Page 31 - Albina_1962_03

D

Pîine amara

N n puţine ţări din lumea nire — vor avea dreptul să
I numele pămîntului urmînd să-I vîndă
reţină pentru ei un sat, restul
capitalului,
ţăranul îşi
agoniseşte atît de trud­
nic bucăţica de pîine amară
ţăranilor.
ca in Iran — ţară cunoscută
Aduce această lege vreo îm ­
de
in vechime sub
Persia. „Iranul—scria în urmă
viaţa ţăranului iranian ? Fără
cu cîteva luni un ziarist vest- bunătăţire substanţială în
îndoială că nu. Ţăranul tre­
l german de la revista „Stern" buie să plătească pămîntul
ce-1 va primi de la moşier.
— este o ţară în care 15 mi­
Dar de unde să aibă bani ţă­
lioane de ţărani trăiesc în mi­ ranul iranian sărac, care
U zerie, milioane de nomazi în de-abia îşi duce viaţa de pe o
zi pe alta ? Ce-i drept, se a-
zdrenţe, trei milioane de oră­
şeni trăiesc în condiţii grele nunţă că se va înfiinţa o ban­
că care să dea bani cu împru­
M oameni se poate spune că mă- mut ţăranilor. Ce înseamnă
şi abia despre un milion de
acest lucru ? Cei mai vîrstnici
nîncă pe săturate". Şi, cum din satele noastre o ştiu bine:
Muncitoarele agricole din S.U.A. participă, alături de bărbaţi, la grevele orga- ar putea fi altfel, cînd in Iran înseamnă în glod arca ţăranului
aizate pentru mărirea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. In foto- moşierii, care constituie mai în datorii şi pînă Ia urmă vin­
grafie : Un pichet de greviste din California (S.U.A.).
puţin de unu la sută din popu­ derea la licitaţie a brumei de
laţia ţării, deţin peste 70 la
A Fermierii americani se ruinează sută din suprafaţa arabilă, în pămînt şi a vitelor pe care
le-a agonisit cu trudă şi su­
timp ce 60 Ia sută din popu­ doare.
Cu cîtva timp în eîte 14 ore pe zi pentru ne ocupăm serios de a- laţia ţărănească nu are nici De altfel, chiar ziarul ira­
urmă, ziarul american un salariu de nimic şi gricultură, pînă nu ne o palmă de pămînt, iar 23 la nian „Djahan- scrie că, de
„N ew York Tim es" a să fie mereu ameninţaţi pomenim la fund... pină
publicat în coloanele a rămîne fără de lucru. nu se vor vinde şi mai sută are sub un hectar ? fapt, ţăranul iranian nu se va
sale un material, însoţit ziare arată doar o fărî- multe ferme la licitaţie". Ţăranii iranieni s-au răscu­ alege cu nimic de pe urma
Relatările amintitelor
Faptele arată însă că
de fotografii
luate
la
r faţa locului, în care se mă din marea tragedie nici fostul preşedinte lat în numeroase rînduri în aşa-zisului ajutor al statului,
decît cu reprimarea jandar-
ultimii
ani,
manifestîndu-şi
a muncitorilor
Eisenhower, nici actua­
agricoli
înfăţişau aspecte dintr-o
aşezare de muncitori a- şi a fermierilor ameri­ lul preşedinte al S.U.A. nemulţumirea împotriva aces­ merească, cu mizeria, şi — In
gricoli americani din re­ cani, peste capetele că­ J. Kennedy, nu au făcut tei nedrepte stări de lucruri şi cel mai bun caz — cu promi­
A giunea Fresco, statul rora s-a abătut, mai îmbunătăţirea situaţiei cerînd înfăptuirea reform ei siunile. L. S1MION
aproape nimic pentru
ales în ultimii ani, un
California.
agrare. Sub presiunea maselor
In acel reportaj, Bill uragan pustiitor. Acest fermierilor americani, a
Bakker, unul din cores­ uragan, stîm it de stările căror ruinare continuă populare, guvernul Amini a
pondenţii ziarului citat, de lucru din nedreap­ să devină, an de an, tot elaborat, la începutul acestui
scria : „La 40 de mile ta orînduire capitalistă, mai accentuată. Aşa zi­ an, o aşa-zlsă lege de reform ă G R A I U L
distanţă de oraşul Fres­ cruţă doar marile ferme sele „legi de reglemen­ agrară. Aceasta însă, ca toate
co, se întinde sub cerul şi mătură, fără milă, de tare', existente în S.U.A. legile burgheze, nu este făcută CI FRELOR
albastru un sătuc rău pe faţa pămîntului, tot şi care ar avea, chipu­
mirositor, alcătuit din mai multe şi mai multe rile, menirea să împiedi­ în interesul ţăranilor exploa­ • După cum a stabilit o
50 de cocioabe. Aici, în gospodării mici şi m ij­ ce procesul de ruinare taţi, ci în interesul moşierilor publicaţie italiană, la fie­
T inima odei mai bogate înseşi datele oficiale a- pune capăt mizeriei din şi capitaliştilor. Aşa de pildă, care trei minute o familie
locii. Aşa, bunăoară, din
a fermierilor,
nu
pot
regiuni agricole a ţării,
este
de ţărani din
Italia
după prevederile legii, marii
regiunile agricole şi nu
mericane, rezultă că în
muncitorii agricoli tră­
părăsească
să-şi
obligată
A iesc în condiţiile secolu­ ultimii zece ani în Sta­ pot spori veniturile fer­ moşieri — dintre care unii au bruma de gospodărie pe
tele Unite s-au ruinat
mierilor — după cum a
zeci şi sute de sate în stăpî-
lui
X V III-iea.
In
al
care o are şi să plece in
de fer­
peste 1.200.000
spus-o însuşi preşedinte­
majoritatea locuinţelor,
căutare
de
altă parte în
compuse dintr-o singură mieri, ceea ce revine a- le S.U.A. în mesajul său lucru.
t cameră, locuiesc cîte 8— familii. din 11 ianuarie anul a- ciale — relatate de ziarul
nual la 100— 120.000 de
• Potrivit
datelor
ofi­
cesta.
10 oameni». Majoritatea
oamenilor din această a- Despre situaţia mizeră „Sfînta" proprietate grec „To Vima“ — ţăranii
şezare, chiar dacă nu a fermierilor au vorbit, privată nu poate nici ea din regiunile muntoase ale
U sint fericiţi, se bucură mesajele lor adresate mierii americani. Dim­ provinciei Corint!i (Grecia)
salva de la ruină pe fer­
în repetate rînduri, în
cel puţin că au deasu­
realizează venituri mizere
pra capului un acoperiş Congresului, atît fostul potrivă, tot ce se întîm- pe cap de locu itor: 1.400
plă cu muncitorii agri­
din carton, atâta timp cit
L în fermele din apropie­ preşedinte Eisenhower, coli şi cu fermierii se drahme pe an, adică nici
cît şi actualul preşedin­
4 drahme pe zi. Cu aceşti
nedreptului
datoreşte
te al S.U.A., J. Kennedy.
re este de lucru”. In a-
celaşi timp, un alt ziar „N ici o altă problemă — sistem economic şi so­ bani nu se poate cumpăra
nici măcar un kilogram de
cial capitalist, care per­
spunea D. Eisenhower în
american („N ew
York
U World Telegram and mai neîntîrziată atenţie mite să se sugă fără pîine—
solicită o
1956 — nu
• Ziarul englez „Sunday
milă sîngele poporului şi
Sun“ ) scrie, referindu-se
Times" reproducea, nu de
să se dea tot ce-i mai
tot la muncitorii agri-< a Congresului ca situa­ bun marilor trusturi şi mult. in unul din numerele
I coli, că majoritatea din-i ţia mizeră a ferm ieri­ monopoluri. portughez din regiunea Alen-
tînăr
sale, declaraţia unui
iar
preşedintele
lor',
tre ei duc o existenţă de
cruntă mizerie, fiind o-
Kennedy, spunea şi el
bligaţi să muncească prin 1960 : „E timpul să S. LAZĂR Undeva intr-un sal din Iran. teju despre felul cum tră­
iesc ţăranii de pe moşia ta­
tălui său. Iată ce spune tî-
nărul portughez : „Pe pă-
minturile tatălui meu din
Cuvintele acestea, rostite în limba
localnicilor, răsună astăzi tot mai des Pămînt si libertate Alentcju muncitorii trăiesc g
şi mai puternic de-a lungul şi de-a ca intr-o cocină de porci.
latul Am ericii Latine, cu excepţia Trei luni pe an ei se hră­
Cubei, unde poporul s-a eliberat din adică mai mult de 5.000 de oameni unelte primitive. Comentariile sînt de nesc cu ghindă, iar în res­
cătuşele imperialismului yankeu şi şi-a pe zi, două milioane pe an, iar în prisos. tul anului cu ce găsesc".
luat soarta în propriile sale mîini. acelaşi timp din America Latină se Sătui de mizerie şi suferinţă, ţăranii • Vorbind despre „bine­
comune
facerile"
pieţii
Intr-adevăr, popoarele latino-ameri- scurg în Statele Unite 4.000 de dolari din numeroase ţări latino-americane pentru agricultura Fran­
cane o duc nespus de greu, fiind crunt pe minut, 5.000.900 pe zi, două m ili­ s-au răsculat împotriva cîrmuirii, ce­ ţei, ziarul „L ’Humanite“
exploatate nu numai de către bogătaşii arde pe an'. rînd pămînt şi libertate. In Peru, arată că, aplicarea in
autohtoni, ci şi de către monopoliştii E, desigur, o constatare dureroasă bunăoară, ţăranii răsculaţi, de curînd, Franţa a aşa-ziselor mă­
nord-americani. „Din cauza foametei, a dar adevărată, care denunţă fără pu­ au ocupat pămînturile ce le aparţin suri de modernizare a
bolilor, a b&trîneţei timpurii, în Am e­ tinţă de tăgadă situaţia de mizerie în de drept, dar care le-au fost jefuite structurii agriculturii, va
rica Latină — arăta de curînd Luis care se zbat cele aproape 200 de mi­ de o societate americană. Guvernul pe- . avea drept urmare că a-
Corvalan, secretar general al C.C. al lioane de latino-americani. ruvian, aflat cu trup şi suflet în slujba proxim ativ un milion de
Partidului Comunist din Chile, la Con­ Deosebit de greu o duc aici ţăranii, monopoliştilor yankei, a reprimat cu ţărani francezi vor fi ne­
gresul Partidului care s-a ţinut la San-t care formează majoritatea populaţiei sălbăticie această răscoală ţărăneaşcg, voiţi să-şi părăsească gos­
tiago, — mor 4 oameni pe minut, şi care în cea mai mare parte sînt trimiţînd armata împotriva ţăranilor podăriile şi să ia drumul
lipsiţi de pămînt. care a asasinat zeci şi sute de ţărani oraşului în căutare de lu­
In Venezuela, de nevinovaţi. In Ecuador, Mexic, Guate­ cru. Singurii beneficiari ai
pildă, din cele 25 mala, ţăranii au trecut de asemenea, acestor măsuri, vor fi ma­
milioane de hecta­ în multe locuri la ocuparea pămîn­ rii proprietari agricoli.
re de pămînt, 3 tului. • In Turcia, 300.000 de
milioane sînt pro­ oameni de la sate pleacă
prietatea a 700.000 In lupta lor pentru pămînt şi o anual la oraş in căutare de
de ţărani. Restul viaţă mai bună, ţăranii din America lucru şi există două mi­
de 22 milioane de Latină sînt ajutaţi tot mai des de că­ lioane de muncitori agri­
hectare aparţin la tre muncitorii de la oraşe. Aşa, de coli şomeri.
3.000 de moşieri. pildă, în regiunea Cerre de Pasco
• In R. F. Germană au
In Chile, o mînă (Peru), minerii au declarat grevă ge­ fost răpite ţăranilor pînă
de mari latifun­ nerală în sprijinul luptei juste pentru în prezent, peste 440.000
diari stăpînesc pămînt a ţăranilor. hectare de teren pentru
65,8 la sută din su­ Exemplul Cubei revoluţionare, unde scopuri militare. Aceasta
nu-i de ajuns. Ministrul de
prafaţa arabilă a ţăranii au fost împroprietăriţi, este un război 1. Strauss cere ca
ţării, în timp ce îndemn puternic la luptă pentru ţă­ pînă în 1970 să i se mai
peste 500.000 de ranii din America Latină, care văd că dea un ,suplim ent“ de
900.000 de hectare. Aceas­
fam ilii de ţărani numai prin alungarea exploatatorilor
ta reprezintă o scădere cu
Muncitori agricoli şi ţărani 'de pe plantaţiile 'de banane de n-au pămînt şi lu­ pot să devină stăpîni pe pămîntul ce-1 4,3 la sută a. întregii su­
la Milagro (Ecuador) manifestînd împotriva trustului ame­ crează în condiţii muncesc şi să fie cu adevărat liberi prafeţe arabile a ţării.
rican „United Fruit Company" nespus de grele, cu şi independenţi.
I . .
f.:< i