiSLSlJlJLSUlSUiSJULSUiSLSiSiAJULSlJLSLSUl.
                    an  de  an,  îşi  găsesc  expresia   este  puţin  timp  vor  încape  lucră­  In  nodurile de  mai   jos,  recomandăm   rale  să  prezinte  jurnale  agricole  care
                    în  fotografii  intitulate  semni­  P  rile  agricole  de  primăvară   —   activiştilor  culturali  cîteva  manifestări   să  cuprindă  sfaturi  agrotehnice  referi-
                    ficativ : „La seceriş",  „Toamna   etapă  de  o  deosebită  importanţă   pe  care  să  le iniţieze în  sprijinul  aces-   toare  la  lucrările  ce  urmează  a  fi  exe-
                    în   colectivă"   etc.   Ele  ' au   in  obţinerea  unor  producţii  sporite  de   tor  munci.       cutate  atît  pe  cîmp  cît  şi  în  livezi  şl
                    corespondentul   material   în   cereale,  plante  tehnice  şi  furajere.  Pen­  Acum,  înainte  de  începerea  lucrărilor   grădinile  de  legume.
                    hambarele  pline,  în  sutele  de   tru  efectuarea  acestor  lucrări  la  un  ni­
                    tone  de  cereale  contractate  cu   vel  agrotehnic  superior  şi  în  timp  op­  pe  cîmp,  se  pot  organiza  întîlniri  între   In  această  perioadă,  brigăzile  acustice
                    statul  şi  care  le  aduc  venituri   tim,  oamenii   muncii   de  pe  întinsele   colectivişti   şi  ingineri1   agronomi   ai   de  agitaţie  pot  redacta  scurte  progra­
                    de  multe  sute  de  m ii  de  lei.   ogoare  au  făcut  intense  pregătiri.  Au   gospodăriilor  pe  teme  ca :  „Lucrări agri­  me,  oglindind  felul  în  care  se   desfă­
                    în   locul  grajdurilor  mici,  ne­  reparat  din  vreme  utilajul  (semănători,   cole  de  primăvară",  „Soiurile  produc­  şoară  muncile  agricole  în   gospodăria
                    încăpătoare,   întîlnite  mai  la   prăşUori,  grape),  au  pregătit   suprafe­
                    începutul   albumului,  te  im­  ţele  pentru  fiecare  cultură,  au   trans­  tive  şi  lucrările  de  Întreţinere  a  cultu­  colectivă  respectivă.  Textele  trebuie,  să
                    presionează  construcţia  im pu­  portat  îngrăşăminte  pe  cîmp,  s-au  pre­  rilor"  etc.  De  asemenea,  pentru  potpu-   cuprindă  cît  mai  multe  exemple   din
                    nătoare  a  grajdului  modern,   ocupat  cu  simţ  de  buni  gospodari   de   larizarea  experienţei  înaintate,  cămine­  munca  colectiviştilor  pentru  a  constitui
                    cu  adăpători   automate,   ce   organizarea  muncii  în  toate  sectoarele.  le  culturale  pot  invita  brigadieri  şi  co-  un  puternic  imbold  în  efectuarea  unor
                    adăposteşte  peste  250  de  vaci.   In  momentul  de  faţă  se  fac  ul­                                 lucrări  de  bună  calitate  şi   la
                    Despre  preocupările   colecti­  timele  pregătiri.  Se  procură  soiu­                                   timpul  cel  mai  potrivit.
                    viştilor  din   Mădăras  după   rile  productive  şi  potrivite   cu                                        Bibliotecile  comunale  şi  săteşti
                    orele  de  muncă  sau  în  zilele   condiţiile  pedoclimatice  specifice  IN  SPRIJINUL  M U N C ILO R    pot  găzdui  variate   şi  atractive
                    libere,  îţi  vorbesc  imaginile   fiecărei  regiuni,  se  condiţionează                                  manifestări  cu  cartea  agrotehni­
                    ce  redau  diferite  reprezentaţii   sămînţa  şi  se  repartizează  supra­                                că.  Astfel  se  pot  iniţia  lecturi  în
                    ale  echipei  lor  artistice.  C ît   feţele  ce  urmează   a  fi  cultivate,  AG RIC O LE DE PRIM ĂVARĂ  grup  din  broşurile  privitoare   la
                    este  ea  de  apreciată  o  spune   pe  brigăzi  şi  echipe.                                              muncile  agricole   de  primăvară,
                    faptul  că  la  fiecare  spectacol   Experienţa  anilor  trecuţi   a  demons­  lectivişti  fruntaş'  care  să  aira/te  în  mod   cum  ar  fi:   „Sămînţa  şi   semănatul",
                    nu   mai   rămîn   locuri   pe                                                                       „Cultura  porumbului  pe  terenuri  neiri­
                    scaune,  deşi  sala  căminului   trat   că  activitatea   cultural-eduoartivă   concret  cum  au  reuşit  ei  să  obţină  a-
                    cultural  este  destul  de  mare.  de  masă  poate  aduce  o  preţioasă  con­  nul  trecut  producţii  mari  la  hectar   şi   gate",  „Lucrări  de  întreţinere  a   cul­
                                                  tribuţie  la  buna  desfăşurare  a  lucrări­  cum  şi-au  organizat  munca.  turilor  prăşltoare"  etc.  Totodată  iniţie­
                                                  lor  agricole  de  primăvară.   De  aceea,   O formă  instructivă  care  poate  fi  fo­
                      /  n  voluminosul  album  al   anul  acesta  căminele  găzduiesc  ma­                              rea  consfătuirilor   cu  cititorii,   întoc­
                         gospodăriei colective din                                    losită,  o  constituie  serile  de  întrebări
                                                  nifestări  culturale  mult  mai  bogate  şi   şi  discuţii  axate  pe  problemele  efectu­  mirea  listelor  de  recomandare  a  broşu­
                         Mădăraş  au  mai  rămas   mai  variate  în  sprijinul   executării   a-
                    destule  file  libere.  Fără  îndo­  cestor  munoi  agricole.  De  pildă,  în  co­  ării  însămînţărilor,  întreţinerii  culturi­  rilor  agrotehnice,  prezentarea  de  recen­ tn n rs rrs T rrin jT rin n n rîp rs T rin rin rY T ^
                    ială că şi  anii  următori îşi  vor   munele  regiunii  Cluj,  regiune  complet   lor  etc.  In  comunele  de  curînd  colecti­  zii  şi  aJteld,  trebuie  să  preocupe  pe  bi­
                    consemna  istoria  lor  în  acest   colectivizată,  s-a  desfăşurat,  de  ourînd,   vizate,  aceste  seri  de  întrebări  şi  discu­  bliotecarii  comunali  şi  săteşti.
                    valoros  document.  Cel  mai   un  interesant  concurs :  „Cine  ştie  agro­  ţii  trebuie  să  dezbată   probleme  legate   Iată  doar  cîteva   din   numeroasele
                    recent   eveniment   întîm plat   tehnică,  cîştigă".  La  acest  concurs   au   de  cunoaşterea  temeinică  de  către  toţi   manifestări  care  stau  la  îndemâna  acti­
                    în  viaţa   colectiviştilor   din
                    Mădăras  este  unificarea  gos­  participat  sute  ş*  sute   de  colectiviştii   colectiviştii   a  sarcinilor  de  plan  ale   viştilor  culturali  pentru  a  sprijini   în
                    podăriei  lor  cu  cea  din  M ăr-   care,  prin  răspunsurile  lor,  au  demons­  gospodăriei  şi  de  organizarea   muncii   mod  eficient  efectuarea  la  timp  şi  de
                    ţihaza,  aşezată  doar  la  cîţiva   trat  o  temeinică  pregătire   şi  însuşire   pe  brigăzi  şi  echipe.  bună  calitate  a  lucrărilor  agricole   de
                    kilometri.  Desigur,  faptul   în
                    sine  va  fi  ilustrat   tot  prin   a  regulilor  agrotehnice.    In  fiecare  săptămână,  căminele  oultu-  primăvară.
                    fotografii  înfăţişînd  adunarea  fîn rrirîn n n n n n rin n n ririn n n n n rrîn m n n rin m n n n riri^
   1   2   3   4   5   6   7   8