Page 4 - Albina_1962_03
P. 4
O BUCURIE Şl O M
A TUTUROR
In Editura Politică ş‘ Editura Agrosilvică au 3.100 tone siloz. Astăzi nu-1 mai cultivăm după Am avut — citind Comunicatul Direcţiei Cen
apărut recent 0 serie de broşuri de popularizare ureche. lor profesională! Avem
a ştiinţei agricole. Citeva dintre acestea împăr Acestea se petreceau la doi Mii după Consfă trale de Statistică cu privire la rezultatele recen- crescători de animale, ci
tăşesc cititorului din experienţa înaintată a unor tuirea de la Constanţa. In 1959, colectiviştii re sămintului animalelor domestice din ianuarie 1962 din gospodăriile de stat,
gospodării colective in obţinerea de producţii coltau pe parcele întinse cîte o jumătate de va — imaginea întinselor păşuni ale ţării pe care de specialitate. Sute de
mari de porumb, came şi lapte. „Cultura porum gon de boabe aurii-roşcate. Şi înregistrau încă pasc liniştite mii de cirezi de vite şi mii de turme cursuri de aci înainte, <
bului", „5.000 kg de porumb boabe la hectar", o victorie. înduplecaseră şi siliseră tradiţia — de oi, imaginea nenumăratelor îngrăşătorii în
.Creşterea şi îngrăşarea porcilor pentru carne" care nu vedea chicălăii decit legaţi unul de al înflorirea de noi gospodă
şi altele, sînt broşuri care au căpătat o largă tul, de pănuşe, atîrnaţi în pridvor, în ipostaza care mormăie sătui grăsunii şi a albelor ferme şeptelului de animale vi
circulaţie şi sînt consultate astăzi, în pragul de bob uscat — să accepte tăierea tulpinei cu de păsări, ivite pretutindeni unde oamenii au în anii următori, cifre şi
campaniei de însămînţăr.i, de către numeroşi co noduri cînd bobul se află în delicata ipostază păşit pe drumul muncii înfrăţite. Imaginea s-a lături de oameni ca
lectivişti. Se fac ultimele pregătiri pentru însă- de lapte-ceară, să-l toace în maşină şi să-l
minţarea porumbului, se trec în revistă toate amestece cu alte furaje destinate silozului. E o alcătuit nu numai din cifrele Comunicatului ci şi Constantin Adochiţei, zoc
măsurile pentru obţinerea unei producţii de ipostază nouă, ca proporţie, dar cunoscută oare din nenumăratele faţete ale acestei însemnate bo Gaidagiu, preşedintele
5.000 kg la hectar, se discută despre această cum încă' mai demult de ţăranul nostru, atît de găţii ale ţării culese din multele mele popasuri crescător de oi, Isaia F
importantă cultură.
inventiv şi de îndemânatic. Şi înainte vreme, la pe diferite meleaguri. Am văzut creşterea de fie şi alături de mulţi alţii,
De două veacuri şi jumătate de cînd este cul capătul holdei, intr-un dreptunghi mititel, ţăra care an a acestei bogăţii pe care oamenii pămîn- meni noi. Zootehnia a de
tivat la noi, porumbul a pătruns în locuţiuni, nul semăna pormbul des ca peria, tăindu-1 încă turilor altădată sărace, o jinduiau, şi pe care, dacă
în proverbe şi în cîntece. Ţăranul nostru obiş verde cu coasa. Vacile placide manifestau o cinste, căreia Conqresul
nuieşte să spună că mămădiiga-i de cînd lumea. deosebită atracţie pentru acest nutreţ mustind au reuşit cîndva s-o Încropească cit de cit, au trasat sarcini deosebite,
Este vorba totuşi de o cereailă importată, mămă de sevă. Docile, în şiştare, lăsau atunci să venit războiul şi seceta să le-o distrugă. va trebui să avem 5.)
liga nefiind altceva decit „lortilla" mexicanilor. curgă mai mult lapte. Aşadar, tradiţia cunoştea Am văzut bogăţia aceasta la Comloşul Mare, 2.900.000 vaci cu lapte (e
Două veacuri şi jumătate nasc şi îmbogăţesc porumbul furajer, dar nu cunoştea nutreţul mu la Roma— Botoşani, la Ţibucani, la Topalu, la liza o producţie anuală d
o tradiţie, implică aşadar experienţe, chiar dacă rat, însilozat după tocare. Ţăranului nu-i mai Biled, la Catafindeşti şi în Maramureş. Am vă
ele nu răzbat dincolo de sfera empiricului. Ţă da inima brânci să intre cu coasa în lan cînd tolitri de lapte), va trebu
ranul nostru a adaptat repede şi cu înde.mîna- porumbul era ajuns in faza de lapte-ceaxă, gata zut-o pretutindeni însemnată cu nume de presti şi circa 7.500.000 porci.
re porumbul reuşind să creeze soiuri potrivite să păşească în maturitate. Or, iată că a doua giu: Bălţată rominească, Brună, Pintzgau de Tran Rezultatele recensămîn
pămîntului şi climei noastre. ipostază a lui Zea mais a devenit azi o practică silvania, Roşie dobrogeană. Am văzut-o tezauri siguranţa că vom îndepl
In botanică, este trecut între graminee şi e obişnuită. Partidul ne-a învă zată în grajduri moderne, hră cini. Grija permanentă a
boteza; „Zea mais“ . I se descriu amănunţit ca ţat să descoperim şi ak.eastă nită după cartea zootehnică, cu
racteristicile morfologice şi vegetative. După comoară. La Berveni, ca pre „fişă personală" la iesle, cu pentru continua ridicare
ce spaniolii l-au descoperit în magaziile indie tutindeni, sute de vagoane de medic veterinar la îndemînă oamenilor muncii, entus
nilor, danele din Peninsula Iberică au încercat nutret ales e tocat intre făl şi, mai ales, cu o armată de care ţărănimea muncitoa
să obţină din el o plantă ornamentală pentru cile unei maşini, presat cu pasionaţi de meseria aceasta că unită, şesurile ţării
grădinile cu havuzuri! S-au declarat dezamă tractoare, acoperit cu pămînt, atît de nouă şi atît de temei
gite. Iar această ciudată şi unică graminee, cu pentru a fermenta. Dozat în nică astăzi la noi : îngrijitori, belşug, talentul şi hărr
punicul şi foi foşnitoare, înaltă cit casa, n-a fost porţii respectabile, formează mulgători, ciobani, zootehni- de vite ne stau garanţii
admisă în curţile nobile. temelia furajării animalelor de Citind Comunicatul D
cieni.
Şi iată că trecînd Dunărea, sfios, pe furiş a lapte şi carne din unităţile a- tistică, m-am gîndit la i
Aşadar, în anul 1962, avem
fost repede îmbrăţ'şat de pălmaşul din Ţările gricole socialiste. lor de zi cu zi au reali
Romîneşti. „înaltei Porţi Otomane" nu-i trebuiau — Nu-1 mai cultivăm după cu 1.054,8 mii de bovine mai el, — de la cei ce lucre
decit grîu, ovăz, orz, miere, oi, lină, brînză, mult decit în 1938, anul „de
vite şi un anumit număr de copii pentru a-i ureche... vîrf“ al economiei burgheze ; ferme, de la cei ce smu
transforma în ieniceri. Porumbul nu o interesa. Oricine ştie că „după ure avem cu 1.904,8 mii mai mulţi se transformă in belşug
Boierimea autohtonă nu agreia nici ea mălaiul, che" cîntă numai lăutarii bă- porci, cu 2.396 mii mai multe şi ouă, pînă Ia oamenii
oi şi cu 17.366,9 mii mai multe
atît doar că a fixat, grijulie, un anume bir pe trîni, care n-au ajuns să guste poveţe şi metode, la z;
fiecare pogon semănat. farmecul descifrării unei partituri. Vioara vorbeşte, păsări. Şi asta după ce am trecut printr-un război,
dar nu ştie citi lăutarul. Contabilul ne vorbea cu toate pustiirile lui, şi doi ani consecutivi de medicii veterinari ce da
Pentru cei mulţi însă porumbul era cereala
ideală. Le dădea mălaiul care, plus apă şi plus ou ti Icuri. Şi el a fost ţăran şi lucra pămîntul secetă... tode împlinire zilnică. 1
după tradiţia transmisă de generaţiile
vechi,
sare. fără mare bătaie de cap, aducea pe măsuţa „după ureche". Farmecul descoperirii tainelor Am citat cifrele nu de dragul statisticii, ci în numai pricepere şi cur
joasă roata aurie. In iernile grele, vitele ro dragoste, o dragoste pe <
noştri.
porumbului l-au
încercat abia în anii
deau ultimul tulei. Din tulpina cu noduri se pu La început — aceasta a recunoscut-o ^ Ludovic cu totul alt scop: cifrele acestea au un subtext zilnic in fapte demne de
tea încropi un grajd, un acoperiş. Dispreţuită de Obiş, preşedintele — s-au cam mirat cînd ingi şi anume: nu le-am fi realizat dacă n-am fi tre
domni, Zea mais, adusă ca şi curcanul sau car cut la transformarea socialistă a agriculturii — Fără îndoială că aces
toful (introdus şi el cu peripeţii în Europa), din nerul agronom le-a ţinut prima prelucrare despre urmînd drumul arătat de partid, drumul bună lui constituie o mîndrie
America, a devenit „griul săracului". Cit de porumb. nostru popor muncitor
__ Dacă nici porumbul nu-1 ounoaştem, atunci stării; nu le-am fi realizat dacă statul nostru de-
adine a intrat în viaţa ţăranului, cit de nece scriitorilor. Şi asta pentr
î.mi măinînc pălăria ! Aşa au gîndit cei mai mocrat-popular n-ar fi dirijat şi sprijinit puternic,
sară i-a fost această plantă, o dovedeşte preţul mulţi. Inginerul le-a recunoscut şi el competen el însuşi dezvoltarea zootehniei — prin credite, sînt în acelaşi timp şi
pe care l-a plătit de-a lungul acestor două vea ţa, de loc neglijabilă, îi" materie. S-a aflat apoi prin legarea ştiinţei de practica vieţii, prin asis oameni pe care i-am zu<
curi ş' jumătate pentru a nu-1 pierde. In această că şi el e copil de ţăran şi că şi_ el a ascultat zugrăvi, oameni care p
în nopţile de vară cu lună, in tăcerea straniile tenţa zooveterinară; şi nu le-am fi realizat dacă
luptă nu l-a înfrânt pe ţăran nici pelagra, boală stau călăuză altora ridi
a naturii adormite, cum pocnesc uşurel tulpinile oamenii, oamenii care muncesc în acest sector,
a cărei răspândire ne situa pe primul loc în mlădioase, doldora de seva vieţii. Dar uu ştia ceperii şi pasiunii lor.
lume, alături de spanioli. Vechile dicţionare pe atunci că rădăcina porumbului coboară une n-ar fi crescut ei înşişi mai întîi, atît în ceea
abreviază : boală cauzată de consumul mămăligii ori pînă la 5 m în pămînt, că intr-un panicul ce priveşte conştiinţa socialistă, cit şi pregătirea
mijlociu sînt cam 10 milioane de grăunoioare de
in mediul rural. Făina încinsă, mucezită, nu tre
polen, că din bobul şi tulpina lui se pot fabrica
buia consumată — recomandau medicii. Dar ce amidon, glucoza şi pectină, medicamente, dex-
să consumi, cînd primăverile tragice se ţineau trină şi materii plastice, acid lecţie şi acetic, r -
lanţ ? Femeia da de fundul lădoiului şi trebuia coloranţi ş’ cauciuc sintetic, acetonă şi carton,
că în eprubete cu ir, u ambiant extras din po
să împrumute, acceptînd orice. In ce priveşte rumb se pot dezvolta ciuperci pentru antibio I
pelagra, arhivele burgheze nu dau nici măcar tice. Nu ştia că în anumite condiţii de lucrare a
o cifră aproximativă a proporţiilor flagelului. solului şi de îngrijire a culturilor se poate ob
Aşadar, porumbul nu a fost abandonat. Au I
ţine o jumătate de vagon la hectar.
existat în Romînia minţi luminate, care şi-au dat Ţăranii colectivişti au învăţat să citească par
seama că în gramineea aceasta atît de singu titura, să nu cînte „după ureche". Inginerul le-a
lară, se ascunde j comoară. Stăruinţele unui sa explicat şi cauzele continuei scăderi a randa
vant ca Ion Ionescu de la Brad, insistenţele lud, mentelor vechilor soiurj obosite, le-a vorbit în?
se ştie că s-au lovit de cinica indiferenţă a ofi dulea, despre hibrizii dubli, creaţi în număr de I
ti ia dată despre liniile romîneşti de consangvi
cialităţii. Cercetătorii stabiliseră, între cele două nitate de la Institutul de cercetări agricole Fun-
războaie mondiale, că se manifestă o „oboseală",
o degradare a soiurilor cultivate de ţărani. peste 400, viguroşi ş‘ tineri; Porumbul este
Notaţi că între 1930— 1939, existau doar doi spe acolo, în Bărăgan, trecut prin laborator, poartă
cialişti în ameliorarea porumbului 1 capişoane de hîrtie pentru ca polenul să n-o
Porumbul încă nu cunoaştea maşina, iar ştiin ia razna, munca la Zea mais se face în halate i
ţa nu era la îndemîna celui care îl cultiva de
albe. f
7.50 de ani şi care nu avea posibilitatea de a-i „40 la sută din veniturile noastre — ne spu f
lucra în aşa fel incit să-i dezvăluie comorile nea şi Teodor Maghiar, Erou al Muncii Socia r r
ascunse. liste — la noi la Mădăraş, ni le aduce sectorul r r
La sfîrşitul lui decembrie 1961, în sala Pala zootehnic. In fond tot porumbul. Adăugaţi pro
tului R.P.R., în prezenţa fruntaşilor agriculturii ducţia livrată statului, pe bază de contract, \
f
noastre socialiste, numeroşi delegaţi aduceau la şi aveţi proporţia". Iată aşadar ponderea lui Zea
cunoştinţa Consfătuirii pe ţară că pe mari în
mais în veniturile gospodăriei. !
tinderi s-au obţinut cîte 5.000 kg porumb boabe Ca să ajungem să considerăm 5.000 kg po r
la hectar în cultură neirigată. Chestiunea care rumb boabe la hectar o medie, o „constantă",
se pune este aplicarea complexului de măsuri am străbătut un drum grăitor din 1949 şi pînă \
agrotehnice, adîncimea arăturii, desimea plan astăzi. Se poate spune că în prevederile Rezo
telor la hectar, praşilele. luţiei C.C. al P.M.R. din 3—5 martie se între I
Semn cert că porumbul a intrat într-o fază zăreau lucrările Consfătuirii recente a ţăranilor
nouă a vieţii sale. Să-l urmărim, ţinîndu-i astăzi colectivişti, care a indicat noi jaloane pentru ^ - i - T I* •
tovărăşie, sub înfăţişarea lui M. 53—3, H.D. 302, viitor. Jaloane în care e irrscrisă şi Zea mais, ^ ' V*’', f ii ;• '■> ii
H.D 409... E o arie impresionantă pentru o ţară de întin I
perspectivă, plantă ce se
intrată în planul de
Ne aflam în biroul contabilului gospodăriei va răsfăţa în curînd pe 4 milioane de hectare.
colective din Berveni, lingă Cărei. Contabilul
întîrzia, apăsînd cu degetul sub cifra venituri derea şi cu relieful ei specific, cum e ţara noas f
lor. La întrebarea noastră legată de greutatea tră. Este încă o victorie pe care o dlatorăm f Unde-i Pogonicî ? (De la Expoziţia de artă
specifică a porumbului a răspuns : partidului. r a lucrătorilor fotografi din cooperaţie).
— Avem un venit de 7 milioane. Jumătate
ni l-a adus porumbul. 206 vagoane de boabe, Ş T E F A N L U C A L
