Page 30 - Albina_1962_03

căpătat o largă nească, se deosebeşte de rolan şi relon
popblşritate denumiri ca relon, rolan, prin cîteva proprietăţi specifice. De
teran ! ete. In- 'mod concret ele înseam­ fapt, s-ar părea că teranul posedă
nă ţetături subţiri, bluze fine, pulovere multe din cele mai bune însuşiri ale
catifelate, stofe, haine de blană, ciorapi celorlalte două. Firul de teran seamă­
vaporoşi, cămăşi şi multe altele. Toate nă cu al linii. însă e mult mai subţire
aceste articole, care rivalizează cu mă­ şi de zece ori mai rezistent la rupere.
tasea. lina, bumbacul şi blănurile de Din el se fac stofe fine de vară, perdele
astrahan, se fabrică din fire şi fibre care nu se mai taie din cauza soarelui,
sintetice care nu sînt altceva decît rochii subţiri, stofe pentru mobile, tri­
mase plastice. cotaje şi în special blănuri.
Să descriem cîteva. De pildă, relonul
pe care îl produce marea şi moderna
uzină de la Săvineşti. E un fir moale şi
fin, care se obţine din... petrol. Calită­ MASELE PLASTICI IN
ţile lui îl fac să fie întrebuinţat la fa­
bricarea celor mai neaşteptate obiecte :
ţesături ca mătasea, stofe neşifonabile,
tricotaje care concurează cu cea mai
bună lină, blănuri, ba chiar şi paraşute
Fabrica de fire şi fibre sintetice Săvineşti. Sala de înfăşurare a firelor şi odgoane marinăreşti. Care sînt aces­ Şi medicina a început să folo­
de mătase. sească acest material cu calităţi
te calităţi ? în primul rînd, relonul se excepţionale. Cusăturile la operaţii
poate trage în fire mult mai subţiri de­ se fac cu fire sintetice, un os sfărt-
cît cele naturale, este elastic şi uşor, mat al craniului se înlocuieşte cu
v/e w/V/lfcwv ale. nu-i atacat de agenţii chimici, suportă plăci din mase plastice majoritatea
temperaturile ridicate, nu absoarbe apa.
protezelor ortopedice se fac din <*-
m nsfioH plh stice O altă fibră sintetică e rolanul, obţinu­ cest material. O aplicaţie foarte
tă din gaz metan. Este o excelentă în­
largă o are în stomatologie. Din el
locuitoare a linii. Firul de rolan e moale
şi călduros, foarte rezistent la rupere şi se fac dinţi la fel de albi şi fru­
moşi ca cei naturali. Dacă într-un
Ştiinţa şi fantezia omului au dat un efeet asupra lor. Masele plastice frecare, nu se „teme" de soare şi ploaie. accident un om şi-a pierdut o ure­
naştere unor realizări nebănnite, eare sint uşor de prelucrat, pot lua orice Din el se fac stofe, blănuri, covoare, che, un chirurg priceput îi confec­
au culminat cu descoperirea tainelor a- formă. Topite şi trecute prin orificii pluşuri, tricotaje, paltoane, pardesie, ţionează alta din masă plastică, o
tomului şi primele zboruri în Cosmos. se transformă în piese, benzi şi tuburi, plăpumi, pături etc. E greu să deose- îmbracă în piele şi o trasplantează
Ştiinţa şi fantezia omulni supun na­ pot fi presate, vălţuite, trase în foi, se în locul celeilalte.
tura, descifrează nepătrunsul spaţiilor pot turna, lipi şi suda. După prelu­ Plasticul a început să revoluţio­
astrale, creează bunuri materiale care neze practica medicală în special în
crare, ele devin tot atît de rezistente
fac viaţa mai frumoasă şi mai uşoară. chirurgia cardeo-vasculară şi pulmo­
ca oţelul sau moi şi fine ca mătasea.
La toate aceste realizări a contribuit nară. Din mase plastice se confecţio­
Tînăra industrie se află încă la în­ nează grefe vasculare, anumite le­
şi contribuie din plin chimia. In secolul
ceputurile ei. Viitorul va dezvălui încă ziuni ale inim ii se „cîrpesc“ cu fire
nostru ea a creat pe cale sintetică un din mase plastice, ţesuturile orga­
multe posibilităţi de folosire a mase­
material cu calităţi excepţionale şi uti­ nismului cresc în interiorul plasti­
lor plastice. Se vorbeşte încă de pe
lizări uimitor de diverse. El rivalizează cului poros, îl acoperă integral,
acum de nave şi rachete al căror în­ creînd un perete rezistent şi dura­
cu oţelul, poate înlocui in acelaşi timp
veliş exterior va fi confecţionat din bil. De asemenea, se vorbeşte des­
mătasea şi sticla, face concurenţă blă­ pre rinichi, inimă şi plămîni artifi­
mase plastice, de strunguri şi blocuri
nurilor de astrahan şi lemnului pentru ciali din... mase plastice.
de locuinţe, de multe altele care vor
mobile, înlocuieşte în tot mai multe La toate acestea, adăugaţi faptul
fi fabricate din acest uimitor material.
domenii faianţa, porţelanul, cimentul, că astăzi un spital modern nu poate
Şi ştiţi din ee se poate obţine ? Din fi utilat şi înzestrat fără ajutorul
pielea... Acest material, născut în epru- petrol, gaz metan, cărbune, sare, nisip plasticului. Instrumente chirurgi­
betele chimiei, este masa plastică. beşti rolanul de lîna naturală. Singu­ cale, aparate complicate, paturi,
etc. Desigur, în urma unor complicate rele care fac cu precizie această deo­
Pătrunde cu o repeziciune de necre­ mobilier, saltele, halate etc. pot fi
procese chimiee. sebire sînt moliile, al căror ac este ne­
zut în industrie şi agricultură, în con­ putincios în faţa rolanului. făcute din mase plastice.
Astfel de materii prime se găsesc în
fortul vieţii de toate zilele a oameni­ ţara noastră din abundenţă. Teranul, o altă fibră sintetică romî-
lor. Combinele care cutreieră lanurile
Creaţie a regimului democrat-popu­
patriei au multe piese din material
lar, industria maselor plastice se dez­
plastic, roşiile se coc la fel de frumoa­
voltă cu paşi repezi. Au luat naştere
se şi iarna în sere din material plas­
fabrici şi uzine noi, altele sînt în cons­
tic, mnlte din rochiile şi bluzele pe
trucţie. După cum prevăd Directivele
care le purtaţi, mantalele de ploaie,
celui de al III-lea Congres al partidu­
farfuriile şi paharele, chiar şi odihni­
lui, producţia de mase plastice şi ră­
toarele covoare persane sînt sau se pot
şini sintetice va ajunge la peşte 95.000
face din material plastic.
tone în 1965, lărgindu-se sortimentul
Care sînt calităţile ce permit acestui
astfel, îneît cel puţin 30 la sută din
material să fie folosit in domenii atît
producţia totală să fie utilizată pentru
de diferite ?
iniocuirea metalelor feroase şi nefe­
In primul rind, marea rezistenţă la
roase şi 20 la sută în industria lemnu­
agenţii chimici şi fizici. Obiectele din
lui şi mobilei.
mase plastice nu sînt supuse coroziunii,
Pină acum, ofensiva plasticului in
nu ruginesc, ploaia şi soarele n-au nici
majoritatea sectoarelor economice şi
social-culturalc s-a soldat cu rezultate
extrem de îmbucurătoare. In cele ce
Plasticul în viata urmează vom vorbi numai despre ct-
% teva din domeniile de folosire a mase­ Fabrica de fire şi fibre sintetice Săvineşti. Urmărirea înfăşurării corecte
de toate zilele lor plastice în ţara noastră. a firelor de relon.
In zilele noastre e greu să-ţi ima­
ginezi confortul fără obiectele strict irigaţiile. Pentru a duce apa pe ogoare
trebuincioase confecţionate din mase este nevoie de conducte, care pînă
plastice, tn care cămin n-au pătruns m nSEU PLASTICE acum erau fabricate din metal. Pe lingă
ele sub forma unui mileu la care 1 faptul că acest metal putea fi utilizai
n-a brodat nimeni, ba chiar a unei ] în alte scopuri, conductele -rugineau,
mobile — masă, scaun, dulap etc. ? \ se montau greu şi se transportau ane­
Intri într-un apartament. E imposi- 1 voios. Aceleaşi tuburi, confecţionate
bil să nu întilneşti plasticul. Cana, ] din mase plastice, au o serie de avan­
Spuneam Ia început cit de diverse sere, deoarece sînt mai transparente taje : li se poate da cu uşurinţă orice
paharul, farfuria, serviciul de ceai ori I
de cafea, faţa de masă, rama tablou­ sînt sectoarele în care îşi găsesc uti­ decît cele din sticlă, menţin o tempe­ formă potrivit configuraţiei solului, sînt
lui, lustrele, sînt sau pol fi din mase j lizare practică masele plastice. Cu fie­ ratură mai constantă şi, lucru foarte uşoare, pot sta oricît în pămînt deoa­
care zi ele sînt folosite tot mai mult şi important, permit pătrunderea razelor rece nu ruginesc, se montează repede
plastice. Pînă şi emailul de pe ara­
gaz sau frigider e din mase plastice. în agricultură. ultraviolete. Datorită acestui fapt, ro­ De asemenea, gîndiţi-vă că ditamai
Cînd plouă, omul foloseşte plasti- j După cum ştiţi, pentru a creşte şi şiile se coc mai repede şi au un gust tubul poate fi foarte uşor purtat pe
c u i: mantaua, fulgarinul şi altele. I rodi, plantele au nevoie, în afara sub­ mai plăcut, iar lalelele capătă un co­ umeri de orice om!
Cînd pleci în voiaj îţi iei trusa, sa-1 stanţelor nutritive, care se găsesc în lorit mult mai viu, cu mai multă pros­ Masele plastice se folosesc şi la în-
coşa, raniţa, valiza din material S sol, de lumină şi căldură. Aceste două peţime. Astfel de sere au început să fie silozarea furajelor. într-un siloz plastic
plastic. Termosul, care păstrează • elemente atît de importante pentru construite în unele gospodării de stat nu mai poate apare mucegaiul, iar plan­
apa limpede şi rece, e tot d in ! viaţa plantelor se găsesc la „discreţie" şi colective din ţară. La G.A.S. Popeşti- tele însilozate îşi menţin în întregime
plastic. în anotimpul călduros. Sint insă plante Leordeni, a fost confecţionată o aseme­ substanţele nutritive.
care, pentru ca să crească sau să ro­ nea seră modernă care a dat rezultate
Obiectele din plastic sînt apreciate ] în timpul treierişului, orice gospodar
şi preferate. Industria noastră pune | dească în timpul iernii, au nevoie de surprinzător de bune. se uită îngrijorat spre cer ca nu cumva
la dispoziţia populaţiei un număr toi i sere. Aici li se creează pe cale arti­ Orice grădinar ştie ce importanţă au să vină ploaia. O claie cu snopi de
ficială toate condiţiile necesare: răsadniţele pentru primele zile de viaţă
mai mare şi mai variat de articole i grîu peste care a căzut ploaia trebuie
căldură, lumină, umiditate etc. Serele ale plantelor. Şi răsadniţele au început desfăcută şi întinsă la soare. Această
plastice, care fac viaţa mai conforta- î se construiau din sticlă. Iată însă că au să fie construite din mase plastice. Da­ operaţie duce la mari pierderi de boabe
bilă. Apartamentele vor fi pardosite * apărut şi sere din mase plastice. Ele torită calităţilor plasticului, firele plă- şi timp. . Plasticul poate înlătura însă
cu parchet care va putea fi spălat, sînt confecţionate dintr-un schelet me­ pinde ale legumelor — răsadurile — se asemenea neajunsuri. Cînd vine ploaia,
talic, pe care se fixează „geamuri" din dezvoltă mult mai bine în astfel de ră­ clăiie se pot acoperi cu prelate subţiri
pe pereţi se aştern tapete ce se cu­
foi de polietilenă. Avantajele sînt ne­ sadniţe.
răţă cu o cîrpă umedă, au început să numărate. Costă mult mai puţin, se Tot din mase plastice se mai fac tu­ din material plastic. Am vorbit pînă a-
se fabrice băi, chiuvete, port-pro montează într-un timp mult mai scurt neluri de protejare a plantelor, celule Cum despre cîteva utilizări curente ale
°
soape, rame de ferestre, jaluzele £ şi sint foarte rezistente. Oricît ar fi de izolare pentru plantele sensibile, foi plasticului în agricultură. Nu trebuie să
viscolul de puternic, foile din material
de protejare a solului împotriva intem­
multe articole de menaj — toate din plastic nu se sparg. Oricît ar fi gerul periilor etc. uităm însă maşinile agricole şi în spe­
cial semănălorile, combinele şi tractoa­
V material plastic. de aspru, plasticul nu crapă. Ba, mai Un domeniu foarte important, în care rele, care au o mulţime de piese şi re­
L mult, s-a dovedit că anumite plante se masele plastice au început să fie folo­
dezvoltă mult mai bine în astfel de site pe scară largă în ţara noastră, sînt pere din mase plastice.