Page 6 - Albina_1962_03
P. 6
m citit la Dorohoi ex Dînsa dă şcolii noastre un
plicaţia unei fotogra ajutor de nădejde. Am ri
fii : „Colectivista Na- dicat, în tr-o şedinţă cu pă
talia Ostafi de la G-A.C. rinţii, problema frecvenţei
„30 Decembrie" din comu — îşi aminteşte învăţăto
na Trestiana-Dorohoi, tran rul. Grigoras, un elev de-al
sportă cu camionul gospo meu, lipsea. L-c.m dat
dăriei produsele ce i-au re exemplu. După şedinţă to
venit pentru zilele-muncă“. varăşa Ostafi m i-a spus:
în fotografie, un camion „Am să vorbesc şi cu cu
încărcat cu saci: grîu şi mama lui Grigoraş /“ A
zahăr, porumb, zarzava vorbit. O dată, de două ori,
turi... Alături o femeie cu ca între mame. A rugat-o
un copil în braţe — Nata- să-l lase pe Grigoraş să-şi
lia Ostafi. pregătească lecţiile cu bă
Fotografia face parte din iatul ei. Azi aşa, mîine aşa
• expoziţia volantă de foto şi uite, în trimestrul acesta
grafii intitulată „Realizări Grigoraş n-a mai lipsit de
ale gospodăriilor agricole la şcoală...
La căminul cul
Am pornit, aşadar, spre
tural din comuna colective din raionul D oro- şcoală. Dar... şedinţa se
hoi“.
Gliganul de Sus,
raionul Costeşti,
colectivistele s-au
adunat la un „sfat am
al gospodinelor“ D IN V IA T A
J U t U iU e i
Cînd am ajuns în tr-o di terminase puţin mai înain-
mineaţă la Trestiana, am te. Tovarăşa Ostafi era ple
întrebat unde locuieşte to cată. Trebuia să facă mo
varăşa Natalia Ostafi. bilizarea fem eilor pentru a
— Nu prea departe — doua zi, la curăţenia sa
m i s-a spus. Insă cred că o tului. „Sîntem de-acum
Alegerile - prilej de îmbunătăţire a activităţii găsiţi la gospodărie. S-a începu tul primăverii. 1 o-
dus să facă
analiza unei
m ii de pe marginea şoselei
probe de sol de pe lotul trebuie văruiţi, şanţurile
comitetelor şi comisiilor femeilor la sate unde s-a angajat să obţină curăţate. E o acţiune în
5.000 kg. porumb boabe la
treprinsă de comisia femei
hectar. lor şi Natalia Ostafi răs
Natalia e şefa uneia din punde în cadrul comisiei
In întreaga ţară au loc adunări de dări de sea împreună cu căminele culturale, au organizat cele mai bune echipe din de munca sanitară“ — m i-a
mă şi alegeri ale comitetelor şi comisiilor femei conferinţe, seri literare, seri de întrebări şi răs brigada de cîmp. Anul tre spus colectivista Maria
lor. Cu acest prilej se face bilanţul activităţii punsuri pentru fem ei; au îmbunătăţit activita cut echipa să a realizat Ghiduc.
desfăşurate de la alegerile trecute şi pină acum, tea cercurilor de citit. De asemenea, au organi aproape 4.000 kg. porumb — Şi unde o găsesc ?
subliniindu-se aportul adus de femei, sub condu zat expuneri ale colectivistelor fruntaşe care au boabe la hectar, iar la sfe ‘— Poate acasă, mai spre
cerea şi îndrumarea organizaţiilor de partid, la participat la Consfătuirea pe ţară a colectivişti cla de zahăr mai m ult cu seară.
munca de colectivizare a agriculturii, la în lor. In regiunile Iaşi, Bacău, Oltenia se organi 3.000 kg. la hectar faţă de
tărirea economico-organizatorică a G. A. C., zează vizite ale femeilor întovărăşite şi cu gos producţia planificată. La Acasă am ajuns din nou
la acţiunile cultural-educativ şi social-sanitare. podărie individuală în G.A.C.-urile fruntaşe, în- grîu şi floarea-soarelui a puţin mai tîrziu. L-am gă
Faptul că sute de mii de femei au luat parte tîlniri între colectiviste fruntaşe şi întovărăşite. realizat de asemenea spo sit pe Dum itru Ostafi, so
pină acum la adunările de alegeri, iar peste In comitetele şi comisiile femeilor se aleg co ruri însemnate peste pre ţul tovarăşei Natalia, mun
100.000 au luat cuvîntul şi s-au angajat să aducă lectiviste fruntaşe, cele mai active intelectuale, vederile planului de pro citor la Dorohoi. Tocmai
o contribuţie mai mare la îndeplinirea sarcinilor femei care se bucură de stima şi respectul ma ducţie. Succesele anului potrivea la intrare, în faţa
puse de partid şi guvern, dovedeşte creşterea selor de femei. In comuna Dobromir Deal, raio trecut angajează pe colec casei, o ştergătoare. „A
cumpărat nevastă-mea ieri
conştinţei socialiste a maselor de femei din ţara nul Adamclisi, de pildă, a fost aleasă colectivista tivişti la noi realizări. de la oraş un covor... per
noastră, ataşamentul lor ferm faţă de politica Silvia Neguş, care a realizat o producţie medie Printre cei dintîi a înţeles
partidului clasei muncitoare. Adunările de dări de peste 4.000 kg. porumb Ia hectar, iar în co acest lucru tovarăşa Na san... Trebuie şi ştergă
de seamă şi alegeri la sate se desfăşoară sub muna Petroşani, crescătoarea de păsări Maria talia Ostafi. De aceea, toare.
încă foarte de dimineaţă,
semnul discutării sarcinilor ce revin organizaţii Enache, care a crescut aproape 10.000 de pul — Şi unde aţi trimis
lor femeilor în opera de desăvîrşire a construc ea s-a dus la gospodărie soţia?
Cînd am ajuns acolo în
ţiei socialiste în ţara noastră, în lumina chemării fără pierderi prin mortalitate. să ea plecase. — Eu n-am trim is-o. S-a
Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti. Comitetele şi comisiile femeilor nou alese se dus dînsa. E la cămin, la
Preocuparea colectivistelor de a aduce un vor ocupa în viitor mai mult ca pînă acum de — La ora aceasta, m i s-a repetiţie. Face parte din
aport cit mai substanţial în viaţa economică a munca politică şi cultural-educativă în rîndul spus, tovarăşa Natalia e la brigada artistică de agita
şcoală. E o şedinţă cu co
G.A.C. se oglindeşte şi în participarea lor în maselor de femei, de creşterea conştiinţei lor so mitetul de părinţi; dînsa-i ţie.
număr tot mai mare la conferinţele cu caracter cialiste, folosind din plin multiplele manifestări in comitet. între alţi colectivişti, la
agrozootehnic ce se ţin Ia căminele culturale şi căminul cultural am găsit-o
la cursurile agrozootehnice. Cîteva cifre sînt din cadrul căminelor culturale. Calificarea pro — Are copii la şcoală ? în sfîrşit, pe tovarăşa Na
grăitoare în această privinţă. In regiunea Banat fesională a colectivistelor, însuşirea de către ele — T re i Si încă două fe talia Ostafi. Cîntă la car şi
iau parte la cercurile agrozootehnice 16.000 de a cunoştinţelor agrozootehnice, sporirea contri tiţe la grădiniţă. Unul, în brigada artistică de a-
gitaţie. E o femeie m o
femei, în regiunea Galaţi — 13.000, în regiunea buţiei femeilor la munca creatoare, entuziastă, Gheorghe, e în clasa mea,
destă ; despre ea nu mi-a
Iaşi — 10.000. pe care o desfăşoară întregul nostru popor sub într-a l-a, m i-a spus învă
vorbit aproape de loc. „Sînt
Totodată adunările de dări de seamă şi alegeri conducerea partidului, sînt sarcini a căror re ţătorul Teodor Bordeianu. o colectivistă ca atîtea al
constituie un prilej de mobilizare a maselor de zolvare cer o strînsă colaborare între comitetele N-are nici o absenţă. Cum
tele la noi în sat“ ...
femei la activitatea obştească şi cultural-educa- şi comisiile femeilor şi consiliile de conducere ale o să aibă ? N -o cunoaşteţi
tivă. Comitetele şi comisiile femeilor de la sate, căminelor culturale. pe tovarăşa Natalia Ostafi l V. A N A
teau îndeajuns. N-aveau
nici poftă de mîncare.
— Hai să facem an
trenament cu ei.
„Antrenamentul" pui
lor il făceau cele două
îngrijitoare înaintea fie
cărei mese. Puii, purtaţi
ovarăşe preşedinte, vreau să fiu şi eu de
de colo, colo, pînă li se d'ea mîncarea, obosiţi, au
T faţă cind se preia puierniţa. Să nu mă po mai multă poftă. Mai era însă o greutate. Adă
posturile construite în grabă erau umede. Respon
menesc din nou că adăpostul este umed
sau că acoperişul cade la prima zgîlţîială
sabila şi îngrijitoarea au dormit la fermă timp de
aproape 6 luni, ca noaptea să poată aerisi puier-
a vîntului...
Radu Gligor, preşedintele G.A.C. „Dim i- niţa din oră-n oră. In fiecare zi vasele din care
trov“ din Vasilaţi, raionul Olteniţa, tace. Ce ar mîncau puii se opăreau, iar adăposturile se vă-
putea să-i răspundă „mamei puilor", Elisabeta ruiau. Elisabeta şi Maria făceau toate aceste treburi
Matei ? Se simte vinovat, fiindcă în anul care a cum au învăţat din cărţi.
trecut puişori’ Elisabetei n-au avut condiţii de Au crescut puii, s-au făcut mîndreţe de găini.
huzur Parte au fost vîndute, parte păstrate ca matcă.
Anul care a trecut! A fost pentru Elisabeta Acum, la fermă se fac pregătiri pentru primirea
Matei responsabila fermei de păsări, un an plin de noi locatari. In curînd vor fi aduşi primii 2.000
de lucruri neaşteptate. Cam prin luna mai s-a de pui, din lotul de 7.000 cîţi urmează să fie cres
pomenit că e chemată la sediul gospodăriei. cuţi în 1962. Pentru ei se zbate acum Elisabeta
— Vrem să-ţi încredinţăm cel mai nou sector Matei ca, atunci cînd vor fi aduşi, să aibă adă
al gospodăriei noastre : ferma de păsări. Primeşti? posturi corespunzătoare, hrană din belşug. Pentru
A primit. A fost trimisă 4 zile la un instructaj ei, de două ori pe săptămînă, cele două femei se
şi după aceea, s-a văzut în mijlocul a 2.000 de pu duc la cursurile zootehnice şi adună cărţi. Pe mă
fuşori aurii. suţa acoperită cu muşama, în faţa ferestrei cu
In sufletul Elisabetei Matei reînviau simţăminte perdeluţă de tifon, se află „provizia" pentru citit, Elisabeta Matei şi Maria Cristinoiu studiază a-
uitate. E mult de cînd îşi legănase singurul fecior, foarte des împrospătată. Broşuri ca „Avem un m i desea împreună.
acum om aşezat ia casa lui, ofiţer. Toate simţă lion de ouă, vom avea două milioane" de V. F.
mintele ei materne s-au revărsat asupra puilor. Sidora, romane de autori clasici şi contemporani, fermă. Zice să stau acasă, s-o ajut pe soacră-mea.
In curind însă i-a fost dat să afle că puii se pot vorbesc de o altă pasiune a mamei puilor. Dar eu de aici nu plec, mata ştii doar cum am
îmbolnăvi, ca şi copiii mici, de bronşită, de diaree, — Cărţile mă ajută să cunosc mai bine oamenii, muncit noi pînă am văzut puii ridicaţi...
că pot avea viermi intestinali. La cîteva zile după să mă pot apropia mai uşor de sufletul femeilor Asta era, va să zică, pricina pentru care Maria
ce i-a luat în primire, au început să dea semne — spune Elisabeta Matei. era mereu posomorită
de boală Au pierdut din vioiciune, le-a pierit şi' Şi cît de complicată e uneori această treabă, Acum, această pricină a dispărut. Cum? Elisa
piuitul. Doctorul, adus în grabă, a găsit foarte chiar şi pentru experimentata şi mereu realeasa beta Matei a stat de vorbă cu amîndoi. Pe soţie a
roulţi pui cu bronşită. A scris o reţetă şi a plecat, preşedintă a comitetului femeilor din comuna Va sfătuit-o să nu-şi poarte „nasul" sus, să nu jig
Pînă să se facă rost de medicamentul prescris, silaţi ! nească mîndria bărbatului; soţului i-a arătat că
.puteau, să moară .mulţi pui. Trebuia acţionat în Nu mai departe, cum a fost cazul Măriei Cristi are pricini de a se mîndri cu munca rodnică pe
.grabă Lingă ea stătea cu ochii roşii, nedumerită noiu. Băgase de seamă că într-un timp umbla tot care o face Maria la ferma de pui.
şi speriată, tînăra îngrijitoare Maria Cristinoiu. înnegurată. La început n-a întrebat-o ce are, ci s-a
— Ce ne facem ? gîndit să o facă să înţeleagă că o femeie de vîrsta După cum se vede, nu numai puilor ştie să le fie
— , Miţo, adu oalele, încălzim zerul. ei, colectivistă, are numai pricini de bucurie. mamă Elisabeta Matei.
...Zerul cald asociat mai apoi cu medicamente* _— Da, ştiu că am motiv să fiu fericită. Dar uite
şi-a făcut efectul. Dar după boală puii nu creş că bărbatul meu nu mă mai lasă să muncesc la E L IS A B E T A A B R A H A M
