Page 4 - Albina_1962_03
P. 4

O   BUCURIE  Şl  O   M



                                                                                                                     A  TUTUROR


             In  Editura  Politică  ş‘  Editura  Agrosilvică  au   3.100  tone  siloz.  Astăzi  nu-1  mai  cultivăm  după   Am  avut  —   citind  Comunicatul  Direcţiei  Cen­
           apărut  recent  0  serie  de  broşuri  de  popularizare   ureche.                                                               lor  profesională!  Avem
           a  ştiinţei  agricole.  Citeva  dintre  acestea  împăr­  Acestea  se  petreceau  la  doi  Mii  după  Consfă­  trale  de  Statistică  cu  privire  la  rezultatele  recen-   crescători  de  animale,  ci
           tăşesc  cititorului  din  experienţa  înaintată  a  unor   tuirea  de  la  Constanţa.  In  1959,  colectiviştii  re­  sămintului  animalelor  domestice  din  ianuarie  1962   din  gospodăriile  de  stat,
           gospodării  colective  in  obţinerea  de   producţii   coltau  pe  parcele  întinse  cîte  o  jumătate  de  va­  —  imaginea  întinselor  păşuni  ale  ţării  pe  care   de  specialitate.  Sute  de
           mari  de  porumb,  came  şi  lapte.  „Cultura  porum­  gon  de  boabe  aurii-roşcate.  Şi  înregistrau  încă   pasc  liniştite  mii  de  cirezi  de  vite  şi  mii  de  turme   cursuri  de  aci  înainte,  <
           bului",  „5.000  kg  de  porumb  boabe  la  hectar",   o  victorie.  înduplecaseră  şi  siliseră  tradiţia  —    de  oi,  imaginea   nenumăratelor  îngrăşătorii  în
           .Creşterea  şi  îngrăşarea  porcilor   pentru  carne"   care  nu  vedea  chicălăii  decit  legaţi  unul  de  al­                înflorirea  de  noi  gospodă
           şi  altele,  sînt  broşuri  care  au  căpătat  o  largă   tul,  de  pănuşe,  atîrnaţi  în  pridvor,  în  ipostaza   care  mormăie  sătui  grăsunii  şi  a  albelor  ferme   şeptelului  de  animale  vi
           circulaţie  şi  sînt  consultate  astăzi,   în   pragul   de  bob  uscat  —  să  accepte  tăierea  tulpinei  cu   de  păsări,  ivite  pretutindeni  unde  oamenii  au   în  anii  următori,  cifre  şi
           campaniei  de  însămînţăr.i,  de  către  numeroşi  co­  noduri  cînd  bobul  se  află  în  delicata  ipostază   păşit  pe  drumul   muncii  înfrăţite.  Imaginea  s-a   lături  de  oameni   ca
           lectivişti.  Se  fac  ultimele  pregătiri  pentru  însă-   de  lapte-ceară,  să-l  toace  în   maşină   şi   să-l
           minţarea  porumbului,  se  trec   în  revistă  toate   amestece  cu  alte  furaje  destinate  silozului.  E  o   alcătuit  nu  numai  din  cifrele  Comunicatului  ci  şi   Constantin  Adochiţei,  zoc
           măsurile  pentru  obţinerea   unei   producţii   de   ipostază  nouă,  ca  proporţie,  dar  cunoscută  oare­  din  nenumăratele  faţete  ale  acestei  însemnate  bo­  Gaidagiu,  preşedintele
           5.000  kg  la  hectar,  se  discută   despre   această   cum  încă' mai  demult  de  ţăranul  nostru,  atît  de   găţii  ale  ţării  culese  din  multele  mele  popasuri   crescător  de  oi,  Isaia  F
           importantă  cultură.
                                                      inventiv  şi  de  îndemânatic.  Şi  înainte  vreme,  la   pe  diferite  meleaguri.  Am  văzut  creşterea  de  fie­  şi  alături  de  mulţi  alţii,
            De  două  veacuri  şi  jumătate  de  cînd  este  cul­  capătul  holdei,  intr-un  dreptunghi  mititel,  ţăra­  care  an  a  acestei  bogăţii  pe  care  oamenii  pămîn-   meni  noi.  Zootehnia  a  de
           tivat  la  noi,  porumbul  a  pătruns  în   locuţiuni,   nul  semăna  pormbul  des  ca  peria,  tăindu-1  încă   turilor  altădată  sărace,  o  jinduiau,  şi pe  care,  dacă
           în  proverbe  şi  în  cîntece.  Ţăranul  nostru  obiş­  verde  cu  coasa.  Vacile  placide   manifestau   o                     cinste,  căreia  Conqresul
           nuieşte  să  spună  că  mămădiiga-i  de  cînd  lumea.   deosebită  atracţie   pentru  acest  nutreţ  mustind   au  reuşit  cîndva  s-o  Încropească  cit  de  cit,  au   trasat  sarcini  deosebite,
           Este  vorba  totuşi  de  o  cereailă  importată,  mămă­  de  sevă.  Docile,  în  şiştare,   lăsau   atunci   să   venit  războiul  şi  seceta  să  le-o  distrugă.  va  trebui  să  avem   5.)
           liga  nefiind  altceva  decit  „lortilla"  mexicanilor.  curgă  mai  mult  lapte.  Aşadar,  tradiţia  cunoştea   Am  văzut  bogăţia  aceasta  la  Comloşul  Mare,   2.900.000  vaci  cu  lapte  (e
            Două  veacuri  şi  jumătate  nasc  şi  îmbogăţesc   porumbul  furajer,  dar  nu  cunoştea  nutreţul  mu­  la  Roma— Botoşani,  la  Ţibucani,  la  Topalu,  la   liza  o  producţie  anuală  d
           o  tradiţie,  implică  aşadar  experienţe,  chiar  dacă   rat,  însilozat  după  tocare.  Ţăranului  nu-i  mai   Biled,  la  Catafindeşti  şi  în  Maramureş.  Am  vă­
           ele  nu  răzbat  dincolo  de  sfera  empiricului.  Ţă­  da  inima  brânci  să  intre  cu  coasa  în  lan  cînd                  tolitri  de  lapte),  va  trebu
           ranul  nostru  a  adaptat  repede  şi  cu  înde.mîna-   porumbul  era  ajuns  in  faza  de  lapte-ceaxă,  gata   zut-o  pretutindeni  însemnată  cu  nume  de  presti­  şi  circa  7.500.000  porci.
           re  porumbul  reuşind  să  creeze  soiuri  potrivite   să  păşească  în  maturitate.  Or,  iată  că  a  doua   giu:  Bălţată  rominească,  Brună,  Pintzgau  de  Tran­  Rezultatele  recensămîn
           pămîntului  şi  climei  noastre.          ipostază  a  lui  Zea  mais  a  devenit  azi  o  practică   silvania,  Roşie  dobrogeană.  Am  văzut-o  tezauri­  siguranţa  că  vom  îndepl
            In  botanică,  este  trecut  între  graminee  şi  e   obişnuită.  Partidul  ne-a  învă­            zată  în  grajduri  moderne,  hră­  cini.  Grija  permanentă  a
           boteza;  „Zea  mais“ .  I  se  descriu  amănunţit  ca­  ţat  să  descoperim  şi  ak.eastă           nită  după  cartea zootehnică,  cu
           racteristicile  morfologice  şi   vegetative.   După   comoară.  La  Berveni,  ca  pre­             „fişă  personală"  la   iesle,   cu   pentru  continua  ridicare
           ce  spaniolii  l-au  descoperit  în  magaziile  indie­  tutindeni,  sute  de  vagoane  de           medic  veterinar  la  îndemînă   oamenilor  muncii,  entus
           nilor,  danele   din  Peninsula  Iberică  au  încercat   nutret  ales  e  tocat  intre  făl­        şi,  mai  ales,  cu  o  armată  de   care  ţărănimea  muncitoa
           să  obţină  din  el  o  plantă  ornamentală  pentru   cile  unei  maşini,  presat  cu               pasionaţi  de  meseria   aceasta   că  unită,  şesurile  ţării
          grădinile  cu  havuzuri!  S-au  declarat  dezamă­  tractoare,  acoperit  cu  pămînt,                 atît  de  nouă  şi  atît  de  temei­
          gite.  Iar  această  ciudată  şi  unică  graminee,  cu   pentru  a  fermenta.  Dozat  în             nică  astăzi  la  noi :  îngrijitori,   belşug,  talentul  şi  hărr
           punicul  şi  foi  foşnitoare,  înaltă  cit  casa,  n-a  fost   porţii  respectabile,   formează     mulgători,  ciobani,   zootehni-   de  vite  ne  stau  garanţii
           admisă  în  curţile  nobile.              temelia  furajării  animalelor  de                                                      Citind  Comunicatul  D
                                                                                                               cieni.
            Şi  iată  că  trecînd  Dunărea,  sfios,  pe  furiş  a   lapte  şi  carne  din  unităţile  a-                                   tistică,  m-am  gîndit  la  i
                                                                                                                 Aşadar,  în  anul  1962,  avem
           fost  repede  îmbrăţ'şat  de  pălmaşul  din  Ţările   gricole  socialiste.                                                      lor  de  zi  cu  zi  au  reali
           Romîneşti.  „înaltei  Porţi  Otomane"  nu-i  trebuiau   —   Nu-1  mai  cultivăm  după               cu  1.054,8  mii  de  bovine  mai   el,  —  de  la  cei  ce  lucre
           decit  grîu,  ovăz,  orz,  miere,  oi,  lină,   brînză,                                             mult  decit  în  1938,  anul  „de
           vite  şi  un  anumit  număr  de  copii   pentru   a-i   ureche...                                   vîrf“  al  economiei  burgheze ;   ferme,  de  la  cei  ce  smu
          transforma  în  ieniceri.  Porumbul  nu  o  interesa.   Oricine  ştie  că  „după   ure­              avem  cu  1.904,8  mii  mai  mulţi   se  transformă  in  belşug
          Boierimea  autohtonă  nu  agreia  nici  ea  mălaiul,   che"  cîntă  numai  lăutarii  bă-             porci,  cu  2.396  mii  mai  multe   şi  ouă,  pînă  Ia  oamenii
                                                                                                               oi  şi  cu  17.366,9  mii  mai  multe
           atît  doar  că  a  fixat,  grijulie,  un  anume  bir  pe   trîni,  care  n-au  ajuns  să  guste                                 poveţe  şi  metode,  la  z;
          fiecare  pogon  semănat.                   farmecul  descifrării  unei  partituri. Vioara vorbeşte,   păsări.  Şi  asta  după  ce  am  trecut  printr-un  război,
                                                     dar  nu  ştie  citi  lăutarul.  Contabilul  ne  vorbea   cu  toate  pustiirile  lui,  şi  doi  ani  consecutivi  de   medicii  veterinari  ce  da
            Pentru  cei  mulţi  însă  porumbul  era  cereala
          ideală.  Le  dădea  mălaiul  care,  plus  apă  şi  plus   ou  ti Icuri.  Şi  el  a  fost  ţăran  şi  lucra  pămîntul   secetă...  tode  împlinire  zilnică.  1
                                                     după  tradiţia  transmisă  de  generaţiile
                                                                                         vechi,
          sare.  fără  mare  bătaie  de  cap,  aducea  pe  măsuţa   „după  ureche".   Farmecul  descoperirii  tainelor   Am  citat  cifrele  nu  de  dragul  statisticii,  ci  în   numai  pricepere  şi  cur
          joasă  roata  aurie.  In  iernile  grele,  vitele  ro­                                                                           dragoste,  o  dragoste  pe  <
                                                                                        noştri.
                                                     porumbului  l-au
                                                                     încercat  abia  în  anii
          deau  ultimul  tulei.  Din  tulpina  cu  noduri  se  pu­  La  început  —  aceasta  a  recunoscut-o ^ Ludovic   cu  totul  alt  scop:  cifrele  acestea  au  un  subtext   zilnic  in  fapte  demne  de
          tea  încropi  un  grajd,  un  acoperiş.  Dispreţuită  de   Obiş,  preşedintele  —  s-au  cam  mirat  cînd  ingi­  şi  anume:  nu  le-am  fi  realizat  dacă  n-am  fi  tre­
          domni,  Zea  mais,  adusă  ca  şi  curcanul  sau  car­                                cut  la  transformarea  socialistă  a  agriculturii  —   Fără  îndoială  că  aces
          toful  (introdus  şi  el  cu  peripeţii  în  Europa),  din   nerul  agronom  le-a  ţinut  prima  prelucrare  despre   urmînd  drumul  arătat  de  partid,  drumul  bună­  lui  constituie  o  mîndrie
          America,  a  devenit  „griul  săracului".  Cit   de   porumb.                                                                    nostru  popor  muncitor
                                                       __  Dacă  nici  porumbul  nu-1  ounoaştem,  atunci  stării;  nu  le-am  fi  realizat  dacă  statul  nostru  de-
           adine  a  intrat  în  viaţa  ţăranului,  cit  de  nece­                                                                         scriitorilor.  Şi  asta  pentr
                                                     î.mi  măinînc  pălăria !   Aşa   au  gîndit  cei  mai   mocrat-popular  n-ar  fi  dirijat  şi  sprijinit  puternic,
          sară  i-a  fost  această  plantă,  o  dovedeşte  preţul   mulţi.  Inginerul  le-a  recunoscut  şi  el  competen­  el  însuşi  dezvoltarea  zootehniei  —  prin  credite,   sînt  în  acelaşi  timp  şi
           pe  care  l-a  plătit  de-a  lungul  acestor  două  vea­  ţa,  de  loc  neglijabilă,  îi"  materie.  S-a  aflat  apoi   prin  legarea  ştiinţei  de  practica  vieţii,  prin  asis­  oameni  pe  care  i-am  zu<
          curi  ş'  jumătate  pentru  a  nu-1  pierde.  In  această   că  şi  el  e  copil  de  ţăran  şi  că  şi_ el  a  ascultat         zugrăvi,  oameni  care  p
                                                     în  nopţile  de  vară  cu  lună,  in  tăcerea  straniile   tenţa  zooveterinară;  şi  nu  le-am  fi  realizat  dacă
          luptă  nu  l-a  înfrânt  pe  ţăran  nici  pelagra,  boală                                                                        stau  călăuză  altora  ridi
                                                     a  naturii  adormite,  cum  pocnesc  uşurel  tulpinile   oamenii,  oamenii  care  muncesc  în  acest  sector,
           a  cărei  răspândire  ne   situa  pe  primul  loc   în   mlădioase,  doldora  de  seva  vieţii.  Dar  uu  ştia                  ceperii  şi  pasiunii  lor.
          lume,  alături  de  spanioli.   Vechile   dicţionare   pe  atunci  că  rădăcina  porumbului  coboară  une­  n-ar  fi  crescut  ei  înşişi  mai  întîi,  atît  în  ceea
          abreviază :  boală  cauzată  de  consumul  mămăligii   ori  pînă  la  5  m  în  pămînt,  că  intr-un  panicul   ce  priveşte  conştiinţa  socialistă,  cit  şi  pregătirea
                                                     mijlociu  sînt  cam  10  milioane  de  grăunoioare  de
          in  mediul  rural.  Făina  încinsă,  mucezită,  nu  tre­
                                                     polen,  că  din  bobul  şi  tulpina  lui  se  pot  fabrica
          buia  consumată  —  recomandau  medicii.  Dar  ce   amidon,  glucoza  şi  pectină,  medicamente,  dex-
          să  consumi,  cînd  primăverile  tragice  se  ţineau   trină  şi  materii  plastice,  acid  lecţie  şi   acetic,   r -
          lanţ ?  Femeia  da  de  fundul  lădoiului  şi  trebuia   coloranţi  ş’  cauciuc  sintetic,  acetonă  şi  carton,
                                                     că  în  eprubete  cu  ir,   u  ambiant  extras  din  po­
          să  împrumute,  acceptînd  orice.   In  ce  priveşte   rumb  se  pot  dezvolta  ciuperci  pentru  antibio­ I
          pelagra,  arhivele  burgheze  nu  dau  nici  măcar   tice.  Nu  ştia  că  în  anumite  condiţii  de  lucrare  a
          o  cifră  aproximativă  a  proporţiilor  flagelului.  solului  şi  de  îngrijire  a  culturilor  se  poate  ob­
            Aşadar,  porumbul  nu  a  fost  abandonat.  Au                                      I
                                                     ţine  o  jumătate  de  vagon  la  hectar.
          existat  în  Romînia  minţi  luminate,  care  şi-au  dat   Ţăranii  colectivişti  au  învăţat  să  citească  par­
          seama  că  în  gramineea  aceasta  atît  de  singu­  titura,  să  nu  cînte  „după  ureche".  Inginerul  le-a
           lară,  se  ascunde  j  comoară.  Stăruinţele  unui  sa­  explicat  şi  cauzele  continuei  scăderi   a  randa­
          vant  ca  Ion  Ionescu  de  la  Brad,  insistenţele  lud,   mentelor  vechilor  soiurj  obosite,  le-a  vorbit  în?
          se  ştie  că  s-au  lovit  de  cinica  indiferenţă  a  ofi­  dulea,  despre  hibrizii  dubli,  creaţi  în  număr  de  I
                                                     ti ia  dată  despre  liniile  romîneşti  de  consangvi­
          cialităţii.  Cercetătorii  stabiliseră,  între  cele  două   nitate  de  la  Institutul  de  cercetări  agricole  Fun-
          războaie  mondiale,  că  se  manifestă  o  „oboseală",
          o  degradare  a  soiurilor  cultivate  de  ţărani.   peste  400,  viguroşi  ş‘  tineri;   Porumbul   este
          Notaţi  că  între  1930— 1939,  existau  doar  doi  spe­  acolo,  în  Bărăgan,  trecut  prin  laborator,  poartă
          cialişti  în  ameliorarea  porumbului 1    capişoane  de  hîrtie   pentru  ca  polenul  să  n-o
            Porumbul  încă  nu  cunoaştea  maşina,  iar  ştiin­  ia  razna,  munca  la  Zea  mais  se  face  în  halate  i
          ţa  nu  era  la  îndemîna  celui  care  îl  cultiva  de
                                                     albe.                                      f
          7.50  de  ani  şi  care  nu  avea  posibilitatea  de  a-i   „40  la  sută  din  veniturile  noastre  —   ne  spu­  f
          lucra  în  aşa  fel  incit  să-i  dezvăluie   comorile   nea  şi  Teodor  Maghiar,  Erou  al  Muncii  Socia­  r r
          ascunse.                                   liste  —  la  noi  la  Mădăraş,  ni  le  aduce  sectorul   r r
            La  sfîrşitul  lui  decembrie  1961,  în  sala  Pala­  zootehnic.  In  fond  tot  porumbul.  Adăugaţi  pro­
          tului  R.P.R.,  în  prezenţa  fruntaşilor   agriculturii   ducţia  livrată  statului,   pe  bază  de  contract,   \
                                                                                                f
          noastre  socialiste,  numeroşi  delegaţi  aduceau  la   şi  aveţi  proporţia".  Iată  aşadar  ponderea  lui  Zea
          cunoştinţa  Consfătuirii  pe  ţară  că  pe  mari  în­
                                                     mais  în  veniturile  gospodăriei.         !
          tinderi  s-au  obţinut  cîte  5.000  kg  porumb  boabe   Ca  să  ajungem  să  considerăm  5.000  kg  po­  r
           la  hectar  în  cultură  neirigată.  Chestiunea  care   rumb  boabe  la  hectar  o  medie,  o  „constantă",
          se  pune  este  aplicarea  complexului  de  măsuri   am  străbătut  un  drum  grăitor  din  1949  şi  pînă   \
          agrotehnice,  adîncimea  arăturii,  desimea   plan­  astăzi.  Se  poate  spune  că  în  prevederile  Rezo­
          telor  la  hectar,  praşilele.             luţiei   C.C.  al  P.M.R.  din  3—5  martie  se  între­ I
            Semn  cert  că  porumbul  a  intrat  într-o   fază   zăreau  lucrările  Consfătuirii  recente  a  ţăranilor
          nouă  a  vieţii  sale.  Să-l  urmărim,  ţinîndu-i  astăzi   colectivişti,  care  a  indicat  noi  jaloane   pentru   ^  - i - T  I* •
          tovărăşie,  sub  înfăţişarea  lui  M. 53—3,  H.D.  302,   viitor.  Jaloane  în  care  e  irrscrisă  şi  Zea  mais,   ^  ' V*’', f  ii ;• '■>  ii
          H.D  409...                                E  o  arie  impresionantă  pentru  o  ţară  de  întin­ I
                                                                        perspectivă,  plantă  ce  se
                                                     intrată  în  planul  de
            Ne  aflam  în  biroul  contabilului   gospodăriei   va  răsfăţa  în  curînd  pe  4  milioane  de  hectare.
          colective  din  Berveni,  lingă  Cărei.   Contabilul
          întîrzia,  apăsînd  cu  degetul  sub  cifra  venituri­  derea  şi  cu  relieful  ei  specific,  cum  e  ţara  noas­  f
          lor.  La  întrebarea  noastră   legată  de  greutatea   tră.  Este  încă  o  victorie  pe   care   o   dlatorăm   f  Unde-i  Pogonicî ?  (De  la  Expoziţia  de  artă
          specifică  a  porumbului  a  răspuns :     partidului.                                r    a  lucrătorilor  fotografi  din  cooperaţie).
            —  Avem  un  venit  de  7  milioane.   Jumătate
          ni  l-a  adus  porumbul.  206  vagoane  de  boabe,                Ş T E F A N   L U C A  L
   1   2   3   4   5   6   7   8   9